In cazul concursului de infractiuni se poate ajunge la aplicarea unor pedepse disproportionat de mari pentru fapte cu pericol social redus, se arata in motivarea deciziei prin care Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) a admis exceptia de neconstitutionalitate ridicata impotriva dispozitiilor articolului 35 alineatul 1 din Codul penal si a constatat ca sintagma 'si impotriva aceluiasi subiect pasiv' este neconstitutionala, scrie Agerpres.

Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicata din oficiu de Tribunalul Arad - Sectia penala, cu ocazia solutionarii unui dosar in care un inculpat era judecat pentru savarsirea a 46 de infractiuni de inselaciune, 46 de infractiuni de fals in inscrisuri sub semnatura privata si 46 de infractiuni de fals informatic. In sesizare, instanta respectiva a aratat ca in acest caz este vorba de mai multi subiecti pasivi (persoane vatamate - n.r.), ceea ce ar impune aplicarea de pedepse distincte pentru fiecare fapta in parte.

'In speta, desi cele 138 de acte materiale calificate ca infractiuni savarsite in concurs (...) au fost comise in realizarea unei rezolutii infractionale comune, instanta de judecata nu poate retine ca este vorba de trei infractiuni in forma continuata (fiecare infractiune fiind savarsita prin cate 46 de acte materiale, avand in vedere ca sunt 46 de subiecti pasivi), deoarece nu este indeplinita conditia unitatii de subiect pasiv, asa cum se desprinde aceasta din dispozitiile art. 35 alin. (1) din Codul penal. Astfel, raportat la gradul redus de pericol social al faptelor savarsite si avand in vedere incidenta, in speta, a cauzei speciale de reducere a pedepsei, (...) daca instanta stabileste pentru fiecare infractiune in parte cate o pedeapsa cu inchisoarea egala cu minimul special redus cu o treime, aceasta inseamna stabilirea unor pedepse minime cu inchisoarea de cate 8 luni pentru fiecare infractiune de inselaciune, de cate 4 luni pentru fiecare infractiune de fals in inscrisuri sub semnatura privata si de cate 8 luni pentru fiecare infractiune de fals informatic', se arata in sesizare.

In aceste conditii, inculpatul ar primi o pedeapsa de minim 8 luni de inchisoare, la care s-ar adauga un spor de 25 de ani si 4 luni, precum si 2 ani rest dintr-o pedeapsa anterioara, urmand sa execute 28 de ani de inchisoare pentru un prejudiciu total de 22.801 lei, potrivit magistratilor de la Tribunalul Arad.

In opinia acestora, o astfel de agravare a raspunderii penale nu respecta principiul proportionalitatii intre valoarea sociala lezata prin infractiune si sanctiunea aplicabila.

'Sintagma 'si impotriva aceluiasi subiect pasiv' (...) - care impune conditia unitatii subiectului pasiv in cazul infractiunii continuate - poate duce la aplicarea pedepsei maxime de 30 de ani pentru infractiuni de mic pericol social (infractiuni contra patrimoniului, infractiuni de fals etc.) savarsite in mod repetat, in timp ce, in cazul uciderii mai multor persoane ca urmare a unei infractiuni unice de omor calificat, faptuitorul poate primi (...) o pedeapsa de la 15 la 25 de ani. Or, in conditiile in care valoarea sociala suprema este viata omului, iar cateva sute de furturi din buzunare sunt, in modul cel mai evident, mai putin grave decat un singur omor savarsit chiar si asupra unei singure persoane, reiese o lipsa vadita de proportionalitate in dozarea pedepsei in raport cu valorile sociale ocrotite de legea penala', se mai mentiona in sesizarea formulata de Tribunalul Arad - Sectia penala.

Analizand obiectia de neconstitutionalitate, CCR a constatat ca dispozitiile art. 35 alin. (1) din Codul penal prevad solutia incompatibilitatii infractiunii continuate cu pluralitatea de subiecti pasivi.

'Aceasta inseamna ca - in cazul savarsirii de catre o persoana la diferite intervale de timp, dar in realizarea aceleiasi rezolutii, a unor actiuni sau inactiuni care prezinta, fiecare in parte, continutul aceleiasi infractiuni - daca nu este indeplinita conditia unitatii subiectului pasiv, instanta nu poate face aplicarea prevederilor art. 35 alin. (1) si ale art. 36 alin. (1) din Codul penal referitoare la infractiunea continuata si la pedeapsa pentru aceasta, ci devin incidente dispozitiile art. 38 si ale art. 39 din Codul penal privind concursul de infractiuni si tratamentul lui sanctionator', se explica in motivarea CCR.

Curtea constata ca sintagma 'si impotriva aceluiasi subiect pasiv' creeaza discriminare, fiind incalcate prevederile constitutionale cu privire la egalitatea cetatenilor in fata legii.

'CCR constata ca imposibilitatea retinerii infractiunii in forma continuata - daca nu este indeplinita conditia unitatii subiectului pasiv (...) - avand drept consecinta obligarea instantei de judecata la aplicarea regulilor concursului de infractiuni creeaza discriminare intre autorul faptei si o persoana care savarseste la diferite intervale de timp, in realizarea aceleiasi rezolutii, actiuni sau inactiuni care prezinta, fiecare in parte, continutul aceleiasi infractiuni ca si in cazul primului faptuitor, insa cu indeplinirea conditiei unitatii subiectului pasiv. Curtea observa ca persoanele in cauza se afla in situatii similare, din perspectiva gravitatii faptei savarsite si a periculozitatii faptuitorului, indiferent daca este sau nu indeplinita conditia unitatii subiectului pasiv. Cu toate acestea, autorii faptelor mentionate beneficiaza de un tratament juridic diferit, ce are efect asupra regimului sanctionator aplicabil', se mentioneaza in motivare.

Conform aceleiasi surse, declararea neconstitutionalitatii sintagmei 'si impotriva aceluiasi subiect pasiv' inseamna revenirea la solutia adoptata de practica judiciara sub reglementarea Codului penal din 1969, in sensul 'existentei unei compatibilitati limitate intre infractiunea continuata si pluralitatea de subiecti pasivi'. Compatibilitatea urmeaza a fi retinuta de la caz la caz de instantele judecatoresti, in baza rolului constitutional al acestora de a asigura infaptuirea justitiei, arata CCR.

'Asadar, ca urmare a constatarii neconstitutionalitatii sintagmei 'si impotriva aceluiasi subiect pasiv' din cuprinsul dispozitiilor art. 35 alin. (1) din Codul penal, unitatea subiectului pasiv inceteaza sa mai fie o conditie esentiala a infractiunii continuate si redevine un simplu criteriu de stabilire a unitatii rezolutiei infractionale, lasat la aprecierea organelor judiciare', mai precizeaza CCR.

CCR a admis pe 30 mai, cu unanimitate de voturi, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor arti. 35 alin. (1) din Codul penal, constatand ca sintagma 'si impotriva aceluiasi subiect pasiv' este neconstitutionala.

'In argumentarea solutiei de admitere pronuntate, Curtea a constatat ca sintagma 'si impotriva aceluiasi subiect pasiv' din cuprinsul dispozitiilor art. 35 alin. (1) din Codul penal, care impune conditia unitatii subiectului pasiv in cazul infractiunii continuate, creeaza discriminare in cadrul aceleiasi categorii de persoane care savarsesc la diferite intervale de timp, dar in realizarea aceleiasi rezolutii, actiuni sau inactiuni care prezinta, fiecare in parte, continutul aceleiasi infractiuni, ceea ce atrage incalcarea prevederilor art. 16 alin. (1) din Constitutie cu privire la egalitatea cetatenilor in fata legii, fara privilegii si fara discriminari', se arata intr-un comunicat de presa al CCR.

Decizia este definitiva si general obligatorie si se comunica celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si instantei de judecata care a sesizat Curtea Constitutionala, respectiv Tribunalului Arad - Sectia penala.