INTERVIU Ministrul spaniol de Externe, Alfonso Dastis: Cetatenii Cataloniei nu s-au mai bucurat niciodata de atat de multe libertati, de autonomie politica si financiara / Romanii din Spania, reticenti in privinta implicarii in gestionarea afacerilor publice; cu toate acestea, tot mai des sunt numiti consilieri romani

de Cristian Pantazi     HotNews.ro
Miercuri, 18 octombrie 2017, 7:03 Actualitate | Esenţial

Alfonso Dastis
Foto: European Commission
​"Niciodată, de-a lungul istoriei, cetățenii Cataloniei nu s-au mai bucurat de atât de multe libertăți, de autonomie politică și financiară ca în această etapă democratică", spune ministrul spaniol de Externe, Alfonso Dastis, intr-un interviu pentru HotNews.ro in ziua vizitei sale la Bucuresti. Seful diplomatiei spaniole explica ce masuri va lua guvernul de la Madrid in Catalonia, vorbeste despre violentele de la Barcelona dupa referendumul ilegal, dar si despre situatia comunitatii romanesti din Spania.

Ministrul Alfonso Dastis se afla miercuri la Bucuresti, unde va avea intalniri cu presedintele Klaus Iohannis si omologul sau roman, Teodor Melescanu.

Interviul integral:


Rep
: Domnule ministru, care este scopul principal al vizitei dumneavoastră in Romania?
 
Alfonso Dastis:
Prin această vizită, dorim să asigurăm continuitatea dialogului nostru bilateral. În 2013, Spania și România au încheiat un parteneriat strategic, pe care urmărim să-l dezvoltăm  pentru a-i da un nou avânt. Totodată dorim să schimbăm impresii privitor la provocările cu care se confruntă Uniunea Europeană,  arie geografică în care ambele țări împărtășesc numeroase interese.

Rep: În țările UE au loc dezbateri cu privire la viitorul Europei. Sprijină Spania propunerile pentru o zonă euro mai integrată, care să aibă propriul parlament și o politică fiscală armonizată?
 
Alfonso Dastis:
Criza economică care a izbucnit în anul 2008 și a afectat grav atât Spania, cât și România a scos în evidență necesitatea aprofundării integrării în zona euro. Din acest motiv, Spania sprijină măsurile menite să contribuie la realizarea acestui obiectiv, deși rămâne de văzut, pentru moment,  modul în care acestea se vor concretiza.

Rep: România a respins cu înverșunare ideea unei Europe cu mai multe viteze; susține Spania un astfel de viitor pentru UE?

Alfonso Dastis
: Spania, ca multe alte state membre, consideră necesar să se avanseze pe calea integrării pentru a putea face față provocărilor cu care se confruntă Uniunea. În prezent, există perspective bune de aprofundare a Uniunii Economice și Monetare și de dezvoltare a  unor inițiative comune în domeniul securității și apărării. Considerăm că reformele și progresele de care are nevoie UE trebuie decise și puse în practică de toate cele 27 de țări, trebuie să fie motiv de unitate, nu de dezbinare.  Cu toate acestea, este posibil ca în anumite sectoare cu caracteristici determinate, câteva state să hotărască să avanseze mai rapid în timp ce celelalte li se vor alătura pe măsură ce sunt îndeplinite condițiile necesare. După Brexit, România va deveni al șaselea stat membru din punct de vedere al mărimii populației și capacității de influență la Bruxelles. Totodată, opinia publică își reafirmă angajamentul clar față de proiectul european. În opinia mea, România își poate aduce o contribuție decisivă la aceste inițiative prin care se dorește consolidarea Uniunii la care ea a aderat cu zece ani în urmă.

Rep: Comunitatea românească din Spania este una dintre cele mai mari din țara dumneavoastră. Ați observat anumite aspecte deosebite legate de această comunitate în ultimii ani?

Alfonso Dastis:
Românii formează cea mai mare comunitate străină cu rezidență în Spania. Este o comunitate bine integrată, care a ales să rămână în țara noastră chiar și în cele mai grele momente de criză și care a contribuit la recuperarea economiei noastre. Până în prezent, această colectivitate a arătat reticență în ceea ce privește implicarea sa în gestionarea afacerilor publice; cu toate acestea, tot mai des sunt numiți consilieri români, există un primar cetățean român și chiar o deputată în Parlamentul regional din Madrid.
 
Rep: Una dintre cele mai dezbătute chestiuni la nivelul Uniunii Europene este cea referitoare la lucrătorii detașați. Este Spania de acord cu reelaborarea legilor europene?

Alfonso Dastis:
Spania apără, în primul rând, libera circulație a persoanelor, mărfurilor, capitalurilor și serviciilor. Înțelegem că mai multe state membre doresc revizuirea regimului lucrătorilor detașați, dar libertățile de mai sus trebuie păstrate. De exemplu,  nu ni se pare clară situația în care se fixează diurna sau despăgubirile persoanelor ce locuiesc într-o țară  și muncesc în alta.

Rep: Securitatea reprezintă o chestiune importantă pentru România, iar Spania este una dintre cele mai mari țări membre NATO. Cum răspunde Spania la necesitatea României de a primi sprijin ca urmare a deciziilor luate in Tara Galilor și în Polonia?
 
Alfonso Dastis:
În calitate de aliat responsabil, Spania a contribuit, în cadrul NATO, la dezvoltarea măsurilor de consolidare a flancului estic,  inclusiv cu privire la aspecte ce afectează în mod direct România. Astfel, au fost detașați ofițeri spanioli în noile structuri  NATO, constituite pe teritoriul  României: în NATO Forces Integration Unit (NFIU) și în cadrul noului Comandament Multinațional de Divizie Sud-Est, ambele cu sediul la București, precum și în noua  Brigadă Multinațională de la Craiova. Totodată, vapoare ale Forțelor Navale spaniole fac parte din Grupările Navale NATO în Marea Neagră, iar trupele spaniole au participat la diverse manevre militare pe teritoriul României.   Fără a merge mai departe, în luna iunie, 350 de militari  și o sută de vehicule ale Legiunii spaniole au participat la exercițiul Noble Jump, desfășurat la Cincu, alături de trupe române și din alte  țări aliate.

Rep: Sunteți mulțumit de poziția guvernului român în ceea ce privește referendumul din Catalonia?

Alfonso Dastis:
Suntem profund recunoscători pentru sprijinul constant acordat de autoritățile române la menținerea ordinii constituționale și a integrității teritoriale a țării noastre.
 
Rep: Care va fi următoarea mutare a guvernului spaniol  după răspunsul de luni al guvernului catalan?
 
Alfonso Dastis:
După răspunsul de lunea trecută al președintelui Generalitat de Catalonia, președintele Guvernului  i-a retransmis în scris acestuia că, la somația Guvernului, din data de 11 octombrie,  încă le mai poate da un răspuns clar cetățenilor pentru a se pune capăt situației de incertitudine produsă de intervenția sa în cadrul Parlamentului catalan.
 
Rep: Ce anume presupune invocarea articolului 155, amintita de premierul spaniol, Mariano Rajoy?
 
Alfonso Dastis
: Articolul 155 este un mecanism prin care Guvernul spaniol poate adopta măsuri care să oblige Comunitatea Autonomă să-și respecte obligațiile impuse de Constituție și de legislație sau pentru protejarea interesului general. Prin urmare, acesta nu presupune atât suspendarea guvernului autoproclamat, cât mai degrabă restabilirea legii în Catalonia.

Rep: Nu credeți că invocarea acestui articol ar putea conduce la radicalizare ulterioară în Catalonia?
 
Alfonso Dastis:
Doar nesiguranța promovată de Generalitat generează apariția situațiilor de instabilitate și îi încurajează pe cei ce urmăresc să submineze înțelegerea între cetățeni. Este necesar să se pună capăt acestei nesiguranțe, aceasta implicând revenirea la legalitate a Generalitat.
 
Rep: Cum va gestiona guvernul spaniol o posibilă spirală a violenței?
 
Alfonso Dastis:
Nu iau în considerare posibilitatea unor situații de violență. Spania este o democrație matură și responsabilă, iar statul are instituții consolidate, perfect capabile să apere cadrul constituțional, cu respectarea deplină a tuturor drepturilor și libertăților cetățenești.
 
Rep: Cum vă explicați radicalizarea guvernului catalan?
 
Alfonso Dastis:
Cred că această întrebare ar trebui adresată chiar Guvernului catalan, dar, așa cum declara președintele Guvernului  în ultima scrisoare adresată președintelui Generalitat, orice explicație bazată pe ceea ce domnul Puigdemont consideră „un conflict istoric între statul spaniol și Catalonia" este inacceptabilă. Niciodată,  de-a lungul istoriei, cetățenii Cataloniei nu s-au mai bucurat de atât de multe libertăți, de autonomie politică și financiară ca în această etapă democratică.
 
Rep: Guvernul spaniol a fost aspru criticat pentru violențele din ziua referendumului. De ce poliția a făcut uz de violență, așa cum am văzut în imaginile prezentate de mass-media internațională?
 
Alfonso Dastis:
Statul a acționat în același mod în care ar fi făcut-o orice altă țară democratică. Acțiunile îndreptate împotriva celor ce încalcă legea înseamnă protejarea drepturilor tuturor. Judecătorii și procurorii, forțele polițienești și garda civilă și-au desfășurat activitatea cu profesionalism și cu respectarea valorilor democratice, garanție a statului de drept.
 
Guvernul a explicat deja în fața parlamentului că singurii responsabili sunt cei ce s-au înverșunat să convoace un referendum ilegal, știind că nu era îndeplinită niciuna dintre condițiile necesare, în orice țară europeană, unei consultări populare care să poată fi considerată cu adevărat democratică. Vinovați de cele întâmplate sunt cei ce au sfidat Constituția și au format grupuri de activiști care să împiedice forțele de ordine să-și îndeplinească datoria.

Rep: El Pais a scris despre intensificarea propagandei din partea unor agentii media ruse de stat in saptamanile dinaintea referendumului catalan. Aveti informatii despre implicarea guvernului rus sau a unor actori rusi ne-statali in referendum?
 
Alfonso Dastis:
Singura informație certă este poziția oficială a Guvernului rus privitor la încercarea de slăbire a cadrului constituțional în Catalonia. Așa cum știți, această poziție a fost dată publicității atât de purtătorul de cuvânt al șefului statului, cât și de Ministerul Afacerilor Externe; în cel din urmă caz poziția a fost reiterată atât de ministru, cât și de purtătoarea  de cuvânt a ministerului; aceasta a subliniat că orice scenariu trebuie să se desfășoare „cu strictețe în limitele legislației spaniole în vigoare (…). În relațiile noastre cu Spania, pornim de la principiul de necontestat al respectării suveranității  și integrității teritoriale ale acestei țări”. Această poziție, repetat exprimată în public,  este cea transmisă și în cadrul întâlnirilor  bilaterale.

Rep: De asemenea, am văzut câteva declarații ambigue ale autorităților guvernului maghiar despre referendum. Ati inteles exact care e pozitia Ungariei?

Alfonso Dastis: Nu am nicio îndoială că autoritățile din Ungaria sprijină doar soluții care respectă statul de drept și ordinea constituțională spaniolă. Fără îndoială, Ungaria este un partener  de nădejde în toate sensurile.

(Nota: Interviul a fost acordat via e-mail)























​MASA ROTUNDA Ce fac si ce ar putea sa faca bancile pentru economie si companii? Economistii sefi ai primelor 3 banci comerciale, in dialog cu cititorii  HotNews.ro, luni, de la ora 9:00

Am vazut saptamana trecuta ca Institutul de Statistica a anuntat o crestere economica record - insa analistii si economistii, ne anuntam ca de fapt lucrurile nu sunt chiar atat de roz. Este economia bine finantata in acest moment? Se fac investitii private? Dar publice? Cum pot ajuta bancile mai mult economia, statul si companiile private? La toate aceste intrebari vor raspune Horia Braun, economistul sef al BCR, alaturi de Florian Libocor (economistul sef al BRD-GSG) si de Andrei Radulescu (economist sef al BT) in cadrul mesei rotunde care va avea loc, luni, 20 noiembrie, incepand cu ora 9:00.

3146 vizualizari

  • -7 (13 voturi)    
    interesant (Miercuri, 18 octombrie 2017, 8:03)

    xanti [utilizator]

    Asa arata fascismul fata in fata cu libertatea cetatenilor.
    Se vede ca Franco inca e viu.
    • +7 (11 voturi)    
      etichete... atacuri.... ton ieftin in general (Miercuri, 18 octombrie 2017, 10:02)

      OvidiuF [utilizator] i-a raspuns lui xanti

      tu in locul lor le dadeai independenta la toti si aratai ca esti antifa... daca maine cere independent Transilvania sau Moldova ...... sau chiar Dobrogea ca au fost si ei tarat si aveau alta componenta etnica acum 800 de ani ce raspuns ar trebui sa le dea statul suveran Romania? unul "franchist" banuiesc...:):):)
    • -1 (3 voturi)    
      fascism sau nazism ? (Miercuri, 18 octombrie 2017, 11:00)

      Bogdan_100 [utilizator] i-a raspuns lui xanti

      liderii catalani sunt nationalisti si socialisti cu alte cuvinte national-socialisti (nazism inseamna ideologia partidului national socialist a muncitorilor din Germania).
    • -1 (3 voturi)    
      Raspuns (Miercuri, 18 octombrie 2017, 12:19)

      Vlad-I [utilizator] i-a raspuns lui xanti

      O tara este ca o mostenire, nici un frate nu-si poate lua dormitorul din casa parinteasca fara acordul celorlalti. Ar fi un haos, daca fiecare regiune, district sau oras sau comuna ar cere independenta. In acte internationale o tara este proprietatea tuturor cetatenilor. Spania are 500 de ani, nu a fost inventata de un dictator de la zero. Sa confunzi respectul fata de tara cu ceusismul este lipsa de cultura.
  • -10 (10 voturi)    
    Haida deh (Miercuri, 18 octombrie 2017, 8:13)

    IancuJianu [utilizator]

    Nici macar nu si-au declarat independenta si "deja se bucura de libertati" de parca Spania este un fel Arabie Saudita...
    Ce fatarnicie...
    Si de ce a venit pe aici, sa-i porneasca pe bozgori?
  • -4 (8 voturi)    
    Io-l inteleg pe el ... (Miercuri, 18 octombrie 2017, 8:15)

    Eu the first [utilizator]

    ... ca e trimis de guvernul spaniol, da' cetatenii din Catalonia au exact aceleasi drepturi in Spania ca oricare alt cetatean spaniol, nici mai mult nici mai putin. In schimb, regiunea Catalonia are din 2010 mai putine drepturi decat a fost de acord sa i se acorde atat parlamentul central cat si cel local, prin votarea statutului Cataloniei, in 2004, ca urmare a sentintei istorice a curtii constitutionale a Spaniei.

    Asta in conditiile in care Tara Bascilor si Navarra au bine mersi in continuare dreptul sa-si gestioneze singure sistemul de taxare si finantele, si au doar asignata o suma de bani stabilita pe baza unor conventii ce tre' s-o dea la bugetul central. Adica de putut se poate, daca exista vointa politica. Da' are o problema la faza asta guvernul central: Catalonia, daca-si gestioneaza singura finantele, nu mai e asa vaca buna de muls cum e acuma.

    (Ceea ce demonstreaza ca-s si mai prosti decat doar prosti. Dupa Madrid, care e pe prima pozitie dupa PIB pe cap de locuitor, prin simplul fapt ca e capitala si ca acolo se concentreaza multe conduceri de firme nationale si internationale, Navarra si Tara Bascilor au cel mai mare PIB pe cap de locuitor, desi n-au nici pe departe potentialul economic al Cataloniei. Adica-s capabile sa cotizeze mai mult la bugetul central, pe cap de vita furajata, decat dac-ar fi gestionate prost, cum gestioneaza orice guvern central, in orice stat, regiunile necentrale. Catalonia foarte probabil ar contribui mai mult la bugetul central dac-ar avea voie sa-si gestioneze singura finantele.)

    Cu catalanii insa, din 2010 incoace, nimeni n-a incercat macar sa discute situatia. Au fost doar ignorati, sau li s-a bagat pumnul in gura. Era de asteptat ca pana la urma situatia sa dea pe dinafara. Chiar si-acuma, in ceasul al 12-lea, guvernul de la Madrid refuza orice urma de discutie. Io cre' ca la faza asta e cam clar pt. oricine vrea sa vada situatia asa cum e cine-i magaru' in Spania si cine e ala oropsit.
    • -3 (11 voturi)    
      Problema in guvernul de la Madrid (Miercuri, 18 octombrie 2017, 10:01)

      Maspp [utilizator] i-a raspuns lui Eu the first

      este chiar Rajoy. Este din aripa dura a PP. A refuzat constant in ultimii 10 ani cererile Cataluniei pentru mai multa autonomie. Putea sa atenueze tensiunile inca de acum 10 ani dar educatia si mentalitatea franchista de a considera Spania o tara centralizata, controlata de la Madrid au aratat clar ca Spania nu este o democratie reala iar sutele de miliarde primite de la UE n-au putut schimba si mentalitatile centralist-imperialiste ale multor din elitele de la Madrid.
  • +5 (7 voturi)    
    Nu-i adevarat ca romanii nu se implica (Miercuri, 18 octombrie 2017, 9:53)

    OmulNou [utilizator]

    Romanii se implica prea mult in functionarea statului, mai exact sunt gata oricand sa cerseasca functii fara raspundere de la cine trebuie.
    • +3 (3 voturi)    
      Ba este adevarat (Miercuri, 18 octombrie 2017, 12:21)

      Vlad-I [utilizator] i-a raspuns lui OmulNou

      Romanii traditional nu s-au amestecat in politica, vezi diferenta de congrasmeni sau politicieni eeuu de origine unagara si romani. Diferenta este enorma, trebuie sa fie cumva legata de individualismul romanilor.
  • +2 (4 voturi)    
    hot air... (Miercuri, 18 octombrie 2017, 11:00)

    demaGOGU [utilizator]

    ...omu' va vota la doua maini ptr europa cu (cel putin) 2 viteze, impotriva detasarii muncitorilor din est, in general, se va alinia cuminte directivelor de la Berlin (si Paris).

    o spune deja printre randurile interviului.
  • +3 (5 voturi)    
    ce tare faza (Miercuri, 18 octombrie 2017, 11:55)

    LulacuNini [utilizator]

    Mi-a placut intrebarea aia cu: "ce parere aveti de ce zic ungurii".
    Intervievatul i-a dat rapid peste bot la ziarist: Statul Ungar e un partener de nadejde din toate punctele de vedere. Terminati cu prostiile astea :)
    Dar si intrebarea era debila rau.


Abonare la comentarii cu RSS

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Marţi