Magistratii de la Inalta Curte de Casatie si Justitie ar putea pronunta, miercuri, sentinta definitiva in dosarul 'Baneasa', in care omul de afaceri Gabriel Puiu Popoviciu a fost condamnat in prima instanta la noua ani inchisoare. La ultimul termen al procesului din 5 iulie, un procuror de la DNA a cerut judecatorilor majorarea condamnarilor date de instanta de fond pentru inculpatii din acest dosar, in sensul aplicarii unor pedepse orientate catre maximul prevazut de legea penala, scrie Agerpres.

De cealalta parte, avocatii au solicitat judecatorilor desfiintarea sentintei date de Curtea de Apel Bucuresti si trimiterea dosarului spre rejudecare. Acestia au semnalat faptul ca motivarea instantei de fond este incompleta si judecatorii nu s-au pronuntat pe infractiunea de complicitate la dare de mita retinuta in sarcina unora dintre inculpati. In plus, avocatii au aratat ca terenul in cauza se afla in proprietate privata si nu publica, astfel incat nu se poate spune ca a fost instrainat un bun al statului.

Omul de afaceri Puiu Popoviciu a fost condamnat in iunie 2016 de Curtea de Apel Bucuresti la noua ani de inchisoare cu executare, in dosarul in care este acuzat de fapte de coruptie in legatura cu asocierea firmei sale, SC Baneasa Investments SA, cu Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara din Capitala, pentru un teren de 224 de hectare.

In dosar, fostul sef DGIPI Cornel Serban a fost condamnat la doi ani si sase luni inchisoare cu executare, Ioan Alecu, rectorul USAMV Bucuresti, la sase ani de inchisoare, Petru Pitcovici, fost sef in Directia Generala Anticoruptie din MAI, la doi ani inchisoare, iar Mihai Luican, fostul prefect al Capitalei, la un an de inchisoare.

Au mai primit pedepse cu executare Stefan Diaconescu (cinci ani), Andrei Mihai Bejenaru (sapte ani), Gabriel Rasvan Toader si Ioan Todiras (cate un an), in timp ce inculpatii Lizeta Minea si Gheorghe Petrulian au primit cate doi ani de inchisoare cu suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere.

Instanta a lasat nesolutionata latura civila a procesului penal si a dispus disjungerea sub acest aspect.

Decizia Curtii de Apel Bucuresti nu era definitiva si a fost atacata cu apel.

Potrivit DNA, in perioada 2000 - 2004, rectorul Ioan Niculae Alecu, beneficiind de sprijinul interesat al lui Popoviciu, in baza unui contract incheiat cu incalcarea prevederilor legale, a facut posibila aducerea unui teren de 224 hectare, apartinand domeniului public al statului, ca aport in natura la capitalul social al SC Baneasa Investments SA, societate controlata de omul de afaceri.

Initial, Popoviciu, in intelegere cu rectorul, a creat posibilitatea incheierii unui contract de asociere in participatiune in conditii nelegale, introducand in acest mecanism societatea SC Log Trans, devenita ulterior Baneasa Investments.

Potrivit contractului, trebuiau dezvoltate activitati de pomicultura, viticultura, cresterea animalelor pe terenurile fermei Baneasa.

Conform procurorilor, pentru a pune in aplicare intelegerea ascunsa cu omul de afaceri, rectorul i-a indus in eroare pe membrii Senatului USAMV Bucuresti, prezentandu-le date neadevarate si impunand chiar modificarea Cartei Universitatii. De asemenea, a sustinut ca se vor mari salariile cadrelor didactice, ca universitatea va castiga fonduri banesti cu ajutorul carora se va dota unitatea de invatamant, pentru asigurarea unor conditii decente de studiu, ca vor fi construite garsoniere pentru a fi inchiriate de preparatori, asistenti, doctoranzi etc.

La solicitarea rectorului Alecu, Popoviciu i-a promis ca il va sprijini sa obtina titlul de proprietate pe terenul aferent fermei Baneasa, iar astfel, in conditii nelegale, in cursul anului 2001, la propunerea subcomisiei de aplicare a Legii 1/2000 (a fondului funciar), comisia municipiului Bucuresti a eliberat titlul de proprietate pentru USAMV Bucuresti.

Dupa eliberarea titlului de proprietate, Ioan Alecu, in intelegere cu Popoviciu, a aportat dreptul de proprietate asupra suprafetei de 174 ha la capitalul social al SC Baneasa si dreptul de proprietate asupra cladirilor edificate pe acest teren, desi Hotararea Senatului USAMV interzicea acest lucru.

In acest context, terenul a fost subevaluat, iar ulterior, in 2004, a fost aportata si diferenta pana la 224 hectare la capitalul social al firmei, in conditii de subevaluare.