INTERVIU Victor Bostinaru, europarlamentar: Partidele din Romania, incepand cu cel din care fac parte, nici macar nu au mimat dezbaterea privitoare la viitorul Europei

de Redactia     HotNews.ro
Joi, 29 iunie 2017, 10:54 Actualitate | Esenţial

Victor Bostinaru, Vicepresedinte al Grupului Aliantei Progresiste a Socialistilor si Democratilor (S&D)
Foto: Parlamentul European
"Retrogradarea în al doilea sau al treilea cerc concentric al UE ar însemna politic confirmarea statutului de periferie pentru Romania", spune intr-un interviu pentru HotNews.ro europarlamentarul PSD Victor Bostinaru. El critica mediul politic intern - partide, presedinte, premier - pentru absenta unei dezbateri reale privind viitorul UE. In privinta politicii comune de aparare a UE, Bostinaru spune ca "varianta unei adevărate armate europene, este un vis frumos, dar aproape imposibil de transpus în realitate într-o perioadă previzibilă de timp".

  • Citeste mai jos interviul integral:

Rep: În UE se dezbat de câteva luni opțiunile propuse de președintele CE, Jean-Claude Juncker, pentru viitorul Uniunii. Care dintre cele cinci scenarii credeți că este cel mai potrivit pentru România?
Victor Bostinaru:
Atât eu, cât și grupul căruia îi aparțin, nu suntem de acord cu niciuna din cele cinci variante. Iată de ce am propus așa-numita „a șasea” variantă, care este mult mai echilibrată, exclude riscul diviziunilor și garantează participarea tuturor celor 27 de state membre la luarea deciziilor. Documentul de poziție urmează să fie adoptat în următoarele zile, dată la care va fi făcut și public.

Credem că abia această a șasea opțiune va elimina riscul diviziunii devenit instituționalizat, risc care ar putea reprezenta amenințarea cea mai serioasă privind viitorul UE. Pentru că, dacă începem să vorbim despre scenariul cel mai potrivit pentru un stat membru sau altul în viitorul UE, deja facem pași înapoi de la fundamentele pe care a fost construit proiectul european. La 60 de ani de la înființarea sa, iată că vorbim în termeni fie de solidaritate, fie de divizare. Cine ar putea să creadă că accentuarea diviziunilor și a tentațiilor hegemonice ar putea fi o soluție mai bună pentru Uniune, se înșală. O Europă a deciziilor prin „vot cenzitar”, divizată, fără coerență politică va sfârși prin a fi irelevantă la nivel global, contrar intereselor esențiale ale statelor mari, dar și ale Uniunii în ansamblul său.

Pentru România, o trecere în treapta a doua sau a treia a sferelor de influență din cadrul Uniunii, retrogradarea în situația de al doilea sau al treilea cerc concentric al Uniunii Europene, ar însemna politic confirmarea statutului de periferie.

Astfel, România nu va avea dreptul la anumite decizii, cum ar fi cele care privesc Zona Euro. În plan economic, se va osifica, literalmente, decalajul de dezvoltare dintre noi și țările bogate, nucleul dur, pornind de la faptul că se va adopta un buget special al Zonei Euro care se va ocupa cu investiții în zona cea mai bogată a Uniunii Europene, în vreme ce periferia va rămâne în zona de periferie economică, la dispoziția multinaționalelor și entităților economice ale nucleului dur.    

Scenariile care îndepărtează România de la masa deciziilor în domenii fundamentale ca Politica de Coeziune, Politica Agricolă Comună, Politica externă și de securitate comună şi implicit Politica de securitate și de apărare comună sau Zona Euro, vor crea nemulțumiri, proteste și vor alimenta sentimentul anti-european chiar şi aici unde atașamentul nostru la valorile europene este atât de mare. Pot să vă spun cu o satisfacție justificată că acest document de poziție al Grupului S&D, așa numita „a șasea” soluție, este de departe cea mai echilibrată și coerentă abordare privind viitorul Europei.

Rep: Cum ar trebui să se implice România mai puternic în această dezbatere, care sunt mijloacele pe care le are la dispoziție?
Victor Bostinaru:
Aș spune mai degrabă ce ar fi trebuit România să facă până în acest moment, pentru că, în septembrie 2017, Parlamentul European se va pronunța deja asupra viitorului Europei printr-o rezoluție redactată de către colega mea, Maria Joao Rodrigues. Ar fi fost extrem de important ca din această perspectivă, România să fi contribuit la adoptarea unei poziții comune, de natură a permite preluarea acesteia sau a unei părți din ea în viitorul document. Dar partidele politice din România, începând cu cel din care fac parte, nici măcar nu au mimat dezbaterea privitoare la viitorul Europei. În egală măsură, Parlamentul României care are atribuții constituționale a ratat startul, ca de obicei, iar Ministerul Afacerilor Europene pare a nu fi avut pe lista de priorități proiectul menționat.

Președintele României și primul ministru, care ar fi trebuit să contribuie la adoptarea unei poziții naționale în acest domeniu, au eșuat pur și simplu, chiar dacă domnul președinte Iohannis ne promisese că va convoca partidele politice în acest scop.

Vă invit să trecem Dunărea și să vedeți că în Bulgaria a avut loc, cu adevărat, o consultare politică, la care au participat liderii partidelor parlamentare, împreună cu toți foștii prim-miniștrii, actualul și foștii miniștrii de externe, actualul și foștii miniștrii ai afacerilor europene. E facil să blamezi Europa pentru eșecuri care par mai degrabă a ne aparține nouă.

În ceea ce mă privește, am avansat deja un pachet de propuneri la documentul strategic de poziție al grupului meu. Toate propunerile mele au fost însușite, de la Politica de Coeziune la caracterul inclusiv al proceselor de cooperare consolidată sau la Politica de Apărare.

Rep: Care sunt alianțele pe care Romania ar trebui să le facă în interesul UE pentru a-și atinge interesele?
Victor Bostinaru:
Tentația ne face să credem că alianțele în interiorul UE sunt simpliste și create de cele mai multe ori de clivajele state membre bogate/state membre sărace, net-contribuitori la bugetul UE/beneficiari, centru dezvoltat/periferie economică și socială, moneda unică europeană/moneda națională. Gândiți-vă însă că se discută nu doar de România, Bulgaria sau Croația, care ar rămâne la periferie, ci se discută și de cele 15 state reprezentând nucleul dur din Zona Euro. Însă Zona Euro nu cuprinde Suedia și Danemarca. Sunt aceste state tot periferia Europei? Dar în cazul Poloniei? Poate Europa, din punct de vedere strategic, să-și permită să lase o țară ca Polonia în afară?

Pe baza acestei enumerări, România ar trebui să se implice în construirea unei coaliții pro-europene a statelor care doresc mai multă Europă, dar o Europă bazată pe mai multă solidaritate și mai multă egalitate. De asemenea, această alianță este cea care ar trebui să se angajeze în discuțiile cu Comisia Europeană, cu Consiliul, precum și cu statele importante din Uniunea Europeană. Acesta este un subiect care ne priveşte pe toți, fie state vechi membre, fie state care au aderat după 2004, fie state ale Zonei Euro sau state care deocamdată nu doresc să adere la moneda unică. Cred ca liderii noștri ar trebui să fie inspirați de discursul președintelui Juncker din Parlamentul României și am speranța că vor fi urmărit sau citit acel discurs.

Să nu uităm că începe președinția estoniană a Consiliului, iar această țară are un interes strategic major în a asigura solidaritatea și coeziunea Uniunii Europene.

Rep: O dezbatere similara a început pe subiectul apărării comune europene. Și aici există 3 scenarii. Care credeți că e cel mai potrivit scenariu pentru România?
Victor Bostinaru:
Din cele trei variante avute în vedere este clar ca prima soluție, respectiv ceea ce facem astăzi, este prea puțin și nu răspunde nevoilor de securitate internă și de securitate externă a Uniunii Europene.

Varianta a treia, respectiv, aceea a unei adevărate armate europene, este un vis frumos, dar aproape imposibil de transpus în realitate într-o perioadă previzibilă de timp. Pentru că, întâi ar trebui modificate tratatele, apoi ar urma încredințarea sarcinilor de apărare teritorială (hard-defence). Toate aceste lucruri sunt foarte greu de prevăzut pentru că apărarea și securitatea națională sunt ultimele redute ale suveranității naționale. Este greu de imaginat că în contextul actual, Uniunea ar putea face saltul acesta spectaculos. Ce poate face însă Uniunea Europeană și care se regăsește în Strategia de Securitate și Apărare, vizează folosirea unor resurse financiare europene pentru cercetare-dezvoltare în domeniul apărării, vizează creșterea interoperabilității între diferitele arme și sisteme defensive europene. Vizează de asemenea construirea unor capabilități de apărare de tipul euro-grupurilor cu suport financiar european.

În mod clar, o componentă de apărare comună europeană trebuie să acopere dimensiunea de cyber-war, acolo unde Europa este slab echipată, dar și pe partea de hybrid-war. Pe de o parte, să înceapă să practice în mod real schimbul de informații, trebuie să controleze împreună, mai eficace și cu o capacitate de acces în timp real, problemele de frontieră, inclusiv trasabilitatea potențialilor purtători de riscuri teroriste. Trebuie să comunice cu exactitate unde se află așa-numiții „foreign fighters” și trebuie să se pună bazele, cel puțin teoretice, ale unei agenții europene de intelligence care să se bazeze pe capabilități reale.

Pe de altă parte proiectul European de Apărare-Securitate trebuie să excludă din start competiția cu NATO, să fie complementar componentelor NATO, să garanteze interoperabilitatea cu sistemele NATO și să garanteze, de asemenea, un loc pentru fiecare dintre statele membre. Vorbim aici cel puțin de domeniile R&D, service și mentenanță, pentru că tentația supra-dimensionării achizițiilor publice exclusiv din producție europeană ar genera mari frustrări și îngrijorări. Din această perspectivă, România are un interes major în a participa la construcția unei politici Europene de Apărare-Securitate. Ironia este că participă deja activ la dezbaterile la nivel de experți, însă, ar fi bine să fie auzită și văzută și la nivelul liderilor săi politici.

Dacă nu vom face aceste lucruri e puțin previzibil să asistăm la o ameliorare a situației de securitate în statele membre, în ansamblu. Și nu în ultimul rând, va trebui să învățăm să cooperăm mai eficace și în timp real cu partenerii terți, începând cu Statele Unite, Israelul și partenerii din Orientul Apropiat, pentru ca pe această componentă să avem acces la informații extrem de relevante și uneori vitale pentru rapiditatea intervenției noastre.

Rep: Care sunt obiectivele pe care ar trebui să le urmărească România, cu prioritate, în negocierea privind Brexit?
Victor Bostinaru
: Obiectivul esențial al României este garantarea drepturilor cetățenilor europeni în Marea Britanie după Brexit, pe bază de reciprocitate de tratament pentru cetățenii britanici din Uniunea Europeană. Apoi, următoarele obiective esențiale constau în asigurarea unei negocieri corecte care să permită cooperarea cu Marea Britanie în domeniul securității, apărării și contra-terorismului.

Brexit-ul privește toate cele 27 de state membre ale Uniunii. Frustrările sau acumulările de tensiuni anterioare, alături de dosarele foarte grele ca viitorul Europei, cu sau fără mai multe viteze, câtă solidaritate și egalitate reală mai avem, viitorul Politicii de Coeziune, viitorul Politicii Agricole Comune și viitorul buget al Uniunii Europene, toate se vor suprapune peste negocierea Brexit. Iată de ce, în acești doi ani rămași până la finele actualului Parlament European și al Comisiei actuale, sunt anii în care suntem „condamnați” să nu uităm de solidaritate și de modul în care ne tratăm între noi pentru a asigura un Brexit reușit.

Așadar, negocierile trebuie să se bazeze pe principiul reciprocității şi al egalității depline între cetățenii europeni. Trebuie să ne asigurăm că cetățenii noștri care trăiesc şi lucrează în Regatul Unit, la ora actuală, o pot face în continuare fără niciun fel de discriminare împotriva lor sau faţă de ei pe baza naționalității. Doar în astfel de condiții am putea accepta noi, ca Uniune Europeană și nu ca entitate separată, să acordăm același statut şi cetățenilor britanici care se află în statele noastre.

Aici, chiar coroborat cu întrebarea anterioară, la fel de importantă este și tema securității şi a luptei împotriva terorismului, pentru că UE şi Regatul Unit sunt absolut complementare, așa cum ne-au reamintit, din păcate, atentatele recente din Regat. Brexit-ul înseamnă că Regatul Unit va părăsi într-o formă sau alta piața comună, însă fără a lăsa deoparte valorile euro-atlantice. Atât Uniunea Europeană, cât şi Regatul Unit trebuie să fie înțelepte și pragmatice, pentru că problema securității poate fi speculată de cei care ne amenință valorile şi securitatea propriilor noștri cetățeni.

Rep: România ar putea avea in continuare MCV, o țară ținută la poarta spațiului Schengen de atâta vreme și totuși va avea rolul acesta important al Președinției rotative. Cum vedeți această situație a României?
Victor Bostinaru:
România, inclusiv din cauza poziției și a complicității unor actori politici interni, este o țară care a cunoscut dublele standarde pe propria piele. Mă refer la MCV și Schengen. Datorită progreselor reale făcute în domeniul luptei împotriva corupției, datorită capabilităților tehnice și operaționale printre cele mai avansate și performante la nivelul UE, România trebuia să intre în mecanismul de phasing-out pe MCV și să adere la Spațiul Schengen, probabil, mai degrabă gradual.

Cred că liderii politici de la București sunt toți conștienți de nevoia ca președinția românească rotativă a UE să ne găsească în situația de a nu mai purta aceasta povară, care nu doar că este nemeritată, ci antrenează și costuri economice pentru țară. Și în acest caz sunt tentat să mă încred în declarațiile președintelui Juncker făcute în ședința comună a Parlamentului României.

Asocierea Schengen cu MCV nu este în niciun fel justificată de către tratatele europene și servește politic acelor care vor ca România să nu-și atingă condiția de stat membru cu drepturi depline în Uniunea Europeană. I-aș invita pe toți compatrioții mei, lideri politici sau comentatori, să nu cadă în această capcană.

Rep: Cu influența pe care ar avea-o în 2019, România poate profita pentru sine de această calitate, poate fi un prilej de negocieri în interes național? Poate pe Schengen?
Victor Bostinaru:
Președinția românească din primul semestru al anului 2019 are o importanță uriașă pentru România, pentru că e pentru prima dată când o exercităm. Dar are mai degrabă importanță și pentru Uniunea Europeană, privind la agenda previzibilă a acesteia.

În timpul președinției românești se vor finaliza negocierile privind Cadrul Financiar Multianual, se finalizează negocierile privind Politica Agricolă Comună și Politica de Coeziune, se finalizează dezbaterile privind viitorul Uniunii Europene și direcțiile de urmat după 2020 și se vor finaliza, probabil, negocierile privind Brexit-ul. Simpla enumerare arată pe de o parte că România, datorită și unei conjuncturi istorice, exercită președinția rotativă într-un moment crucial pentru viitorul proiectului european. Dacă guvernul de la București și liderii politici sunt conștienți de această responsabilitate, care ar putea reprofila considerabil România ca actor important al Uniunii Europene, ei ar trebui să o arate nu doar în declarații frumoase, ci mai ales printr-un proces de pregătire extrem de complex și riguros.

Doar așa, la momentul ianuarie 2019, vom avea experții necesari și mașinăria instituțională pregătită, antrenată și gata să își asume răspunderea. Ar fi cel mai frumos dar pe care l-am face României după aniversarea Marii Unirii din 2018. Dacă o vom face ca de obicei, adică superficial și la plezneală, va fi încă o șansă ratată. Experiența tuturor președințiilor rotative arată că statul membru trebuie sa aibă un număr de circa 2000 de experți, la niveluri diferite, care să interacționeze cu Comisia, Consiliul, Parlamentul și statele membre.

Rep: Agențiile europene. Suntem cea mai mare țară dintre cele 5 care nu găzduiesc o agenție UE. Avem vreo șansă să obținem o agenție? Sunt acele cerințe, le îndeplinim? Nu le îndeplinim: De ce?
Victor Bostinaru:
România a confirmat îndeplinirea tuturor cerințelor tehnice pentru găzduirea Agenției Europene pentru Medicamente. Criteriile de acordare a locației agenției s-au schimbat, dar dacă mă întrebați de ce România nu are încă o agenție europeană în țara noastră, cauza principală o reprezintă slaba noastră capacitate de a negocia, „capacitate” exersată pe o perioadă îndelungată. Și această serie neagră ar trebui să se oprească!

Ca în multe alte ocazii, liderii noștri de la București nu sunt suficient de convinși de rolul și importanța pe care România o are la nivel european și din nou i-aș invita să citească discursul președintelui Jean Claude Juncker, la noi, în Parlamentul României.


Citeste mai multe despre   






















1445 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS





Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Duminică