Klaus Iohannis cere reexaminarea Legii privind aprobarea OUG 96/2016 apreciind ca modifica substantial Legea educatiei nationale si poate afecta calitatea invatamantului

de R.M.     HotNews.ro
Luni, 17 iulie 2017, 13:03 Actualitate | Esenţial

Presedintele Klaus Iohannis a cerut parlamentului sa reexamineze Legea privind aprobarea unei OUG care modifica si completeaza acte normative in domeniul educatiei, cercetarii, formarii profesionale si sanatatii, apreciind ca "modifica substantial Legea educatiei nationale" iar unele prevederi sunt "de natura sa creeze probleme in aplicare si sa afecteze calitatea invatamantului", potrivit unui comunicat al Administratiei Prezidentiale.

Astfel, la art. I pct. 1 din legea transmisa la promulgare "se prevede abrogarea dispozitiilor art. 49 alin. (1) si (2) din Legea educatiei nationale nr. 1/2011 referitoare la organizarea si functionarea invatamantului special si a invatamantului special integrat, urmand ca formele invatamantului special si special integrat, demersurile didactice, precum si pregatirea si formarea personalului care isi desfasoara activitatea in domeniul educatiei copiilor cu cerinte educationale speciale sa fie stabilite prin metodologii elaborate de Ministerul Educatiei Nationale". "Consideram ca aceasta solutie legislativa se  poate constitui intr-un pas inapoi in ceea ce priveste integrarea acestor copii in sistemul educational de masa si are potentialul de a perpetua dificultatile lor in a accesa un invatamant de calitate", argumenteaza presedintele Iohannis.

Iata mai jos argumentele Administratiei Prezidentiale:

  • Art. I pct. 4 al legii transmise la promulgare modifica art. 150 alin. (1) din Legea nr. 1/2011, in sensul eliminarii dispozitiei potrivit careia numarul maxim de studenti care pot fi scolarizati intr-un program de studii acreditat se realizeaza prin hotarare de Guvern. Conform noii reglementari, numarul de studenti raportat la numarul de cadre didactice pe universitate nu poate fi mai mare de 35 la 1. In opinia noastra, aceasta norma este arbitrara si necorelata cu capacitatea institutionala a universitatilor, putand afecta calitatea actului educational. De asemenea, prin acelasi pct. 4, art. 150 alin. (6) a suferit modificari potrivit carora senatul universitar poate infiinta duble specializari pentru formarea initiala a cadrelor didactice din invatamantul preuniversitar, prin alaturarea unor programe de studiu acreditate existente. Instituirea acestei reglementari, fara a se specifica daca aceste programe pot fi organizate pentru orice alaturare de domenii, sau doar pentru domenii de studiu adiacente/conexe, poate conduce la imposibilitatea aplicarii normei. Totodata, semnalam ca textul nu precizeaza nici conditiile de acces la acest tip de programe si nici modalitatea prin care se verifica daca programele s-au adresat cu adevarat grupului tinta, si anume viitoarele cadre didactice. In lipsa unei reglementari clare si a dezvoltarii metodologiilor subsecvente, aceasta prevedere poate conduce la situatii care sa limiteze optiunea de cariera a absolventilor acestor programe. Mai mult, este urgenta clarificarea statutului acestui tip de programe in raport cu nivelele Cadrului National al Calificarilor (CNC) si cu celelalte tipuri de programe oferite in Romania, conform Legii nr. 1/2011.
  • Prevederile art. I pct. 5 completeaza art. 150 din Legea nr. 1/2011, reglementand acordarea unor noi tipuri de diplome, la finalizarea studiilor superioare, specifice pentru o serie de domenii. Astfel, se mentioneaza posibilitatea eliberarii diplomei de arhitect sau a diplomei de medic pentru absolventii programelor corespunzatoare de studii. Consideram ca aceasta perspectiva legislativa cu privire la acordarea diplomelor este neclara sub aspectul ratiunilor ce justifica nevoia de reglementare si, totodata, nu este corelata cu celelalte prevederi ale Legii nr. 1/2011 referitoare la regimul diplomelor. De asemenea, consideram ca aceasta prevedere este si incompleta, intrucat stabileste diplome speciale doar pentru anumite specializari; in acest sens, semnalam ca art. 152 alin. (1) din Legea nr. 1/2011 prevede doar posibilitatea de a elibera absolventului, la finalizarea unui program de studiu, diploma de licenta, diploma de inginer si diploma de urbanist, dupa caz. In aceeasi idee a neclaritatii prevederilor art. I pct. 5, precizam ca notiunea de "invatamant superior tehnic", alaturi de cea de "studii universitare", nu este definita.
  • Legea supusa reexaminarii introduce, prin art. I pct. 6 un nou alineat, (44), la art. 158 din Legea nr. 1/2011, care prevede ca sistemul de criterii si metodologia de evaluare se stabilesc prin ordin al ministrului educatiei nationale, pe baza consultarilor ARACIS, CNATDCU, CNCS etc. si alte agentii internationale inregistrate in EAQR. In opinia noastra, trimiterea la abrevieri precum "etc." si la sintagme generale, precum "alte agentii" denota lipsa de precizie si de claritate a normei.
  • Referitor la evaluarea scolilor doctorale, legea transmisa spre promulgare instituie la art. I pct. 6 o optiune a legiuitorului pentru evaluarea la nivel de Institutie Organizatoare de Studii Universitare de Doctorat (IOSUD), in detrimentul unei evaluari la nivel de program de studii doctorale sau de scoala doctorala. Cu toate acestea, referintele la aceste ultime doua niveluri de evaluare nu sunt eliminate din textul legii. Nu este insa clarificata ordinea in care cele trei tipuri de evaluari ar urma sa fie parcurse de catre initiatorii unor astfel de programe/structuri, modul in care ele se vor desfasura sau distributia responsabilitatilor pentru organizarea acestor evaluari.
  • IOSUD este o structura care se suprapune uneori cu cea a unei universitati comprehensive, fiind constituita dintr-un numar variabil de scoli doctorale din diverse domenii de studiu. Evaluarea la nivel de IOSUD mareste considerabil autonomia universitatilor, dar prezinta probleme in cazul universitatilor cu o diversitate ridicata a domeniilor in care functioneaza scolile doctorale, intrucat scade nivelul de control al calitatii ce poate fi asigurat prin acest tip de evaluare. Consideram asadar ca o evaluare la nivel de IOSUD nu poate aprecia adecvat caracteristicile specifice domeniilor de doctorat si capacitatea institutionala de a organiza studii doctorale in mai multe domenii.
  • Prin art. I pct. 7 din lege, art. 166 alin. (2) al Legii nr. 1/2011 se modifica in sensul in care calitatea de conducator de doctorat este acordata prin ordin al ministrului educatiei nationale, la propunerea Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU) de acordare a atestatului de abilitare, in conformitate cu standardele si procedurile elaborate de Ministerul Educatiei Nationale si a unor standarde proprii aprobate de senatele universitare. Semnalam ca din formularea textului de lege nu rezulta cu claritate nici daca standardele elaborate de Ministerul Educatiei Nationale (MEN) pentru acordarea calitatii de conducator de doctorat sunt standardele minimale, nici daca standardele aprobate de senatele universitare sunt suplimentare si vizeaza criterii de profesionalism mai ridicate sau mai reduse decat cele stabilite prin standardele MEN. In acest caz, pentru a respecta ratiunea legii, conform careia calitatea de conducator de doctorat se acorda prin ordinul MEN si nu prin decizia senatelor universitare, consideram ca din lege textul ar trebui sa rezulte cu claritate faptul ca standardele proprii aprobate de senatele universitare pot viza doar criterii de profesionalism si experienta, care nu sunt insa inferioare celor stabilite prin standardele MEN.
  • Legea aflata la promulgare abroga, la art. I pct. 9, dispozitia din art. 192 alin. 11 din Legea nr. 1/2011, care prevede ca activitatile de asigurare externa a calitatii invatamantului superior desfasurate pe teritoriul Romaniei de catre agentiile din tara sau strainatate, inregistrate in Registrul European pentru Asigurarea Calitatii in Invatamantul Superior (EQAR), sunt reglementate printr-o metodologie aprobata prin ordin al ministrului educatiei nationale. In absenta altor prevederi, consideram ca aceasta abrogare afecteaza sistemul de asigurare a calitatii invatamantului superior prin eliminarea posibilitatii de a avea activitati de asigurare externa a calitatii invatamantului superior, o conditie importanta in construirea unui sistem de educatie credibil pe plan intern si international.
  • In cuprinsul legii supusa reexaminarii, la art. I pct. 11 se prevede abrogarea pct. 8 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 96/2016 - respectiv modificarea art. 221 alin. (8) din Legea nr. 1/2011 - care prevedea ca in exercitarea atributiilor sale, Ministerul Educatiei Nationale colaboreaza cu Consiliul National al Rectorilor sau cu alte structuri asociative ale universitatilor, cu autoritati si asociatii profesionale si stiintifice nationale si internationale reprezentative, federatii sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate invatamant superior si cercetare, precum si cu federatii studentesti legal constituite la nivel national. Ca efect al acestei abrogari, federatiile sindicale, federatiile studentesti si asociatiile profesionale vor fi excluse din categoria partenerilor de dialog social in procesul de elaborare, implementare, monitorizare si evaluare a politicilor publice. In opinia noastra, consultarea acestor subiecti este esentiala pentru asigurarea unei bune guvernari a sistemului educational si a calitatii acestuia. Subliniem ca aceasta consultare este in acord cu practica comuna la nivel international, precum si cu principiul fundamentarii deciziilor pe dialog si consultare prevazut de Legea nr. 1/2011.
  • Art. I pct. 13 din legea transmisa la promulgare elimina prevederile referitoare la conditia pe care trebuie sa o indeplineasca un profesor care nu a promovat examenul de definitivat pentru a se prezenta din nou la examen, si anume, aceea de a parcurge un stagiu de practica de un an inaintea fiecarei noi prezentari. In opinia noastra, este nevoie de mentinerea unui mecanism care sa garanteze pregatirea practica adecvata a candidatilor in vederea resustinerii examenului de definitivat.
  • Art. I pct. 17 al legii supusa reexaminarii modifica atributiile Autoritatii Nationale pentru Calificari (ANC). Aceasta autoritate pierde dreptul de a propune Ministerului Educatiei Nationale elemente de politici si strategii nationale, in timp ce dobandeste dreptul de a elabora "standarde de calificare" - un tip de standarde nedefinit de normele in vigoare. Consideram ca aceasta notiune trebuie definita si, totodata, trebuie clarificata legatura dintre aceste standarde si cele profesionale si ocupationale, deja prevazute in legislatia existenta.
  • Semnalam neconcordanta intre dispozitiile  art. I pct. 18 si cele ale art. I pct. 28 din legea transmisa la promulgare. Astfel, la art. 3401 din Legea nr. 1/2011 (art. I pct. 18) se prevede ca Ministerul Muncii si Justitiei Sociale coordoneaza si controleaza autorizarea furnizorilor de formare profesionala a adultilor, pe baza standardelor ocupationale aprobate de Autoritatea Nationala pentru Calificari (ANC). Prin modificarea art. 43 din Ordonanta Guvernului nr. 129/2000, prevazuta la art. I pct. 28 din legea supusa reexaminarii, a fost eliminat insa rolul ANC din procesul de elaborare a metodologiei de certificare a formarii profesionale in ceea ce priveste stabilirea standardelor si a metodologiei privind formarea profesionala a adultilor.
  • Legea transmisa la promulgare modifica, la art. I pct. 22 - art. 16 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calitatii educatiei - in sensul in care Consiliul Agentiei Romane de Asigurare a Calitatii in Invatamantul Superior (ARACIS) stabileste, prin regulament propriu, regimul si principiile privind remunerarea membrilor Consiliului si a personalului angajat, a evaluatorilor si a altor colaboratori externi, precum si cuantumul taxelor percepute in procesul de evaluare externa a calitatii educatiei. Apreciem ca, pentru asigurarea predictibilitatii si coerentei legii, ar trebui eliminata sintagma "personalului angajat", intrucat regimul si principiile privind remunerarea diverselor categorii de personal angajat (functionari publici sau personal contractual) sunt reglementate in acte normative distincte care vizeaza salarizarea personalului platit din fonduri publice. Totodata alin. (3) al aceluiasi articol este modificat, precizand ca nivelul remuneratiei membrilor Consiliului ARACIS si a personalului incadrat in aceasta autoritate nu poate depasi nivelul remuneratiei stabilite pentru functiile de conducere din invatamantul superior. Textul este neclar, ceea ce conduce la impredictibilitate in aplicarea legii, fiind necesara clarificarea continutului sintagmei "functie de conducere din invatamantul superior". Forma modificata a art. 16 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 75/2005, asa cum o stabileste legea supusa reexaminarii, la pct. 22, creeaza si situatia potrivit careia referirile la statutul, incadrarea, sediul, organigrama si regulamentul de functionare ale ARACIS nu se mai regasesc in actuala reglementare. Consideram ca aceasta incertitudine de ordin legislativ este de natura sa pericliteze functionarea ARACIS, ceea ce impune reanalizarea intregului continut al art. 16.
  • Art. I pct. 23 din legea supusa reexaminarii abroga pct. 1 al art. II din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 96/2016, care face referire la atributiile ARACIS atat pe plan intern, cat si pe plan extern. Apreciem ca aceasta reglementare permitea mai multa flexibilitate Agentiei in a raspunde nevoilor universitatilor si in a implementa modificarile aduse prevederilor de la nivel international, din domeniul asigurarii calitatii. Opinam ca Agentia are nevoie de un grad mai mare de autonomie in organizarea procesului de asigurare externa a calitatii, motiv pentru care consideram ca se impune reanalizarea solutiei de abrogare prevazute la  art. I pct. 23.
  • Art. I pct. 24 din legea transmisa la promulgare modifica art. 4 al Legii nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare. Invederam ca aceste interventii legislative sunt de natura sa afecteze invatamantul medical si pe cel de arhitectura, reglementand existenta unui singur ciclu de studiu de 360 credite, care cumuleaza licenta si masteratul. Modificarea numarului de credite aferente studiilor universitare de licenta este de natura sa creeze incoerenta in implementarea Procesului Bologna in sistemul educational romanesc, incalcand angajamentele asumate de Romania la nivelul Spatiului European al Invatamantului Superior. Coroborata cu celelalte prevederi ale Legii educatiei nationale nr. 1/2011, aceasta amendare limiteaza posibilitatea absolventilor programelor de studii din domeniile medicina si arhitectura sa beneficieze de locuri finantate de la bugetul de stat pentru programele de masterat urmate ulterior absolvirii.
  • Apreciem ca prin dispozitiile art. I pct. 26 din legea supusa reexaminarii se creeaza discriminari intre furnizorii de formare profesionala a adultilor care au studii liceale si postliceale, pe de o parte, si universitatile care au dreptul sa organizeze programe de specializare si perfectionare pentru persoanele care au absolvit studii universitare, pe de alta parte, deoarece, pentru prima categorie se introduce obligativitatea unei autorizari prealabile. Semnalam ca, in cazul universitatilor, evaluarea externa a capacitatii de furnizare a unui tip diferit de programe de studiu, de licenta si/sau master este un proces care nu garanteaza automat si capacitatea universitatilor de a furniza programe postuniversitare sau de formare profesionala continua de calitate. Consideram, asadar, ca pentru evitarea unor situatii de monopol al pietei programelor de dezvoltare profesionala continua este nevoie de uniformizarea conditiilor de acreditare.
  • Totodata, referitor la art. I pct. 26 invederam ca in cuprinsul Legii de aprobare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 96/2016 se utilizeaza sintagma "furnizori de formare profesionala a adultilor", in timp ce in alte acte normative din domeniu, asupra carora au fost, de asemenea, operate modificari prin legea transmisa la promulgare se face referire la "furnizori de educatie" (art. II pct. 2 din OUG nr. 96/2016). Mai mult, legea utilizeaza termenul de "certificat de nivel academic", fara ca acesta sa fie definit.
  • Cu caracter general, semnalam o lipsa de unitate in redactarea tehnic-legislativa a actului normativ supus reexaminarii. In acest sens, invederam faptul ca Legea de aprobare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 96/2016 pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul educatiei, cercetarii, formarii profesionale si sanatatii abroga diferite dispozitii normative facand referire cand la anumite puncte din cuprinsul ordonantei de urgenta aprobate, cand in mod direct la actul normativ de baza, modificat de aceasta. De exemplu, pct. 1 si 2 din legea transmisa spre promulgare vizeaza abrogarea nemijlocita a art. 49 alin. (1) si (2) si a art. 49 alin. (21) si (22) din Legea educatiei nationale, pe cand pct. 9 si pct. 11 al legii supuse reexaminarii abroga pct. 6, respectiv 9 al art. I din ordonanta de urgenta aprobata, care au ca obiect, de asemenea, tot modificari asupra Legii nr. 1/2011 privind educatia nationala. Aceasta situatie poate crea confuzie si da nastere unor diverse interpretari privind forma in vigoare a actului de baza modificat, generand astfel impredictibilitate in aplicarea textului normativ la care ne raportam.

Citeste mai multe: Noi modificari legislative problematice privind sistemul universitar, pe masa presedintelui Iohannis - Universitatile au dreptul de a organiza cursuri de specializare "de nivel academic", in parteneriat cu furnizorii de formare profesionala/ Plus: Cum se poate ajunge la fabrici de diplome























2034 vizualizari

  • +2 (2 voturi)    
    De cate ori vine PSD la guvernare, fie dupa (Luni, 17 iulie 2017, 14:52)

    Susufler0 [utilizator]

    o guvernare de dreapta, fie dupa una tehnocrata, stafia invatamantului romanesc mai gaseste articole din legea invatamantului a lui Funeriu, nemodificate si se-apuca sa le modifice.

    Cum se poate numi asta ? Prostie sau interes ?

    PS. Adevarul e, ca de obicei, la mijloc ! ;)


Abonare la comentarii cu RSS

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version