Ioan Clamparu, considerat unul dintre cei mai periculosi traficanti de fiinte umane, a fost condamnat luni de Tribunalul Alba la 25 de ani de inchisoare si o amenda de 50.000 de lei, in urma contopirii pedepselor aplicate acestuia in trei tari - Romania, Spania si Italia.

Procesul clanului Clamparu, la Sibiu (2006)Foto: Agerpres

Potrivit informatiilor furnizate agentiei Agerpres de reprezentantii instantei, Tribunalul Alba a admis cererea de modificare a pedepsei formulata de Clamparu, care s-a predat autoritatilor din Spania in toamna lui 2011 si este detinut de anul trecut in Penitenciarul Aiud.

Instanta a constatat ca Ioan Clamparu a fost condamnat in iulie 2014 de Tribunalul Sibiu la 11 ani si 8 luni de inchisoare, pedeapsa pe care a descontopit-o in componentele ei individuale, si, de asemenea, ca acestuia i-a fost aplicata o pedeapsa de 20 de ani de inchisoare pronuntata intr-un dosar din Spania.

In timpul procesului, instanta a solicitat clarificarea situatiei juridice a lui Ioan Clamparu, cu referire la o condamnare aplicata de organele judiciare italiene. S-a constatat astfel ca pe numele lui Clamparu mai exista o condamnare, din 2008, data de o instanta din Milano, de 18 ani de inchisoare si o amenda de 45.000 de euro.

Tribunalul Alba a constatat ca infractiunile pentru care lui Clamparu i-au fost aplicate cele trei pedepse sunt concurente, fiind savarsite mai inainte de a se fi pronuntat o condamnare definitiva pentru vreuna din ele. In consecinta, a contopit cele trei pedepse aplicate in cele trei tari si ii aplica acestuia o pedeapsa de 20 de ani de inchisoare, pe care a majorat-o la 25 de ani de inchisoare, la care se adauga o amenda in valoare de 50.000 de lei.

Instanta a emis un nou mandat de executare a pedepsei inchisorii la ramanerea definitiva a prezentei hotarari, se mai arata in decizie, care este cu drept de contestare la Curtea de Apel Alba Iulia in termen de trei zile de la comunicare.

Clamparu s-a predat autoritatilor din Spania in toamna lui 2011, Audienta Nationala spaniola decizand atunci inchiderea romanului, pe numele caruia fusesera emise ordine europene de cautare si arestare pentru acuzatiile de exploatare sexuala in Spania si Romania.

In februarie 2012, Ioan Clamparu a fost condamnat, intr-o prima faza, de instanta locala din Madrid, la 30 de ani de inchisoare pentru ca a obligat mai multe femei sa se prostitueze. Ulterior, a primit 20 de ani de inchisoare, pentru constituire a unui grup infractional organizat, trafic de persoane, trafic de minori si intreruperea cursului sarcinii, sentinta recunoscuta de Curtea de Apel Bacau, care a dispus transferarea in Romania a acestuia pentru executarea pedepsei.

Anchetatorii au sustinut ca reteaua pe care Clamparu a initiat-o a avut ca model modul de actiune, regulile si pedepsele utilizate in cadrul Camorrei italiene. Clamparu i-a cunoscut pe ceilalti membri ai bandei, condamnati intre timp si ei la inchisoare, in penitenciarul de la Aiud, unde executa o pedeapsa pentru omor. El a fost eliberat conditionat in 1999, dupa executarea a doua treimi din pedeapsa de 15 ani.

Potrivit procurorilor, pe relatia Romania-Spania a actionat, din 2001, o retea de trafic international de persoane, cu ramificatii in mai multe judete din tara: Sibiu, Prahova si Neamt. Reteaua era structurata intr-o maniera piramidala, fiind condusa, potrivit anchetatorilor, de Ioan Clamparu, zis "Cap de porc".

Conform rechizitoriului, existau segmente distincte ale retelei care se ocupau de recrutarea sau racolarea victimelor, de obtinerea documentelor de calatorie si transportul fetelor pana in Spania, unde tinerele erau preluate de alti membri ai retelei si obligate sa practice prostitutia. Principala zona de actiune a retelei era "Casa de Campo" din Madrid, un parc imens, in care, in fiecare noapte, erau obligate sa practice prostitutia de catre membrii gruparii un numar de 120-150 de romance, supravegheate de proxeneti. Fetele erau obligate sa se prostitueze numai cu cetateni spanioli si nu aveau voie sa vorbeasca una cu cealalta despre adevarata lor identitate. Multe dintre fete au reusit cu timpul sa fuga, unele chiar cu ajutorul unor clienti, si au depus marturie impotriva racolatorilor si proxenetilor.