Fostul ministrul al Educatiei Mircea Miclea vorbeste, intr-un interviu acordat Hotnews, despre "intepenirea in proiect" a scolii romanesti, care isi sufoca elevii cu programe stufoase, care lasa cale libera profesorilor slabi sa ramana in sistem, prin centralizare si prin faptul ca nu exista salarizare diferentiata pe criterii de performanta. Psihologul sustine ca introducerea unui manual unic, asa cum ne-a promis, in ultima vreme, actualul ministru al Educatiei, Liviu Pop, nu face altceva decat sa ne intoarca la perioada ceausista.
NO: Vom avea la clasa a V-a un compendiu in loc de manuale, din cauza ca licitatiile au fost blocate. Pe de alta parte, cand toate manualele vor fi tiparite, vom avea manuale pana si la sport si la dirigentie. Cum vi se pare situatia?
MM: Asistam la o rezolvare proasta, intr-o paradigma invechita, a unei probleme reale. Problema reala este urmatoarea: ce instrumente trebuie sa oferim elevilor pentru ca ei sa invete mai eficient? Manualul e un instrument, dar nu e alfa si omega. Oricine poate vedea ca elevii (si nu numai ei) prefera tot mai mult informatia pe suport digital, multimedia, fata de informatia tiparita. Manualul tiparit trebuie sa fie o alternativa, nicidecum singura, pentru invatare. Crearea unei platforme scolare de e-learning, in care sa fie prezentate toate lectiile in format multimedia, accesibila tuturor elevilor ar fi mai potrivita pentru mintea "generatiei digitale", adica pentru elevii de astazi. Baza legala a unei astfel de solutii alternative usor de accesat, usor de actualizat, compatibila cu habitudinile noii generatii este pusa in Legea educatiei (art. 70), dar ministerul o ignora cu candoare. Iar manualele pentru sport si dirigentie sunt complet inutile. La aceste discipline trebuie sa inveti deprinderi motorii si atitudini, nu propozitii! Cred ca trebuie sa alergi efectiv 100 de metri nu sa stii sa raspunzi, ridicindu-te in picioare, care sunt caracteristicile alergarii la 100 de metri.
NO: Domnul ministru a mai anuntat, la un moment dat, ca vrea ca manualele sa fie tiparite de o singura editura. Ce ar insemna asta pentru elevi si profesori?
MM: Aceasta inseamna reintoarcerea la perioada ceausista, cand exista un manual unic pentru fiecare disciplina si o singura editura "de partid si de stat" - Editura Didactica si Pedagogica - ce le tiparea pe toate. Spune multe despre mintea celor care propun astfel de solutii. Tot inainte, tovarasi!
NO: Fostul ministru al Educatiei, Pavel Nastase, dar si actualul ministru, Liviu Pop, au anuntat ca vor sa treaca in parlament o noua Lege a Educatiei, dupa ce foarte multe puncte au fost modificate, altele nu au fost implementate. Avem nevoie de o noua Lege? Ar rezolva problemele din sistem?
MM: Legea 1 din 2011 s-a bazat pe o riguroasa analiza stiintifica si pe un consens national asupra principalelor solutii, consemnate intr-un Pact pentru educatie. A fost facuta pentru a reforma radical educatia, nu pentru a consemna legislativ realitatea existenta. Am subestimat insa forta mediocrilor si a conservatorilor din sistem care s-au simtit amenintati si au reactionat virulent. Din oportunism sau prostie, guvernul Ponta a preluat discursul lor si a mutilat legea in 96 de locuri, facand o contrareforma in educatie. Modificarile au fost indelung aplaudate de toti cei care promoveaza gandirea retrograda in sistem, de la sindicate la Consiliul National al Rectorilor.(se poate verifica ce spun printr-o simpla cautare pe net) Acum inteleg ca nici aceasta varianta mutilata a legii educatiei nu-i multumeste ci vor elabora una si mai conservatoare. De pilda, dl. Nastase a oprit evaluarea scolilor doctorale. Probabil ca in lege va aparea ca evaluarea calitatii nici nu mai e necesara. Dl. Pop spune ca trebuie manuale unice; probabil noua lege va scoate inafara legii orice manual alternativ. O astfel de lege, in loc sa rezolve, ar agrava si mai mult problemele din educatie. Dar, evident, ar oferi o lunga perioada de liniste tuturor profesorilor si scolilor cu prestatie mediocra. In dauna elevilor si a parintilor.
NO: Prin DPPD ies multi profesori, dar avem nevoie de atatia, avand in vedere ca nu sunt posturi titularizabile? Vorbim despre multi, dar slabi?
MM: Stiam inca din 2009, cand faceam analizele pentru legea educatiei, ca ministerul finanteaza de 5 ori mai multe locuri, din banul public, la DPPD, decat numarul de posturi de la concursul de titularizare. La acestea se adauga, an de an, cei care absolva DPPD la universitatile private! Aceste date si analiza sistemelor de invatamant performate au stat la baza solutiei masteratului didactic, propusa in lege. Prin masteratul didactic s-ar pregati mult mai bine un numar mai restrans de cadre didactice. Paragrafele au ramas in lege, dar nimeni nu le aplica. Toate tarile cu invatamant performant fac pregatirea initiala a personalului didactic prin masterat didactic. Doar noi am ramas, cum spunea G. Liiceanu, "intepeniti in proiect".
NO: Legea 1 pe 2011 (articolul 254) prevedea ca posturile didactice se ocupa prin concurs organizat la nivelul unitatii de invatamant. Ulterior, Legea Educatiei a fost modificata in sensul in care "in invatamantul preuniversitar de stat, posturile didactice/catedrele vacante si rezervate se ocupa prin concurs national organizat de inspectoratul scolar". Amintim aici cazul Tunegaru.
MM: Prin Legea 1 am vrut sa descentralizam sistemul si sa dam mai multa putere scolilor in politicile de personal. Intai, pentru ca sa reducem imixtiune politicului, apoi pentru ca daca scoala te angajeaza, ea te poate si disponibiliza, daca nu-ti faci bine treaba. Insa, au revenit in forta sindicatele si PSD-ul si au recentralizat sistemul, dand frau liber imixtiunii politicului (vezi cazul Tunegaru) si protejand incompetentii. Asa ca, acum, daca toti parintii cer directorului scolii sa disponibilizeze un profesor incompetent, el va ridica din umeri si nu va face nimic, pentru ca nu poate. Pentru ca incompetentul este angajatul sistemului national de invatamant, nu al scolii. Curatarea scolii de incompetenti a fost blocata prin lege de catre Guvernul Ponta.
NO: Periodic, mai vorbim despre scoala relaxata si fericita a finlandezilor, fostul ministru al Educatiei, Mircea Dumitru, vorbea despre faptul ca elevii romani se plictisesc la scoala. Cum e cu numarul de manuale, cu numarul de ore si cu temele? Ar trebui sa avem continuturi mai relaxate? Ce facem, pentru ca, pana la urma, pe unii ii pierdem? Un sfert din populatia cu varsta prescolara si scolara de la nivelul anului 2014-2015 nu a fost prins in sistemul national de educatie, potrivit pliantului "Populatia scolara a Romaniei 2016", publicat de Institutul National de Statistica.
MM: Legea 1/ 2011 limita numarul de ore de predare la 25 pentru gimnaziu si 30 pentru liceu. A revenit insa coalitia PSD-sindicate si a anulat aceste limitari pentru ca sa aiba toti profesorii norme (in conditiile reducerii populatiei scolare), nu conteaza cat de obositi sunt elevii, nu conteaza cit de inutile sunt anumite teme din programa!!
Programele pentru gimnaziu, aprobate anul trecut, sunt si mai stufoase decat cele dinainte si se sporeste si mai mult numarul de ore. Un elev la arte are 37 de ore pe saptamana! Am fost citiva care am luat pozitie, am spus ca nu trebuie aprobate astfel de programe, dar n-am fost luati in seama. Abandonul scolar e cel mai ridicat din Europa si se datoreaza, in primul rind modului de organizare a ciclurilor de studii si a evaluarii nationale. Am avansat in Legea 1/2011 o alta structura a sistemului de invatamant si de evaluare dupa clasa a IX-a, o solutia care functiona si in Finlanda si in alte sisteme de succes. Au anulat si acel paragraf de lege. Deci, solutiile au existat, dar au fost anulate, calcindu-se in picioare orice argument. Te apuca disperarea cand vezi asa ceva. Imi vine in minte un pasaj dintr-un psalm al lui David: "Caci atunci cand se ridica sus oameni de nimic, nelegiuitii misuna pretutindeni."
NO: Costul standard pe elev. "Atata timp cat determinarea costului standard se face prin hotarare de guvern, la propunerea Ministerului Educatiei, in functie de cuantumul cheltuielilor de personal stabilit de Ministerul Finantelor Publice pentru salariatii din invatamant si aprobat de Parlamentul Romaniei, prin Legea bugetului de stat, existenta acestui cost standard se mai justifica?" - e una dintre intrebarile aduse de unul dintre sindicatele din invatamant.
MM: Se justifica. Ai un indicator simplu si transparent ca sa vezi cat e dispus sa cheltuiasca statul cu un elev. Si il compari cu cat cheltuieste statul cu un puscarias, cu un politician, ca sa stii ce fel de stat ai. Se justifica si pentru ca statul are datoria sa finanteze elevul, nu profesorul. Scoala este o institutie creata pentru a instrui elevii, nu pentru a da de lucru profesorilor. Costul standard pe elev este un instrument reformist, daca stii cum sa il folosesti. O spun nu numai eu, ci si Banca Mondiala. E evident ca deranjeaza sindicatele.
NO: Sindicatele ameninta din nou cu proteste, din cauza ca, din calculele citate de FSLI, daca nivelul brut al salariilor creste cu 50%, angajati din invatamant vor primi in realitate o majorare de maximum 25%, din cauza trecerii contributiilor de la angajator la angajat. Cum vedeti toata povestea asta cu Legea salarizarii, in contextul invatamentului, si cum vedeti protestele anuale ale sindicalistilor, care mereu cer bani de salarii, dar nu fac proteste pentru scoli dotate, scoli sigure (in Bucuresti, doar 22 din 420 de unitati au autorizatie pentru securitate la incendiu), cursuri de calificare continua?
MM: Principala functie a sindicatelor este de a proteja membrii de sindicat, nu de a reforma sistemul. Oricine cauta pe internet luarile lor de pozitie va fi socat de conservatorismul lor real, chiar daca uneori il imbraca intr-o retorica reformista. PSD-ul are o sansa istorica de a face un mare bine acestei tari daca, odata cu cresterile salariale, introduce si criterii de performanta, deci salarizarea diferentiata a profesorilor in functie de performanta. Cred ca unii profesori merita nu o crestere de 5-%, ci de 200%. Dupa cum cred ca unii nu merita nici macar salariul pe care il iau acum. Calitatea prestatiei didactice ar creste enorm printr-o salarizare diferentiata pe criterii de performanta. PSD-ul are puterea politica si destui oameni inteligenti ca sa poata face acest lucru. Din pacate, cred ca va rata aceasta sansa, din cauza antireformistilor din partid.
NO: Zilele trecute in comunitatea mica a localitatii Targu Mures au iesit aproximativ 2.000 de persoane sa protesteze fata de situatia neclara a Liceului Teologic Romano-Catolic. Scandalul pare sa ia cote monstruoase, Ungaria si-a suspendat sprijinul acordat Romaniei pentru aderarea la OCDE, dupa ce a fost suspendata infiintarea liceului. Avem elevii si copiii, avem scandalul politic, avem un ministru al Educatiei care poate sau nu poate face ceva?
MM: Sa lamurim trei lucruri: 1) infiintarea liceului s-a facut printr-o procedura ilegala. Nu poti sa scoti niste clase dintr-o unitate de invatamant acreditata, sa le dai o noua personalitate juridica numindu-le liceu si sa spui ca acreditarea institutiei din care s-au desprins se transfera si asupra noii institutii. Este aberant nu numai in raport cu legislatia romaneasca, ci si in raport cu orice legislatie referitoare la calitatea educatiei, din orice tara; 2) scolarizarea copiilor nu este periclitata. Ei pot fi scolarizati in vechea unitate de invatamant din care s￢au desprins sau in orice alta unitate de invatamant in care sunt alocate clasele in care sunt inscrisi elevii. Scolarizarea n-are legatura cu unitatea de invatamant unde are loc procesul instructiv-educativ; 3) reactia guvernului maghiar e ipocrita. Adica, guvernul maghiar care condamna CEU sustinind ca el e singurul in masura sa legifereze educatia in Ungaria, fara intruziuni straine, face o intruziune straina brutala, intervenind in Romania, pentru a sustine o ilegalitate. Asta e ipocrizie!
Ministerul Educatiei si autoritatile locale pot analiza oportunitatea infiintarii sau neinfiintarii unui liceu teologic romano-catolic. Sunt pasi clari, specificati in legislatie, care trebuie urmati. Nu infiintezi un liceu "pe sub masa" si apoi mizezi ca, prin presiunea strazii,si a nu stiu carui guvern, reusesti sa il legalizezi.
NO: Potrivit art. 7 al noii legi a Educatiei adoptate de Parlamentul de la Kiev, sistemul de educatie din Ucraina se desfasoara doar in limba de stat. Cum comentati?
MM: Ucraina este un stat foarte nationalist; nu e prima data cand se poarta discretionar cu romanii si cu Romania. Sa ne amintim de Canalul Bistroe, Insula Serpilor, etc, etc. Cred ca guvernul roman ar fi trebuit sa incerce o negociere, in limitele legislatiei si ale diplomatiei. Situatia este diferita de ceea ce se intampla la Targu-Mures. Acolo, guvernul maghiar sustine o ilegalitate, ca sa devina legala. In Ucraina, guvernul Romaniei ar putea opri o nedreptate.
NO: Care este cea mai stringenta problema a scolii romanesti de azi care v-a furat chiar,poate, ore de somn noaptea, care va macina? Ati gasit solutii?
MM: Nu conteaza cate nopti nu dormi daca vezi ca munca ta e luata in sema. Insomniile cele mai rele incep atunci cand vezi ca solutiile la care ai lucrat, sunt anulate din pix, fara nici un temei. In ultimii ani am lucrat mult, cu colaboratorii mei sa cream o aplicatie online de consiliere in cariera. Din punct de vedere tehnico-stiintific avem cea mai avansata solutie , pe plan international. Ce ma chinuie acum? Oare ce trebuie facut ca profesorii buni sa preia conducerea sistemului de invatamint? N-am o solutie, am insa citeva idei unde anume ar trebui cautata solutia.
NO: Unde?
MM: Chiar cred ca ei, acesti profesori, nu ministrii, vor putea schimba sistemul.
36
13
