Platforma Romania 100 anunta ca li se alatura protestatarilor din Piata Victoriei: Romania este intr-un moment de cumpana. Urmatoarele zile sunt decisive

de Alina Neagu     HotNews.ro
Sâmbătă, 4 noiembrie 2017, 18:37 Actualitate | Esenţial

Platforma Romania 100
Foto: Facebook
Platforma Romania 100, ONG-ul infiintat de fostul premier Dacian Ciolos si cativa fosti membri ai Guvernului sau, anunta sambata ca li se va alatura protestatarilor din Piata Victoriei, din orasele tarii si din diaspora, incepand de duminica. "Romania este intr-un moment de cumpana. Urmatoarele zile sunt decisive. Ele vor hotari daca Romania ramane un stat de drept sau va fi aruncata la periferia Uniunii Europene, cu o justitie subordonata politic, cu o clasa politica asezata deasupra legii, fara opreliste la jefuirea banului public", arata Platforma Romania 100, intr-un comunicat.

Noi proteste majore fata de proiectul de modificare a legilor justitiei sunt anuntate pentru duminica seara in Bucuresti si in peste 20 de orase ale tarii.


Mesajul integral al Platformei Romania 100:


Romania este intr-un moment de cumpana. Dincolo de orice dezbatere si argumente rationale, masinaria de vot PSD-ALDE este gata sa treaca prin Parlament pachetul de modificari la legile justitiei propus de "Comisia Iordache". Proiectul PSD-ALDE reprezinta un atac direct impotriva independentei justitiei din Romania.

Urmatoarele zile sunt decisive. Ele vor hotari daca Romania ramane un stat de drept sau va fi aruncata la periferia Uniunii Europene, cu o justitie subordonata politic, cu o clasa politica asezata deasupra legii, fara opreliste la jefuirea banului public.

Platforma Romania 100 considera ca forma actuala a legilor justitiei poate fi imbunatatita, pornind de la decizii ale Curtii Constitutionale si observatii ale magistratilor dar un astfel de demers poate fi realizat numai prin consultari temeinice cu societatea civila, cu magistratura si organizatiile profesionale ale magistratilor, garantand independenta justitiei. Actualul proiect, initiat peste noapte de o mana de parlamentari PSD-ALDE, nu corespunde acestor criterii si ignora pozitiile exprimate de magistrati si de institutiile judiciare. Din cauza lipsei de transparenta, de deschidere si de argumente cu care au actionat pana acum, Guvernul si majoritatea parlamentara PSD-ALDE nu mai au credibilitatea pentru a duce acest proces mai departe. 

Platforma Romania 100 nu sustine propunerile PSD-ALDE de modificare a legilor justitiei. Acestea nu  sunt rezultatul unor reforme asumate responsabil, ci un paravan al unei oligarhii care are de ingropat dosare penale si de aparat interesele clientelei sale politice.
Cetatenii care vor o Romanie guvernata in interesul public, o Romanie a statului de drept, cu o justitie independenta, o Romanie curata, vor protesta pasnic, in toata tara si in diaspora, incepand de duminica, 5 noiembrie.

Platforma Romania 100 va fi alaturi de ei, in strada.

Sustinem o Romanie fara coruptie, in care nicio forta politica nu trebuie sa puna oprelisti justitiei sau sa slabeasca statul de drept -  acesta este primul punct al Manifestului fondator al Platformei Romania 100.  In aceste zile, cand injustitia risca sa devina lege, te chemam sa participam impreuna la aceste proteste.

DE CE NE ALATURAM PROTESTELOR?

Iti prezentam mai jos 5 actiuni ale Guvernului si ale majoritatii parlamentare PSD - ALDE din ultimele zece luni si felul care acestea afecteaza Romania si pe fiecare dintre noi:

1) Adoptarea Ordonantei de Urgenta nr. 13 din 1 februarie 2017 care ar fi reusit, daca n-ar fi fost protestele masive de strada, dezincriminarea unora din faptele care intrau sub incidenta  infractiunilor de Favorizare a faptuitorului, Abuz in Serviciu, Neglijenta in serviciu sau Conflict de interese.

2) Adoptarea de catre Parlament a Legii nr. 193 din 24 iulie 2017 pentru modificarea Codului Penal care a inlocuit infractiunea de conflict de interese din Codul Penal prin cea de "folosirea functiei pentru favorizarea unei persoane" si care restrange sfera faptelor pedepsite.

3) Adoptarea de catre Parlament a Legii nr. 169 din 14 iulie 2017 privind executarea pedepselor. Daca proiectul initial prevedea 3 zile compensatorii la fiecare 30 de zile executate in conditii neconforme standardelor CEDO, adica intr-o suprafata mai mica de 3 mp, forma adoptata a transformat mecanismul recursului compensator intr-o gratiere mascata aplicabila tuturor persoanelor private de libertate.

4) Anuntarea de catre ministrul Justitiei, Tudorel Toader, a intentiei de modificare a legilor justitiei, in data de 23 august 2017 . Proiectul de lege afecta echilibrul intre puterile statului, submina grav independenta justitiei si sporea nemasurat si nejustificat puterea ministrului Justitiei, provocand cel mai mare protest din istoria magistraturii romane. 

5) Propunerile legislative de modificare a legilor justitiei initiate de parlamentari ai coalitiei PSD - ALDE care pun Inspectia Judiciara sub controlul unui organism fara fundament constitutional, schimba cadrul pregatirii magistratilor, creeaza un "tribunal special" pentru magistrati - Directia pentru Investigarea Infractiunilor Savarsite de Judecatori si Procurori.

6) Alte modificari preconizate pentru Codul Penal: pragul pentru abuz in serviciu.

In continuare, detaliem aceste actiuni si le explicam:

1) Adoptarea Ordonantei de Urgenta nr. 13 din 1 februarie 2017

Prin OUG 13 se aduceau modificari Codului Penal si de Procedura Penala, menite sa slabeasca lupta anticoruptie. Mentionam mai jos doar modificarile mai importante aduse Codului Penal.

A - Favorizarea faptuitorului
Daca ajuti o persoana sa se sustraga de la proces sau de la executarea pedepsei, comiti o infractiune. Nu sunt sanctionati insa cei care isi ajuta membrii de familie (parintii sau bunicii ori strabunicii, copiii sau nepotii ori stranepotii, fratii sau nepotii acestora, sotii sau concubinii). OUG 13 a mai adaugat insa o categorie de persoane care nu va fi sanctionata: afinii pana la gradul II. Cu alte cuvinte, nu ar mai fi fost sanctionati parintii si bunicii sotului, copiii si nepotii sotului, fratii sotului. Aceasta ar fi insemnat ca dosarele deja deschise pentru aceste din urma categorii de persoane trebuiau inchise.

B - Abuzul in serviciu
Reglementarea abuzului in serviciu era modificata aproape in intregime, depasindu-se cerintele unei decizii a Curtii Constitutionale (405/2016) care atragea atentia asupra unei singure neclaritati.
Fapta urma sa fie infractiune numai atunci cand se incalca normele dintr-o lege, OG sau OUG si se produce o paguba de peste 200.000 lei sau o vatamare a drepturilor ori intereselor unei persoane.

Astfel, de pe data de 11 februarie 2017 faptele de abuz cu prejudiciu de cel mult 200.000 lei nu ar mai fi fost infractiuni. Dosarele penale in curs de solutionare ar fi trebuit inchise, iar prejudiciul putea fi recuperat de cei interesati numai pe calea unui proces civil (reclamantul trebuie sa plateasca taxa de timbru, sa plateasca expertize etc., ceea ce nu se intampla in cursul procesului penal). Persoanele condamnate definitiv pentru asemenea fapte ar fi trebuit puse in libertate si condamnarea stearsa din cazier. Pragul de 200.000 lei a fost ales in mod arbitrar.

Se reduceau limitele de pedeapsa de la 2-7 ani inchisoare la 6 luni-3 ani inchisoare sau amenda. Deci, OUG 13 stabilea pedepse mai mici pentru abuz in serviciu. Efectul era ca ar fi scazut si termenele de prescriptie a raspunderii penale, ceea ce ar fi afectat dosarele in curs. Daca pana la OUG 13 o infractiune de abuz in serviciu putea fi reclamata in termen de pana la 8 ani de la data comiterii si urmarita sau judecata in maxim 16 ani, acest termen ar fi scazut la 5 ani, respectiv 10 ani, astfel ca dosarele care se aflau pe rolul organelor judiciare de mai mult de 10 ani, in care s-au indeplinit acte de procedura, trebuiau inchise.

In caz de condamnare, judecatorul era obligat sa interzica celui condamnat sa exercite o functie publica timp de 1-5 ani. Prin OUG 13 aceasta interdictie ar fi ramas la latitudinea judecatorului.
OUG 13 reducea drastic pedepsele la abuzul in serviciu comis prin discriminare: daca pana atunci se pedepsea cu 2-7 ani inchisoare si interzicerea dreptului de a mai exercita functia publica pentru cel care ingradea drepturile unei persoane pe temei de rasa, nationalitate, religie, sex, dizabilitate etc, sanctiunea scadea la inchisoare o luna-un an sau amenda.

OUG 13 mai prevedea ca nu vor mai fi pedepsiti cei care comit fapta de abuz in serviciu, inclusiv prin discriminare, prin emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative. Aceasta dadea nastere unei categorii speciale de angajati ai statului care nu pot fi trasi la raspundere indiferent cat de mare ar fi paguba produsa sau cat de importanta ar fi vatamarea produsa.

C - Neglijenta in serviciu
Pana la OUG 13, daca un functionar comitea, in cursul indeplinirii indatoririlor de serviciu, o paguba sau o vatamare, dar nu cu intentie (cand ar fi fost abuz), ci prin indiferenta sau neglijenta, fapta era infractiune. Prin OUG 13, aceasta infractiune disparea cu totul din Codul Penal, indiferent cat de grava ar fi fost urmarea faptei. Aceasta inseamna ca dosarele penale in curs de solutionare ar fi trebuit inchise, iar prejudiciul mai putea fi recuperat de cei interesati numai pe calea unui proces civil. Persoanele condamnate definitiv pentru asemenea fapte ar fi trebuit puse in libertate si condamnarea stearsa din cazier.

D - Conflictul de interese Luarea unei decizii de catre cel care ocupa o functie publica in folosul patrimonial al sau, al sotului sau al rudei/afinului pana la gradul doi este infractiune. Codul prevedea ca astfel de decizii nu pot fi luate nici pentru cei cu care ai fost in raporturi comerciale sau de munca in ultimii 5 ani sau daca ai primit cadouri sau donatii de la acestia. Curtea Constitutionala adoptase o decizie (603/2015) in sensul ca textul de lege foloseste sintagma ¬raporturi comerciale" care nu este clarificata.

In loc sa fie clarificata aceasta sintagma, prin OUG 13 a fost cu totul eliminata referirea la ea. Mai mult, s-au inlaturat si referirile la raporturile de munca, cadouri si donatii. Prin urmare, daca iei o decizie ca functionar public prin care iti avantajezi fostul sef, fostul partener de afaceri sau pe cel care tocmai ti-a platit o vacanta la mare, nu vei comite vreo infractiune.

Protestele masive de strada au facut ca Guvernul sa abroge OUG 13/2017 printr-o alta ordonanta de urgenta, inainte de termenul de 10 zile stabilit pentru intrarea in vigoare a ordonantei.

2) Adoptarea de catre Parlament a Legii nr. 193 din 24 iulie 2017 pentru modificarea Codului Penal

Prin Legea 193/2017 a fost inlocuita infractiunea de conflict de interese din Codul Penal prin cea de "folosirea functiei pentru favorizarea unei persoane".

In noua forma se pedepseste doar indeplinirea unui act prin care s-a obtinut un folos patrimonial, nu si participarea la luarea unei decizii prin care s-a obtinut un folos patrimonial.

Nu se mai pedepseste infractiunea daca folosul patrimonial a fost obtinut pentru o alta persoana cu care functionarul public s-a aflat in raporturi comerciale ori de munca in ultimii 5 ani sau din partea careia a beneficiat ori beneficiaza de foloase de orice natura.

Adoptarea acestei legi echivaleaza practic cu dezincriminarea infractiunii de conflict de interese, cu consecinte atat asupra dosarelor aflate pe rolul instantelor, cat si asupra dosarelor aflate in lucru la procurori, avand ca obiect infractiunea sus-mentionata.

3) Adoptarea de catre Parlament a Legii nr. 169 din 14 iulie 2017 privind executarea pedepselor
Proiectul initial prevedea un mecanism foarte strict: 3 zile compensatorii la fiecare 30 de zile executate in conditii neconforme standardelor CEDO, adica intr-o suprafata mai mica de 3 mp. Parlamentarii PSD, ALDE si UDMR au introdus amendamente care au transformat mecanismul recursului compensator, bazat pe analiza individuala a fiecarui caz, intr-o gratiere mascata aplicabila tuturor persoanelor private de libertate.

Astfel, s-a decis:

-pentru fiecare 30 zile in conditii neconforme, sa fie considerate executate 6 zile in loc de 3;

-suprafata minima pentru executarea pedepsei in conditii neconforme a crescut la 4 mp in loc de 3 mp propusi in proiectul de lege adoptat in noiembrie 2016 si promovat de guvernul PSD ALDE in parlament;

-generalizarea suprafetei neconforme in care detinutul a executat pedeapsa de la camera de detentie la cladirea penitenciarului;

-marirea beneficiilor in zile castigate pentru munca, unde s-au relaxat toate conditiile si au crescut toate beneficiile.

Relaxarea conditiilor de acordare a recursului compensator s-a facut fara o analiza responsabila a consecintelor. Ministrul Justitiei, Tudorel Toader, s-a marginit doar la a-si exprima tardiv surprinderea fata de efecte. Prin amendamentele adoptate, parlamentarii coalitiei PSD - ALDE au dovedit ca nu au nicio ezitare sa puna in pericol siguranta cetateanului.

4) Anuntarea de catre ministrul Justitiei, Tudorel Toader, a intentiei de modificare a legilor justitiei, in data de 23 august 2017

Ministrul Justitiei a anuntat intr-o conferinta de presa din data de 23 august intentia de a aduce modificari ample legilor justitiei (legile nr. 303, 304 si 317 din 2004). Textul proiectului a fost publicat abia dupa o saptamana, dupa reactiile si solicitarile societatii civile si ale asociatiilor magistratilor din Romania. Proiectul de lege afecta echilibrul intre puterile statului, submina grav independenta justitiei si sporea nemasurat si nejustificat puterea ministrului Justitiei:

-ministrul ar fi putut  face practic numirile in functiile de conducere din Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Directia Nationala Anticoruptie si Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, pana la nivelul ierarhic al sefilor de birou inclusiv ¬ Consiliul Superior al Magistraturii neavand posibilitatea de a respinge decat o singura data propunerile avansate de ministrul numit politic;

-ministrul si-ar fi exercitat autoritatea asupra procurorilor la nivel operational, in sfera functiilor si atributiilor acestora, dincolo de autoritatea generala cu care este investit prin art. 132 (1) din Constitutia Romaniei cu privire la statutul procurorilor;

-ministrul ar fi putut exercita presiuni si influente de natura politica prin extinderea posibilitatii de control pe cale ierarhica a solutiilor adoptate de procurorul de caz;

-ministrul ar fi avut in totalitate controlul Inspectiei Judiciare (IJ) - de la normele pentru efectuarea inspectiei - stabilite prin ordin de ministru, pana la buget si numirea sefului Inspectiei Judiciare, putand totodata sa ceara refacerea rapoartelor IJ; trecerea Inspectiei Judiciare de la Consiliul Superior al Magistraturii la Ministerul Justitiei ar fi de natura sa afecteze grav independenta justitiei ca putere separata in stat;

De asemenea, crearea in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a unei directii dedicate combaterii infractionalitatii in randul magistratilor, pe langa faptul ca genera o inutila fragmentare institutionala, se constituia intr-un factor suplimentar de presiune asupra magistratilor.

In plus, eliminarea Presedintelui Romaniei din procedurile de numire a functiilor de conducere la varful sistemului judiciar ar fi de natura sa afecteze grav sistemul de echilibru si control reciproc al puterilor in stat, esential pentru arhitectura constitutionala a Romaniei.

"Proiectul Toader" de modificare a legilor justitiei a provocat cel mai mare protest din istoria magistraturii romane, aproape 4000 de magistrati din toata tara semnand memoriul initiat de Forumul Judecatorilor din Romania care critica aceste propuneri. Intr-o miscare fara precedent. Consiliul Superior al Magistraturii, Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ) si Procurorul General au criticat dur acest proiect. In fata valului de critici, ministrul Justitiei a anuntat ca Guvernul renunta la promovarea acestui proiect, lasand modificarile legislative in sarcina coalitiei majoritare PSD - ALDE din Parlamentul Romaniei.

5) Propunerile legislative de modificare a legilor justitiei initiate de parlamentari ai coalitiei PSD - ALDE

Dupa abandonarea "proiectului Toader", propunerile legislative de modificare a legilor justitiei sunt in acest moment asumate de parlamentari ai coalitiei PSD - ALDE, urmand a fi dezbatute si adoptate in procedura de urgenta. Proiectul ridica in continuare probleme serioase:

-Noul proiect pune Inspectia Judiciara sub controlul unui organism fara baza constitutionala (Consiliul de Integritate a Judecatorilor si Procurorilor din Romania), inexistent in prezent, dar care ar urma sa fie infiintat printr-o lege separata (desi era esential sa se cunoasca organizarea, finantarea, competenta, regulile procesului decizional, garantiile de independenta etc.), nesocotind numeroase Rapoarte ale Comisiei Europene in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare (MCV), precum si rolul constitutional al Consiliului Superior al Magistraturii de garant al independentei justitiei.

-Initiativa legislativa cuprinde foarte multe modificari care vor influenta cariera si activitatea profesionala a magistratilor si vor produce dezechilibre in sistemul judiciar. Amintim aici numai modificarea duratei cursurilor de formare profesionala la Institutul National al Magistraturii, apta a produce in timp disfunctionalitati imense in functionarea instantelor si a parchetelor, lipsind sistemul de aproximativ 1000 de viitori magistrati in urmatorii 4 ani, in conditiile unui val de pensionari asteptat pe termen scurt si foarte scurt.

-Crearea unei Directii pentru Investigarea Infractiunilor Savarsite de Judecatori si Procurori reprezinta un regres enorm care ne aminteste de Biroul de Investigatii Speciale de trista amintire - acel mecanism teribil de intimidare a magistratilor caruia, acum mai bine de 15 ani, i-a cazut victima tanarul procuror Cristian Panait. Nu se arata nicaieri de unde a reiesit necesitatea crearii unui astfel de organ.

6) Alte modificari preconizate pentru Codul Penal: pragul pentru abuz in serviciu

Coalitia PSD-ALDE impune stabilirea unui prag valoric al prejudiciului cauzat pentru a putea fi retinuta infractiunea de abuz din serviciu. Pentru a-si justifica abordarea, PSD-ALDE aminteste un raport din 2012 al Comisiei de la Venetia. Desi Comisia de la Venetia a precizat ca retinerea infractiunii de abuz in serviciu in cazul ministrilor trebuie sa se bazeze pe ¬un prag inalt" al valorii sociale atinse, coalitia PSD-ALDE rastalmaceste acest principiu pentru a justifica necesitatea unui prag inalt din punct de vedere monetar, iar nu al valorilor sociale atinse. Platforma Romania 100 nu considera oportuna introducerea unui prag pentru infractiunea de abuz in serviciu decat cel mult la un nivel simbolic, minim.

Mai mult, pragul nu va fi aplicabil doar membrilor guvernului, ci oricaror functionari publici. Mimand consultarea societatii civile si profesionistilor din domeniul justiti1ei pentru a determina acest prag, coalitia PSD-ALDE asteapta un moment cat mai intarziat in care pragul sa fie anuntat, sperand sa scape de amenintarea unor proteste masive.

Document realizat cu sprijinul comunitatii tematice "Justitie si politici anticoruptie" din Platforma Romania 100.























Material sustinut de Banca Transilvania

Intreb BT. Intalnire online: Cum eficientizezi costurile cu serviciile bancare pentru afacerea ta? Doi specialisti raspund intrebarilor voastre, joi, de la ora 12.00

Doi specialisti in produse bancare pentru afaceri mici si mijlocii de la Banca Transilvania vor raspunde joi, 23 noiembrie 2017, de la ora 12.00, la intrebari puse de cititorii StartupCafe.ro, la o noua intalnire online "Intreb BT" pe tema dezvoltarii afacerilor cu ajutorul diverselor instrumente bancare. Vei primi raspunsuri la intrebarile tale, indiferent daca esti la inceput de drum cu bussinesul tau sau daca ai o afacere deja existenta.
  • Adreseaza-le intrebari prin intermediul formularului de comentarii de pe StartupCafe.ro

3413 vizualizari

  • -26 (36 voturi)    
    e bine sa stie lumea ca-s mitinguri politice (Sâmbătă, 4 noiembrie 2017, 19:41)

    miss sloane [utilizator]

    nu ale societatii civile :)
    • +11 (21 voturi)    
      Miting Politic, OK! (Sâmbătă, 4 noiembrie 2017, 20:30)

      Sani [utilizator] i-a raspuns lui miss sloane

      Se cere: Jos Partidul Penalilor

      Este politic? OK, ce mai conteaza.
      Ia zi matale ce este politica si ce este societatea civila?

      Mitingurile din '89 erau politice sau ale societatii?
      Hmmm?
    • +7 (17 voturi)    
      Platforma Romania 100 (Sâmbătă, 4 noiembrie 2017, 20:36)

      adrian88000 [utilizator] i-a raspuns lui miss sloane

      mu este partid politic !
    • +9 (19 voturi)    
      E bine sa stie lumea ca esti postac pro-PSD (Sâmbătă, 4 noiembrie 2017, 20:57)

      OmulNou [utilizator] i-a raspuns lui miss sloane

      si ca esti platit de tiranii care trag tara asta inapoi de zeci de ani de zile.

      Cum e viata ca sluga politica?
    • +5 (13 voturi)    
      E bine ca numai analfabetii de la Balti, ca tine (Sâmbătă, 4 noiembrie 2017, 21:27)

      Maniu [utilizator] i-a raspuns lui miss sloane

      sa faca "politica"? Sa-ti bati capul de cand ai ajuns la putere - in urma absenteismului - de un an, numai cum sa poti sa furi cu impunitate? Societatea civila face politica statului de drept, panimaiesi?
  • +11 (15 voturi)    
    Nicaieri in Europa nu exista prag la abuz in (Sâmbătă, 4 noiembrie 2017, 21:26)

    Maniu [utilizator]

    serviciu.
    • +2 (4 voturi)    
      In EU nu asta e notiunea abuz in serviciu (Sâmbătă, 4 noiembrie 2017, 22:47)

      andipetre [utilizator] i-a raspuns lui Maniu

      Si, in plus, abuzul in serviciu nu e mita sau furt ca sa poata fi pus prag numeric. Asta e o aberatie a pesedului cre e suficient de prost in incercarea de a-l scapa pe Dragnea. Abuzul in serviciu e definit de comisia de la Venetia astfel:

      " „abuzul în serviciu”, „exces de autoritate” şi alte expresii similare trebuie interpretate în sens restrâns şi aplicate cu un prag înalt, astfel încât acestea să poată fi invocate în cazuri unde fapta este de natură gravă, cum ar fi de exemplu infracţiuni grave împotriva proceselor democratice naţionale, încălcarea drepturilor fundamentale, subminarea imparţialităţii administraţiei publice etc'. "

      http://www.euractiv.ro/justitie/ce-este-comisia-de-la-venetia.-de-ce-fuge-psd-ca-dracu-e2-80-99-de-tamaie-de-opinia-specialistilor-9169
    • +4 (10 voturi)    
      SUA e un exemplu bun? sau ne credem mai buni? (Duminică, 5 noiembrie 2017, 2:04)

      nectarie [utilizator] i-a raspuns lui Maniu

      http://www.statutes.legis.state.tx.us/Docs/PE/htm/PE.39.htm
      prag de 30000 USD prejudiciu, mai jos e doar misdemeanour.
      Evaziune fiscala, prag valoric, ultima oara chiar Ciolos prin OUG.
      Vatamare corporala, praguri in functie de zilele de spitalizare.
      Trafic de droguri, praguri in functie de risc.

      Propunerea voastra este de a sufoca de fapt DNA-ul cu dosare mici legate de gainari si de gainarii. Au si ei o capacitate, un buget, niste limite. Grangurii mari au dosare pe birourile lor de ani de zile si pe voi va preocupa pragul de 200.000, chiar daca e necesara recuperarea prejudiciului ca sa se aplice.

      Nu aveti minte, imi pare rau, iar iesitul in strada e de politica, agenda politica si manipularea opozitiei, pe facebook. Sunteti mai spalati pe creier decat orice fan antena 3.

      Think pennies and you will get pennies.
      • 0 (0 voturi)    
        asta e tot ce ai putut argumenta?!? (Luni, 6 noiembrie 2017, 9:11)

        bogdan1477 [utilizator] i-a raspuns lui nectarie

        Ca sa nu devina DNA sufocata de procese nu trebuie legiferata hotia mica, eventual poate fi declinata competenta spre parchetul general. Doar ciuma rosie se poate gindi la legalizarea hotiei sub 40.000 de euro.
  • +2 (8 voturi)    
    DEX::: (Duminică, 5 noiembrie 2017, 6:05)

    nlln [utilizator]

    Prag pt abuz in servici...
    Abuzul este abuz.
    Nu exista un abuz mai mare si unul mai mic.
    Adica hotia nu este hotie daca furi sub o anumita valoare( !!!).

    Atunci sa redefineasca totul.

    DEX-abuz-" Încălcare a legalității; (concr.) faptă ilegală. ◊ Abuz de putere = delict săvârșit de cineva prin depășirea atribuțiilor sale. Abuz de încredere = înșelăciune care constă din însușirea ilegală, înstrăinarea sau refuzul de restituire a unui obiect încredințat spre păstrare sau spre utilizare. Abuz de drept = delict care constă în exercitarea unui drept cu nesocotirea scopului său social-economic. 2. Întrebuințare fără măsură a unui lucru; exces. ◊ Loc. adv. Prin abuz = abuziv, exagerat. 3. (Rar) Eroare care constă din exagerarea unui fapt, a unei păreri etc. – Din fr. abus, lat. abusus."

    Pana la urma ei pot fi acuzati de abuz de drept incercand sa redefineasca o forma de incalcare a legii, sa faca ceva legal din ceva ilegal.
    • +2 (6 voturi)    
      scaparea puscariabilului (Duminică, 5 noiembrie 2017, 10:35)

      URD [utilizator] i-a raspuns lui nlln

      Ei vor sa-l scape pe teleormanean de puscarie cu executare sa poata ajunge la presidentie.
    • -1 (3 voturi)    
      daca tot folosesti dex (Duminică, 5 noiembrie 2017, 12:40)

      nectarie [utilizator] i-a raspuns lui nlln

      ... cauta si cuvantul "servici".
      O sa ai o surpriza :)

      Ma uit cu duiosie la voi, aveti multi o minte simpla. Mai interesant e sa vezi in ce se transforma o piata intreaga de minti simple.

      Gustave le Bon - Psychologie Des Foules :)


Abonare la comentarii cu RSS

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version