Economist de Nobel, la Cluj: ce legatura e intre impartirea tortului, licitatii echitabile si rezolvarea crizelor economice?

de Kristina Restea     Actual de Cluj
Joi, 27 iulie 2017, 12:31 Actualitate | Esenţial

Eric Maskin
Foto: https://scholar.harvard.edu
O mamă vrea să împartă tortul, echitabil, între cei doi copii ai săi, în aşa fel încât fiecare să fie mulţumit. Şi nu – să îl taie ea în jumătate nu e soluţia potrivită, dar soluţie există. Acesta e modelul prin care, în doar câteva fraze simple, profesorul de Harvard şi laureatul de Nobel în Economie Eric Maskin a explicat ce înseamnă designul mecanismelor, temă de premiu internaţional, cu aplicaţii în multiple domenii.

Ca să fie şi mai clar cât de important e subiectul, profesorul a vorbit despre cum se fac licitaţiile, la modul ideal. Maskin a primit azi titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii Babeş-Bolyai şi e prezent la Cluj ca speaker la conferinţa ERMAS. Aflat la a patra ediție, proiectul ERMAS (Economisti Români din Mediul Academic din Străinătate) are loc chiar zilele acestea, în perioada 26-28 iulie, la Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca.

Profesor la Harvard, Eric Maskin a primit în 2007 Premiul Memorial Nobel în Economie— împreună cu Leonid Hurwicz şi Roger Myerson — pentru “construirea fundaţiei teoriei de design a mecanismelor”.

Miercuri, în sala cu robe în care a răsunat solemnul “Gaudeamus Igitur”, Maskin a primit titlul de Doctor Honoris Causa la UBB. După ce rectorul Ioan Aurel Pop a vorbit despre meritele economistului şi creşterea UBB de la 300 la 42.000 de studenţi, decanul Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor Răzvan Mustaţă a trecut la rândul său în revistă date de CV şi reuşite ale lui Maskin. Când a venit însă rândul profesorului de Harvard să ia cuvântul în aula UBB, acesta a reuşit să încânte audienţa mult mai simplu.

“Definiţiile sunt uneori abstracte şi formale. Pentru a înţelege ce vrem să facem în acest domeniu, aş vrea să vă dau nişte exemple”, a început profesorul. Acesta a explicat ulterior că, deşi o parte importantă din Economie se ocupă cu prezicerea a ceea ce urmează să se întâmple sau cu studierea instituţiilor existente, există şi posibilitatea “traseului” invers: definirea rezultatelor dorite, pentru a construi mecanisme care să le atingă. “Aceasta e partea economiei pe care o îndrăgesc cel mai mult”, a menţionat Maskin.

Şi aici vine exemplul 1: o mamă vrea să împartă un tort între cei doi copii ai săi, în aşa fel încât fiecare copil să fie mulţumit de bucata sa. Se vrea o împărţire echitabilă – acesta e scopul. Vă veţi întreba desigur de ce nu se taie tortul în două.“Dacă tu, mama, crezi că poţi să împarţi în două tortul şi copiii la rândul lor vor crede asta, problema e rezolvată. Dar ce ştim din practică este că aproape niciodată copiii nu văd lucrurile în felul în care le văd părinţii. Unul dintre ei poate crede că celălalt a primit bucata mai mare”, a subliniat economistul.

“Vrei să faci ceva, dar nu ai destule informaţii; în acest caz, de exemplu, nu ştii cum văd copiii lucrurile. În ciuda lipsei de informaţii, e o procedură care duce la împărţirea echitabilă. Aici vorbim de designul mecanismelor. Problema asta e veche, încă din Biblie ni se spune despre o astfel de dilemă, între Lot şi Abraham. Iar soluţia e simplă şi ingenioasă: îl vei pune pe unul dintre copii, pe Bob de exeplu, să taie tortul, iar Alice e cea care va alege ce bucată să ia. În acest fel, Bob e stimulat să taie în două părţi egale, fiindcă ştie că dacă o bucată e mai mare şi una e mai mică, Alice o va lua pe cea mai mare. Va tăia în aşa fel încât să fie mulţumit cu ce are. Alice, fiindcă alege, va fi şi ea mulţumită”, a sintetizat Maskin.

Exemplul are trăsături comune cu designul mecanismelor: cel care concepe mecanismul nu are suficiente informaţii (în acest caz, mama nu ştie cum văd copiii lucurile); dar trebuie să conceapă un mecanism prin care cei implicaţi să vină cu informaţii. Există însă şi probleme şi conflict: se poate ca mama şi copiii să nu aibă acelaşi scop – mama vrea împărţirea echitabilă, iar copiii vor, fiecare, să ia bucata cea mai mare. Obiectivele celor implicaţi sunt în conflict, iar mama trebuie să ţină cont de acest lucru.

Un alt exemplu pentru a explica acest mecanism vine din lumea licitaţiilor (temă din care, cu siguranţă, avem câte ceva de învăţat): cum poate statul să distribuie (de exemplu) licenţa unei frecvenţe de radio între mai multe firme private din Telecom, la justă valoare? “Vrem ca licenţa să ajungă la compania pentru care aceasta are cea mai mare valoare”. Poţi să întrebi firmele cât valorează pentru ele această licenţă, dar atunci fiecare va tinde să exagereze, pentru a câştiga. Dacă toate companiile exagerează, guvernul nu poate afla care e compania pentru care, într-adevăr, această licenţă valorează mai mult. Mai există o metodă: o licitaţie, unde fiecare companie vine cu o ofertă, iar câştigătorul e cel care oferă preţul cel mai mare. Şi în acest caz există însă neajunsuri: companiile sunt stimulate să liciteze mai puţin şi apare riscul subevaluării. “Să zicem că licenţa valorează 10 milioane pentru tine şi licitezi 10 milioane. Dacă câştigi licitaţia, plăteşti 10 miloane, iar profitul tău e 0. Aşa că apare riscul subevaluării, iar guvernul nu are o soluţie potrivită”, arată profesorul. Acelaşi “joc” care a rezolvat dilema împărţirii tortului vine cu o posibilă soluţie: lansezi licitaţie, dar cu altă regulă – câştigă cel care se angajează să ofere suma cea mai mare, dar plăteşte suma propusă de ofertantul de pe locul 2. Spre exemplu, dacă ai trei oferte – de 10, 8 şi 5 milioane – câştigă compania care oferă 10 milioane, dar plăteşte 8. În acest caz, compania nu e stimulată să liciteze mai puţin decât valoarea pe care o are licenţa pentru companie. “Dacă pentru tine licenţa valorează 10 miloane, nu are rost să zici 9, fiindcă oricum nu plăteşti suma pe care o anunţi tu, ci vei plăti suma de pe locul următor (8 milioane). Nu vrei să zici nici cea mai mică sumă, fiindcă rişti să pierzi licitaţia”, sintetizează Maskin.

Citeste tot articolul pe Actual de Cluj

























Material sustinut de Superbrands

Recomandari de vara de la librarii Humanitas

Librariile Humanitas au aparut ca entitate juridica in anul 1993, insa primele doua librarii au fost deschise sub egida Editurii Humanitas inca din 1991. Cu peste 25 de ani in piata de distributie si vanzare de carte din Romania, compania isi propune sa ramana in continuare lantul de librarii cu cea mai mare pondere de carte din Romania, acordand editurilor nationale si locale, dar si autorilor romani, sansa de a ajunge la public.

2325 vizualizari

  • -1 (1 vot)    
    designul mecanismelor... (Joi, 27 iulie 2017, 14:43)

    demaGOGU [utilizator]

    ...sau noua furculisionizare a limbii romane!

    daca nu ati inteles nimic din articolul asta aveti toate motivele sa nu o faceti, nu e nimic de inteles.


Abonare la comentarii cu RSS





Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Sâmbătă