Majoritatea reprezentantilor sistemului judiciar prezenti luni la dezbaterea referitoare la redefinirea abuzului in servicu au sugerat ca se poate impune un prag, insa acesta sa fie cat mai redus, relateaza Agerpres.
Ministerul Justitiei a organizat o dezbatere publica privind modificarea si completarea dispozitiilor din Codul penal referitoare la abuzul in serviciu in acord cu deciziile Curtii Constitutionale a Romaniei, la care au fost prezenti reprezentantii institutiilor din cadrul sistemului judiciar, ai asociatiilor profesionale ale magistratilor, mediului academic si profesiilor juridice liberale.
In acest context, judecatorul Gabriela Baltag, membru CSM, a afirmat ca opinia minoritara a judecatorilor din cadrul Consiliului este aceea de a se impune un prag "inalt".
"Consiliul Superior al Magistraturii a discutat in Comisia 1 problema abuzului in serviciu. S-au diferentiat doua pozitii - una majoritara si una minoritara. In ceea ce ma priveste, sunt pe pozitia minoritara, pozitie care consemna necesitatea instituirii unui prag valoric, spre deosebire de cealalta pozitie. Aceasta pozitie este de actualitate in prezent in lumina si a deciziilor CCR. Din partea Consiliului nu putem avansa o valoare concreta, putem insa tine cont de recomandarile CCR, de Comisia de la Venetia si de toate mentionate de alte Curti Constitutionale de prestigiu care vorbesc despre necesitatea instituirii unui prag inalt, inalt insemnand semnificativ nu unul derizoriu. Putem sa-l raportam, asa cum avem si in legislatia noastra, consecinte grave sau deosebit de grave, dumneavoastra aveti libertatea sa hotarati, nu putem spune noi, dar este obligatoriu, din punctul nostru de vedere, sa se stabileasca un prag care sa raspunda nevoilor si nu de un leu sau doi, cu titlu de exemplu", a spus Gabriela Baltag.
Intrebata ce inseamna opinia minoritara, Gabriela Baltag a raspuns: "Semnificativa. Cam sapte judecatori au exprimat aceasta pozitie, numai judecatori fara procurori".
Vicepresedintele Consiliului Cristian Ban a completat afirmatia judecatoarei Baltag, aratand ca opinia majoritara a fost alcatuita din zece magistrati de la CSM, adaugand ca el este pentru neimpunerea unui prag.
"Zece sau 11 a fost opinia majoritara. Eu sunt pentru opinia majoritara. Am apreciat ca nu se impune acest prag. De ce? Pentru ca pentru a stabili acest prag, in prima teza haideti sa spunem ca este posibil, in cea prin care se produce o paguba, sa cuantificam in bani. Ce se intampla, insa, cu o cuantificare in bani a tezei a doua - intensitatea vatamarii. Cum putem noi sa apreciem, sa cuantificam aceasta vatamare prin stabilirea unui prag? O sa ajungem exact de unde am pornit, exact principiul securitatii raporturilor in componenta sa referitoare la claritate si previzibilitate a legii, o sa ne confruntam exact cu aceeasi problema", a afirmat Cristian Ban.
El a adaugat ca, in cazul in care se impune un prag, trebuie modificata si legislatia privind achizitiile publice.
"Daca se impune acest prag trebuie modificata legislatia aferenta si care vine in concordanta cu abuzul in servicu. Si aici ma refer la legislatia privind achizitiile publice, care nu poate fi lasata in aer. Ar trebui incriminate anumite infractiuni speciale in aceste domenii pe care in momentul de fata le acopera doar infractiunea de abuz in serviciu", este de parere vicepresedintele CSM.
Cristian Ban a mai aratat ca opinia majoritara din CSM doreste ca, in cazul stabilirii pragului, acesta sa fie orientat pe statistica Ministerului Public.
"Daca se ajunge la concluzia ca trebuie stabilit un prag valoric, eu unul, si aici exprim opinia majoritara a colegilor din CSM, noi vedem o orientare pe statistica Ministerului Public. Sa vedem acele decizii, hotarari prin care s-a pronuntat acel 18 indice 1 prin care s-a considerat ca fapta nu intruneste gradul de pericol social al unei infractiuni sau, mai nou, din 2014, institutia renuntarii la urmarire penala, sa vedem unde colegii nostri magistrati procurori, confirmate ulterior deciziile lor de instante, s-au oprit si s-au orientat prin stabilirea unui grad valoric", a conchis Ban.
Adriana Sandru, unul dintre reprezentantii Parchetului General, a aratat ca pozitia institutiei este aceea ca nu se impune stabilirea unui prag.
"Pozitia noastra constanta in ceea ce priveste pragul in cazul infractiunii de abuz in servicu este de a nu se stabili acest prag. (...) Aceasta incriminare nu poate fi conditionata, oricare ar fi ea, de existenta unui prejudiciu. Apreciem ca magistratul este cel care poate aprecia daca se impune sau nu trimiterea in judecata, atat in ceea ce priveste prejudiciul, cat si intensitatea vatamarii asa cum se prevede in decizie (decizia CCR - n.r.). Apreciem ca exista suficiente parghii, aceea de renuntare la urmarire penala, renuntare la judecata, pentru care se poate stabili daca intr-adevar se impune sau nu trimiterea in judecata, condamnarea sau nu penala pentru o infractiune de abuz in serviciu", a declarat Adriana Sandru.
Ovidiu Predescu, consilier al procurorului general Augustin Lazar, a citat o statistica in care se arata ca, in ultimii cinci ani, din situatia privind infractiunea de abuz in serviciu rezulta clar ca, atat pana in 2014, cat si dupa 2014, niciun procuror nu a trimis in judecata pentru un prejudiciu mai mare de 1.000 de lei.
In schimb, procurorul Marius Bulancea, reprezentantul DNA la dezbatere, a precizat ca, in cazul in care nu vor fi identificate solutii pentru neimpunerea unui prag, acesta sa fie stabilit la nivelul salariului minim pe economie.
"Cred ca ar trebui sa se porneasca de la o analiza a practicii judiciare. Sa vedem de la ce prag, de la ce valoare a prejudiciului magistratii au considerat ca fapta nu este suficient de grava si nu se justifica sanctionarea penala, ci s-au dispus solutii, fie de renuntare a urmaririi penale confirmate de judecatori, fie de renuntare sau de amanare a aplicarii pedepsei. (...) Alternativ, in masura in care nu ar fi identificate suficiente asemenea solutii, (...) noi credem ca valoarea care ar trebui sa fie avuta in vedere este salariul minim pe economie, credem ca asta este o valoare obiectiva in raport de care putem sa apreciem ca o consecinta este sau nu suficient de grava. Cred ca o stabilire mai mare ar crea o discriminare total nejustificata intre functionarii publici si demnitarii care pot fi subiecti activi ai infractiunii de abuz in serviciu si alte persoane care nu au calitate speciala", a explicat Bulancea.
Paul Chisac, reprezentant al DIICOT, a cerut sa se precizeze clar cand este atins respectivul prag.
"Consideram ca noua reglementare, in momentul in care face trimitere la prag, trebuie sa precizeze ca acesta este considerat atins indiferent daca a fost savarsit un singur act material sau mai multe acte materiale prin suma carora se ajunge la acel prag sau daca a fost savarsita o infractiune ori un concurs de infractiuni. In momentul in care din mai multe incalcari mai mici se ajunge la acel prag, incalcari savarsite de aceeasi persoana, pragul ar trebui considerat ca fiind atins, iar cumulul faptelor ar trebui incadrat in infractiunea savarsita", a spus reprezentantul DIICOT.
Procurorul Bogdan Gabor, reprezentant al Asociatiei Procurorilor din Romania, a sustinut ca pragul minim ar trebui sa fie cel mult 2.000 de lei.
"Pentru a respecta deciziile de previzibilitate si predictibilitate, cred ca instituirea pragului ar trebui, in forma de baza, sa se raporteze la practica judiciara pana in prezent, ceea ce inseamna, din ce stiu eu pana acum, un prag minim undeva in jurul sumei de 1.000 - 2.000 de lei cel mult, iar in forma cealalta, prevazuta solutia legislativa de la evaziune fiscala cu instituirea unor clauze de nepedepsire si instituirea unor clauze de reducere a pedepselor in mod gradual", a precizat Bogdan Gabor.
0
10
