Ministerul Muncii critica Directiile de protectia copilului din Vaslui si Harghita pentru ca folosesc copiii ca sa ceara bani mai multi si acuza cresterea salariilor fara baza economica

de C. Pirvoiu     HotNews.ro
Marţi, 24 octombrie 2017, 20:08 Actualitate | Esenţial

Saracia poate afecta copiii
Foto: MorgueFile.com
Finantarea sistemului de protectie a copilului este asigurata in mare parte de la bugetul statului, insa si bugetele judetelelor trebuie sa contribuie pentru a completa sumele necesare, potrivit unui raspuns al Ministerului Muncii transmis la solicitarea HotNews.ro. In cazul Directiile judetene pentru Asistenta Sociala si Protectia Copilului din judetele Vaslui si Harghita care au ramas fara bani, de la bugetul judetelor nu au fost asigurate sumele care sa completeze bugetul asigurat de la bugetul de stat, se arata in raspuns. In plus, salariile angajatilor trebuiau stabilite in functie de bugetul local, respectiv judetean, avut la dispozitie.

"Utilizarea imaginii copiilor in scopul inducerii unei stari de emotie in randul opiniei publice, in conditiile in care finantarea oferita de la bugetul local pentru DGASPC este cu mult sub cea necesara, este incorecta si lipsita de fundament", considera Ministerul Muncii.

Acesta precizeaza ca o eventuala suplimentare a sumelor acordate de la bugetul de stat ar putea fi avuta in vedere numai in conditiile in care judetele vor asigura din fonduri proprii completarea cuantumului alocat de la bugetul de stat pentru acoperirea cheltuielilor de organizare si functionare a serviciilor, sumele necesare functionarii aparatului propriu al DGASPC, precum si cele necesare cheltuielilor de investitii. Prin Ordonanta de urgenta 63/2017 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2017, directiilor generale de asistenta sociala si protectia copilului le-a fost alocata suplimentar suma de 165.818.000 lei. Suma alocata este destinata sustinerii sistemului de protectie a copilului si a centrelor publice pentru persoane adulte cu handicap.

In ceea ce priveste finantarea sistemului de protectie a copilului, Ministerul Muncii prin Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului si Adoptie si Autoritatea Nationala pentru Persoanele cu Dizabilitati formuleaza propuneri pe baza standardelor de cost si a numarului de beneficiari de servicii, pe care le transmite Ministerului Finantelor.

Pe baza propunerilor mentionate, Ministerul Finantelor stabileste, in limita sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat aprobate cu aceasta destinatie prin legile bugetare anuale, sumele destinate finantarii sistemului de asistenta sociala si protectie a copilului de la bugetul de stat, se precizaza in raspunsul Ministerului Muncii. Potrivit acestuia, conform prevederilor legale in vigoare, sumele repartizate de la bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adaugata pentru finantarea sistemului de protectie a copilului pot reprezenta cel mult 90% din propunerile formulate.

Finantarea sistemului de protectie a copilului este asigurata din mai multe surse: bugetul de stat; bugetul judetului pentru acoperirea cheltuielilor de organizare si functionare a serviciilor, din venituri proprii sau din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale; donatii, sponsorizari si alte forme private de contributii banesti, permise de lege.

Standardele minime de cost nu includ cheltuieli indirecte cum ar fi cele aferente functionarii aparatului propriu al DGASPC, a caror sustinere financiara trebuie asigurata integral din bugetul judetului si nici cheltuieli de investitii. Din analiza datelor si informatiilor existente la nivel national aceste cheltuieli reprezinta aproximativ 30% din bugetul total  al DGASPC destinat protectiei copilului, mai explica Ministerul Muncii.

Actualul mecanism de finantare este aplicabil si functional din anul 2010, anul aprobarii standardelor de cost prin Hotarare de Guvern. Cu toate acestea, este primul an in care unele judete invoca dificultati financiare la sfarsit de an, invocand aplicarea prevederilor noii legi a salarizarii unitare putand fi cauza dificultatilor actuale.

Potrivit Ministerului Muncii, Legea 153/2017 a lasat la latitudinea autoritatilor locale si judetene, tocmai la cererea acestora si in vederea asigurarii descentralizarii, dar si a responsabilizarii fiscale, posibilitatea de a stabili salariile angajatilor, dar numai in functie de bugetul local, respectiv judetean, avut la dispozitie.

"In ceea ce priveste judetul Vaslui, conform anexei nr. 11 a Hotararii Consiliului Judetean Vaslui nr. 159/18 septembrie 2017, contributia de la bugetul judetului Vaslui la finantarea DGASPC este de 26%, ceea ce nu acopera nici macar cheltuielile cu aparatul propriu al DGASPC.
De asemenea, conform anexei nr. 3 a  Hotararii Consiliului Judetean Harghita nr. 245/29 septembrie 2017, contributia de la bugetul judetului Harghita la finantarea DGASPC este de 25%, ceea ce nici in aceasta situatie nu sunt acoperite integral nici cheltuielile cu aparatul propriu al DGASPC.
Asa cum se poate observa, de la bugetul judetului nu au fost asigurate sumele care sa completeze bugetul asigurat de la bugetul de stat, conform prevederilor art. 127 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
In acest context, dezaprobam abordarea neprincipiala adoptata de catre unele directii in raport cu prezentarea in fata opiniei publice a dificultatilor financiare cu care s-ar confrunta in prezent, in conditiile in care de la bugetul judetului nu au fost asigurate sumele necesare in completare, conform legii.
Reamintim ca potrivit legii, finantarea DGASPC se asigura de la bugetul de stat in proportie de pana la 90%, restul fiind reprezentat de contributia pe care trebuie sa o asigure, la randul sau, autoritatea locala, respectiv Consiliul Judetean.
In acest context, apreciem ca utilizarea imaginii copiilor in scopul inducerii unei stari de emotie in randul opiniei publice, in conditiile in care finantarea oferita de la bugetul local pentru DGASPC este cu mult sub cea necesara, este incorecta si lipsita de fundament
", se arata in raspuns.

Ministerul Muncii mai considera ca aplicarea recentelor prevederi ale Legii cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice trebuie facuta in contextul indeplinirii de catre Consiliile judetene a tuturor obligatiilor ce le revin in ceea ce priveste finantarea tuturor serviciilor publice care functioneaza in subordinea lor. Ministerul Muncii sustine ca maririle salariale pentru functionarii publici si personalul contractual din aparatul propriu al consiliilor judetene si din serviciile publice din subordinea acestora pot fi avute in vedere abia dupa alocarea de la bugetul judetului, in completarea cuantumului alocat de la bugetul de stat pentru acoperirea cheltuielilor de organizare si functionare a serviciilor, din venituri proprii sau din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale.

Directiile judetene pentru Asistenta Sociala si Protectia Copilului din judetele Vaslui si Harghita au ramas fara bani pentru salariile personalului si functionarea curenta dupa ce veniturile angajatilor din administratia locala s-au majorat. Astfel, cei peste 2.500 de angajati din Vaslui nu si-au incasat salariile, transmite ziarul Vremea Noua.

Directiile de asistenta sociala si protectia copilului, care functioneaza in subordinea consiliilor judetene, au cei mai multi angajati dintre toate directiile judetene. Printre cei platiti din bugetul acestor directii se numara asistentii care iau in ingrijire copiii fara parinti.

Salariile din Directia Generalã de Asistenta Socialã si Protectia Copilului Vaslui au crescut semnificativ fata de anii trecuti: directorii au ajuns la salarii de 9.400 de lei, psihologii sau inspectorii cu studii superioare ajung la 4.000-4.500 de lei, în timp ce paznicii au 2.500-2.800 de lei brut, transmite Vremea Noua.

Angajatii din Vaslui au discutat cu prefectul judetului si asteapta o suplimentare de buget de la Guvern.

In aceeasi situatie sunt si angajatii din Harghita, care i-au trimis premierului o scrisoare deschisa prin care cer cresterea bugetului, aratand ca nu mai au bani nici pentru salarii, pentru cheltuielile curente ale institutiei si nici pentru ingrijirea copiilor si a batranilor.


Citeste mai multe despre   






















​MASA ROTUNDA Ce fac si ce ar putea sa faca bancile pentru economie si companii? Economistii sefi ai primelor 3 banci comerciale, in dialog cu cititorii  HotNews.ro, luni, de la ora 9:00

Am vazut saptamana trecuta ca Institutul de Statistica a anuntat o crestere economica record - insa analistii si economistii, ne anuntam ca de fapt lucrurile nu sunt chiar atat de roz. Este economia bine finantata in acest moment? Se fac investitii private? Dar publice? Cum pot ajuta bancile mai mult economia, statul si companiile private? La toate aceste intrebari vor raspune Horia Braun, economistul sef al BCR, alaturi de Florian Libocor (economistul sef al BRD-GSG) si de Andrei Radulescu (economist sef al BT) in cadrul mesei rotunde care va avea loc, luni, 20 noiembrie, incepand cu ora 9:00.

1522 vizualizari

  • 0 (0 voturi)    
    Ipocrizie! (Miercuri, 25 octombrie 2017, 12:47)

    Encounter [utilizator]

    Adică guvernul îi critică p ecei cărora le-a dat voie să-și mărească salariile fără a impune nici un fel de criterii? Serios? Păi și ce așteptări avea guvernul? Nu zic că e corect că nesimțiții din primării au mărit salariile de-a valma, dar sincer, se aștepta cineva să nu o facă? Adică pui flămândului pâinea în față, nu-i spui să nu se atingă de ea și te aștepți să flămânzească din proprie inițiativă?
    Ridicol!


Abonare la comentarii cu RSS

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Duminică