​"Niciodată, de-a lungul istoriei, cetățenii Cataloniei nu s-au mai bucurat de atât de multe libertăți, de autonomie politică și financiară ca în această etapă democratică", spune ministrul spaniol de Externe, Alfonso Dastis, intr-un interviu pentru HotNews.ro in ziua vizitei sale la Bucuresti. Seful diplomatiei spaniole explica ce masuri va lua guvernul de la Madrid in Catalonia, vorbeste despre violentele de la Barcelona dupa referendumul ilegal, dar si despre situatia comunitatii romanesti din Spania.

Alfonso DastisFoto: European Commission

Ministrul Alfonso Dastis se afla miercuri la Bucuresti, unde va avea intalniri cu presedintele Klaus Iohannis si omologul sau roman, Teodor Melescanu.

Interviul integral:​

Rep: Domnule ministru, care este scopul principal al vizitei dumneavoastră in Romania?

Alfonso Dastis: Prin această vizită, dorim să asigurăm continuitatea dialogului nostru bilateral. În 2013, Spania și România au încheiat un parteneriat strategic, pe care urmărim să-l dezvoltăm pentru a-i da un nou avânt. Totodată dorim să schimbăm impresii privitor la provocările cu care se confruntă Uniunea Europeană, arie geografică în care ambele țări împărtășesc numeroase interese.

Rep: În țările UE au loc dezbateri cu privire la viitorul Europei. Sprijină Spania propunerile pentru o zonă euro mai integrată, care să aibă propriul parlament și o politică fiscală armonizată?

Alfonso Dastis: Criza economică care a izbucnit în anul 2008 și a afectat grav atât Spania, cât și România a scos în evidență necesitatea aprofundării integrării în zona euro. Din acest motiv, Spania sprijină măsurile menite să contribuie la realizarea acestui obiectiv, deși rămâne de văzut, pentru moment, modul în care acestea se vor concretiza.

Rep: România a respins cu înverșunare ideea unei Europe cu mai multe viteze; susține Spania un astfel de viitor pentru UE?

Alfonso Dastis: Spania, ca multe alte state membre, consideră necesar să se avanseze pe calea integrării pentru a putea face față provocărilor cu care se confruntă Uniunea. În prezent, există perspective bune de aprofundare a Uniunii Economice și Monetare și de dezvoltare a unor inițiative comune în domeniul securității și apărării. Considerăm că reformele și progresele de care are nevoie UE trebuie decise și puse în practică de toate cele 27 de țări, trebuie să fie motiv de unitate, nu de dezbinare. Cu toate acestea, este posibil ca în anumite sectoare cu caracteristici determinate, câteva state să hotărască să avanseze mai rapid în timp ce celelalte li se vor alătura pe măsură ce sunt îndeplinite condițiile necesare. După Brexit, România va deveni al șaselea stat membru din punct de vedere al mărimii populației și capacității de influență la Bruxelles. Totodată, opinia publică își reafirmă angajamentul clar față de proiectul european. În opinia mea, România își poate aduce o contribuție decisivă la aceste inițiative prin care se dorește consolidarea Uniunii la care ea a aderat cu zece ani în urmă.

Rep: Comunitatea românească din Spania este una dintre cele mai mari din țara dumneavoastră. Ați observat anumite aspecte deosebite legate de această comunitate în ultimii ani?

Alfonso Dastis: Românii formează cea mai mare comunitate străină cu rezidență în Spania. Este o comunitate bine integrată, care a ales să rămână în țara noastră chiar și în cele mai grele momente de criză și care a contribuit la recuperarea economiei noastre. Până în prezent, această colectivitate a arătat reticență în ceea ce privește implicarea sa în gestionarea afacerilor publice; cu toate acestea, tot mai des sunt numiți consilieri români, există un primar cetățean român și chiar o deputată în Parlamentul regional din Madrid.

Rep: Una dintre cele mai dezbătute chestiuni la nivelul Uniunii Europene este cea referitoare la lucrătorii detașați. Este Spania de acord cu reelaborarea legilor europene?

Alfonso Dastis: Spania apără, în primul rând, libera circulație a persoanelor, mărfurilor, capitalurilor și serviciilor. Înțelegem că mai multe state membre doresc revizuirea regimului lucrătorilor detașați, dar libertățile de mai sus trebuie păstrate. De exemplu, nu ni se pare clară situația în care se fixează diurna sau despăgubirile persoanelor ce locuiesc într-o țară și muncesc în alta.

Rep: Securitatea reprezintă o chestiune importantă pentru România, iar Spania este una dintre cele mai mari țări membre NATO. Cum răspunde Spania la necesitatea României de a primi sprijin ca urmare a deciziilor luate in Tara Galilor și în Polonia?

Alfonso Dastis: În calitate de aliat responsabil, Spania a contribuit, în cadrul NATO, la dezvoltarea măsurilor de consolidare a flancului estic, inclusiv cu privire la aspecte ce afectează în mod direct România. Astfel, au fost detașați ofițeri spanioli în noile structuri NATO, constituite pe teritoriul României: în NATO Forces Integration Unit (NFIU) și în cadrul noului Comandament Multinațional de Divizie Sud-Est, ambele cu sediul la București, precum și în noua Brigadă Multinațională de la Craiova. Totodată, vapoare ale Forțelor Navale spaniole fac parte din Grupările Navale NATO în Marea Neagră, iar trupele spaniole au participat la diverse manevre militare pe teritoriul României. Fără a merge mai departe, în luna iunie, 350 de militari și o sută de vehicule ale Legiunii spaniole au participat la exercițiul Noble Jump, desfășurat la Cincu, alături de trupe române și din alte țări aliate.

Rep: Sunteți mulțumit de poziția guvernului român în ceea ce privește referendumul din Catalonia?

Alfonso Dastis: Suntem profund recunoscători pentru sprijinul constant acordat de autoritățile române la menținerea ordinii constituționale și a integrității teritoriale a țării noastre.

Rep: Care va fi următoarea mutare a guvernului spaniol după răspunsul de luni al guvernului catalan?

Alfonso Dastis: După răspunsul de lunea trecută al președintelui Generalitat de Catalonia, președintele Guvernului i-a retransmis în scris acestuia că, la somația Guvernului, din data de 11 octombrie, încă le mai poate da un răspuns clar cetățenilor pentru a se pune capăt situației de incertitudine produsă de intervenția sa în cadrul Parlamentului catalan.

Rep: Ce anume presupune invocarea articolului 155, amintita de premierul spaniol, Mariano Rajoy?

Alfonso Dastis: Articolul 155 este un mecanism prin care Guvernul spaniol poate adopta măsuri care să oblige Comunitatea Autonomă să-și respecte obligațiile impuse de Constituție și de legislație sau pentru protejarea interesului general. Prin urmare, acesta nu presupune atât suspendarea guvernului autoproclamat, cât mai degrabă restabilirea legii în Catalonia.

Rep: Nu credeți că invocarea acestui articol ar putea conduce la radicalizare ulterioară în Catalonia?

Alfonso Dastis: Doar nesiguranța promovată de Generalitat generează apariția situațiilor de instabilitate și îi încurajează pe cei ce urmăresc să submineze înțelegerea între cetățeni. Este necesar să se pună capăt acestei nesiguranțe, aceasta implicând revenirea la legalitate a Generalitat.

Rep: Cum va gestiona guvernul spaniol o posibilă spirală a violenței?

Alfonso Dastis: Nu iau în considerare posibilitatea unor situații de violență. Spania este o democrație matură și responsabilă, iar statul are instituții consolidate, perfect capabile să apere cadrul constituțional, cu respectarea deplină a tuturor drepturilor și libertăților cetățenești.

Rep: Cum vă explicați radicalizarea guvernului catalan?

Alfonso Dastis: Cred că această întrebare ar trebui adresată chiar Guvernului catalan, dar, așa cum declara președintele Guvernului în ultima scrisoare adresată președintelui Generalitat, orice explicație bazată pe ceea ce domnul Puigdemont consideră „un conflict istoric între statul spaniol și Catalonia" este inacceptabilă. Niciodată, de-a lungul istoriei, cetățenii Cataloniei nu s-au mai bucurat de atât de multe libertăți, de autonomie politică și financiară ca în această etapă democratică.

Rep: Guvernul spaniol a fost aspru criticat pentru violențele din ziua referendumului. De ce poliția a făcut uz de violență, așa cum am văzut în imaginile prezentate de mass-media internațională?

Alfonso Dastis: Statul a acționat în același mod în care ar fi făcut-o orice altă țară democratică. Acțiunile îndreptate împotriva celor ce încalcă legea înseamnă protejarea drepturilor tuturor. Judecătorii și procurorii, forțele polițienești și garda civilă și-au desfășurat activitatea cu profesionalism și cu respectarea valorilor democratice, garanție a statului de drept.

Guvernul a explicat deja în fața parlamentului că singurii responsabili sunt cei ce s-au înverșunat să convoace un referendum ilegal, știind că nu era îndeplinită niciuna dintre condițiile necesare, în orice țară europeană, unei consultări populare care să poată fi considerată cu adevărat democratică. Vinovați de cele întâmplate sunt cei ce au sfidat Constituția și au format grupuri de activiști care să împiedice forțele de ordine să-și îndeplinească datoria.

Rep: El Pais a scris despre intensificarea propagandei din partea unor agentii media ruse de stat in saptamanile dinaintea referendumului catalan. Aveti informatii despre implicarea guvernului rus sau a unor actori rusi ne-statali in referendum?

Alfonso Dastis: Singura informație certă este poziția oficială a Guvernului rus privitor la încercarea de slăbire a cadrului constituțional în Catalonia. Așa cum știți, această poziție a fost dată publicității atât de purtătorul de cuvânt al șefului statului, cât și de Ministerul Afacerilor Externe; în cel din urmă caz poziția a fost reiterată atât de ministru, cât și de purtătoarea de cuvânt a ministerului; aceasta a subliniat că orice scenariu trebuie să se desfășoare „cu strictețe în limitele legislației spaniole în vigoare (…). În relațiile noastre cu Spania, pornim de la principiul de necontestat al respectării suveranității și integrității teritoriale ale acestei țări”. Această poziție, repetat exprimată în public, este cea transmisă și în cadrul întâlnirilor bilaterale.

Rep: De asemenea, am văzut câteva declarații ambigue ale autorităților guvernului maghiar despre referendum. Ati inteles exact care e pozitia Ungariei?

Alfonso Dastis: Nu am nicio îndoială că autoritățile din Ungaria sprijină doar soluții care respectă statul de drept și ordinea constituțională spaniolă. Fără îndoială, Ungaria este un partener de nădejde în toate sensurile.

(Nota: Interviul a fost acordat via e-mail)