O activitate intensă se observă în ultimul an dinspre Grecia spre ţările din Balcani, cu întâlniri succesive la vârf la nivel bilateral şi trilateral, scrie publicatia greaca TRIBUNE, citata de Rador. Dacă ne amintim că primele reacţii negative la alegerea lui Alexis Tsipras au venit de la liderii balcanici, am putea înţelege efortul major întreprins de guvernul grec şi de diplomaţia greacă pentru a depăşi acest negativism.
Desigur, la acest rezultat au contribuit şi alţi doi factori foarte importanţi: pe de o parte, presiunile puternice din partea SUA pentru a se găsi un punct de contact şi de colaborare între Grecia şi Bulgaria şi, pe de altă parte, interesele chineze care doresc un Nou Drum al Mătăsii în Balcani. China şi SUA, fiecare din propriile sale motive, doresc colaborarea cu ţările din Balcani. China pentru a intra pe piaţa din Europa, iar SUA pentru a opri expansiunea rusă în regiune.
Pe de altă parte, izolate la graniţele sud-estice ale Europei, ţările balcanice, cele mai multe dintre ele încercând să scape din corsetul propriului trecut, văd cum vocea lor se aude slab la Bruxelles.
Faptul că Slovenia, Croaţia, Bulgaria şi România au devenit membre UE nu înseamnă că viaţa de toate zilele a cetăţeanului a înregistrat o îmbunătăţire. Într-o Europă cu destul de multe probleme de coeziune, crearea unor mici poli, de obicei din ţări slabe pare ceva irealizabil.
Nu este ceva nou pentru Europa şi UE. Se ştie de ani buni că Germania îşi menţine propriul pol, cu Olanda şi Austria.
Astfel, în noul peisaj, ţările de la Vişegrad sunt reactivate prin criza refugiaţilor, în timp ce ţările balcanice îşi configurează o nouă agendă în UE în colaborare cu NATO împotriva Rusiei.
Încet, dar metodic, în ultimul timp Grecia creează noi alianţe în cadrul UE, având un rol principal. Iniţiativa lui Alexis Tsipras cu privire la reuniunea liderilor ţărilor-membre UE de la Mediterana sau, altfel spus, reuniunea Sudului organizată cu un an în urmă, se bucură de o atenţie importantă din partea birocraţilor de la Bruxelles, dar şi a Germaniei.
La rândul său, ministrul grec de externe, Nikos Kotzias, a creat şi el două importante grupuri de colaborare. Pe de o parte, există colaborarea tetralaterală Grecia, Bulgaria, FRI Macedonia, Albania la nivel de miniştri de externe şi miniştri de interne, iar pe de altă parte, grupul celor patru state-membre UE care fac parte din Balcani, Grecia, Bulgaria, România şi Croaţia.
Poziţia strategică, nevoile unor state puternice, precum China şi SUA de a include Grecia în planurile lor operaţionale sau geopolitice, creşte semnificativ rolul Greciei. De asemenea rămâne un pilon de stabilitate şi securitate, în ciuda crizei economice care pare a fi depăşită încet, dar sigur.
Noua tetralaterală dintre Grecia, Bulgaria, România şi Serbia care se va desfăşura la Palatul Euxinograd din Varna, Bulgaria, la data de 3 octombrie, va crea, în esenţă, noua axă de legătură dintre Mediterana şi Nordul european. Această axă ocoleşte statele instabile din Balcani şi poate fi unită cu axele Turciei pentru a spori încă şi mai mult plaja posibilităţilor de transportare a mărfurilor şi a energiei.
Desigur, nu acestea sunt chestiunile de care se va ocupa Reuniunea, întrucât problema refugiaţilor, securitatea şi colaborarea vor ocupa o parte importantă din discuţiile celor patru lideri.
O colaborare reuşită va consolida vocea ţărilor membre UE din Balcani şi se va afirma ca un pilon de stabilitate şi securitate şi nu este exclus ca acest lucru să motiveze şi celelalte ţări din Balcanii de Vest să "accelereze" reformele necesare pentru a participa şi ele la perspectivele favorabile de dezvoltare din regiune.
Edificator pentru interesul Chinei faţă de noul "drum" care trece prin tetralaterala Grecia, Bulgaria, România şi Serbia este faptul că de luni se află în Bulgaria pentru a acoperi reuniunea un corespondent al televiziunii chineze de stat.
