Procurorii Parchetului General au dispus clasarea dosarului privind adoptarea de catre Guvern a Ordonantei 13, care viza modificarea Codurilor penale si introducerea unui prag de 200.000 de lei pentru abuzul in serviciu, anunta News.ro. Adoptarea OUG 13 de catre Guvernul Grindeanu, la finalul lunii ianuarie, a provocat cele mai ample proteste de strada inregistrate in Romania dupa Revolutie.
"Procurorii Sectiei de urmarire penala si criminalistica din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie au dispus clasarea cauzei cu privire la infractiunile de prezentare cu rea-credinta de date inexacte, Parlamentului sau Presedintelui Romaniei cu privire la activitatea Guvernului prev. de art. 8 al. 1 lit. b din Legea 115/1999, sustragerea sau distrugerea de inscrisuri prev. de art. 259 al. 1 si 2 C.p, sustragerea sau distrugerea de probe ori de inscrisuri prev. de art. 275 C.p si fals intelectual prev. de art. 321 C.p", a anuntat Parchetul ICCJ, care face o cronologie a disputei juridice cu privire la acest dosar.
"Circumstantele adoptarii actului normativ, luarile de pozitie publice contradictorii ale ministrului Justitiei si ale prim-ministrului, urmate de decizia adoptarii Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.13/2017 pentru modificarea si completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal si a Legii nr.135/2010 privind Codul de procedura penala, ... constituie, in mod evident, aspecte privind legalitatea si oportunitatea adoptarii actului criticat, care nu pot intra in sfera de competenta a procurorilor, respectiv nu pot face obiectul activitatii de cercetare penala", arata Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Procurorii amintesc ca pe data de 8 februarie 2017, presedintele Senatului a solicitat Curtii Constitutionale sa se pronunte asupra existentei unui conflict juridic de natura constitutionala dintre Guvernul Romaniei si Ministerul Public - Directia Nationala Anticoruptie, generat de demersurile procurorilor din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie, constand in anchetarea circumstantelor in care a fost elaborat proiectul de ordonanta de urgenta a Guvernului referitor la modificarea si completarea Codului penal, respectiv a Codului de procedura penala.
Curtea Constitutionala, in cadrul procesului de examinare a cererii, a analizat actele de sesizare si actele procesuale emise, statuand in decizia nr. 68 din data de 27.02.2017 cu privire la "faptele reclamate si cele retinute in ordonanta procurorului de caz", ca toate elementele prezentate drept elemente materiale constitutive ale infractiunilor imputate nu constituie altceva decat aprecieri personale sau critici ale autorilor denuntului cu privire la legalitatea si oportunitatea actului adoptat de Guvern.
"Circumstantele adoptarii actului normativ, luarile de pozitie publice contradictorii ale ministrului Justitiei si ale prim-ministrului, urmate de decizia adoptarii Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.13/2017 pentru modificarea si completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal si a Legii nr.135/2010 privind Codul de procedura penala, ... constituie, in mod evident, aspecte privind legalitatea si oportunitatea adoptarii actului criticat, care nu pot intra in sfera de competenta a procurorilor, respectiv nu pot face obiectul activitatii de cercetare penala", explica Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
De asemenea, "Curtea, analizand incadrarea juridica a faptelor denuntate, asa cum este ea configurata de catre procuror in ordonanta de incepere a urmaririi penale in rem, retine, "in ceea ce priveste infractiunea prevazuta de art.13 din Legea nr.78/2000...datorita caracterului de generalitate al unei legi sau ordonante, "folosul" din textul incriminator are in vedere alte ipoteze si nicidecum "beneficiul" obtinut de o persoana ca urmare a adoptarii unui act normativ, astfel ca acesta nu poate fi in niciun caz element constitutiv al laturii obiective a unei infractiuni si astfel nu poate determina raspunderea penala", ca " referitor la infractiunea prevazuta de art.8 alin.(1) lit.b) din Legea nr.115/1999... din analiza elementelor constitutive ale acestei infractiuni reiese ca aceasta norma este incidenta atunci cand prezentarea de catre membrii Guvernului a datelor inexacte este rezultatul indeplinirii unei obligatii legale fata de cei indrituiti sa solicite aceste date, Parlamentul, respectiv Presedintele Romaniei.
Or, raportat la starea de fapt descrisa in denuntul formulat si retinuta in ordonanta de incepere a urmaririi penale emisa de organul judiciar, potrivit careia "in mod deliberat ministrul justitiei a dezinformat Parlamentul Romaniei cu privire la intentiile lui a promova acte normative [￢] prin procedura ordonantei de urgenta" si ca "in mod deliberat, prim-ministrul Romaniei si ministrul justitiei l-au dezinformat pe Presedintele Romaniei, inaintea sedintei de Guvern ca nu aveau intentia sa treaca pe ordinea de zi cele doua ordonante", Curtea constata ca "datele inexacte" se refera la necomunicarea unor intentii, care, in viziunea autorilor denuntului si a organului judiciar, se converteste in "dezinformare".
"Nicio norma legala sau constitutionala nu obliga Guvernul sa-l informeze pe Presedintele Romaniei cu privire la "intentiile" sale in sensul includerii pe ordinea de zi a unei sedinte de Guvern a actelor normative supuse adoptarii si nici sa informeze Parlamentul cu privire la "intentia" sa de a adopta ordonante de urgenta. Cu privire la acest din urma aspect, singura obligatie a Guvernului este de a depune, dupa adoptare, ordonanta de urgenta spre dezbatere in procedura de urgenta la Camera competenta pentru ca aceasta sa intre in vigoare, conform art.115 alin.(5) din Constitutie." si ca " pentru alte trei infractiuni, respectiv infractiunea de sustragere sau distrugere de inscrisuri, prevazuta de art.259 alin.(1) si (2) din Codul penal, infractiunea de sustragere sau distrugere de probe ori de inscrisuri, prevazuta de art.275 din Codul penal, si pentru infractiunea de fals intelectual, prevazuta de art.321 din Codul penal... pentru care s-a dispus extinderea... nu sunt de natura a schimba starea de fapt si de drept a cauzei si, implicit rationamentul Curtii Constitutionale in analiza si solutionarea conflictului juridic de natura constitutionala dintre Ministerul Public si Guvern", consemneaza Parchetul ICCJ invocand decizia CCR.
In concluzie, Curtea Constitutionala a decis ca "prin verificarea circumstantelor in care a fost adoptata Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.13/2017 pentru modificarea si completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal si a Legii nr.135/2010 privind Codul de procedura penala, Ministerul Public ￢ Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia Nationala Anticoruptie si-a arogat competenta de a efectua o ancheta penala intr-un domeniu care excedeaza cadrului legal", noteaza Parchetul.
"Avand in vedere cele mai sus expuse, procurorii Sectiei de urmarire penala si criminalistica au apreciat ca in cauza sunt aplicabile prevederile art. 16 a. 1 lit. b teza I-a cu privire la infractiunile de prezentare cu rea-credinta, de date inexacte, Parlamentului sau Presedintelui Romaniei cu privire la activitatea Guvernului prev. de art. 8 al. 1 lit. b din Legea 115/1999, sustragerea sau distrugerea de inscrisuri prev. de art. 259 al. 1 si 2 C.p, sustragerea sau distrugerea de probe ori de inscrisuri prev. de art. 275 C.p si fals intelectual prev. de art. 321 C.p, motiv pentru care, in temeiul art. 315 al. 1 C.p.p si au dispus clasarea cu privire la acestea", precizeaza procurorii.
In plin scandal referitor la acest act normativ, dupa ce Curtea Constitutionala admisese existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre Ministerul Public si Guvern pe tema anchetei privind OUG 13, procurorul general al Romaniei, Augustin Lazar, declara ca Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie va continua ancheta in cazul OUG 13, pentru fapte penale si persoane concrete cu care a fost sesizat, si nu va face evaluari ale legalitatii si oportunitatii actelor adoptate de alte puteri.
"Am vazut decizia Curtii Constitutionale, evident ca ea este obligatorie pentru toti si, raportat la motive, noi vom continua ancheta. Fara indoiala ca Ministerul Public este sesizat cu aspectele penale ale problemelor, cu fapte penale concrete si cu persoane concrete. Prin urmare, Ministerul Public nu va face evaluari ale legalitatii, ale oportunitatii actelor unei alte puteri, ci strict ne cantonam la aspecte penale care tin de competenta Ministerului Public", a spus atunci Augustin Lazar.
Procurorul general al Parchetului Inaltei Curti de Casatie si Justitie preciza ca ancheta privind OUG 13 va continua intrucat procurorul este obligat, conform articolului 5 din Codul de procedura penala, sa afle adevarul cu referire la persoanele, faptele si imprejurarile in care au fost comise faptele sesizare.
In dosarul privind OUG 13 de modificare a codurilor penale, procurorii DNA au dispus, in 24 februarie, clasarea cauzei avand ca obiect infractiunea prevazuta de articolul 13 din Legea 78/2000, respectiv folosire a influentei ori autoritatii ca persoana care indeplineste o functie de conducere intr-un partid, in scopul obtinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.
Anchetatorii au mai decis atunci disjungerea si declinarea la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, pentru solutionarea cauzei legata de cinci infractiuni, respectiv: favorizare a faptuitorului; prezentare cu rea-credinta, de date inexacte, Parlamentului sau presedintelui Romaniei cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde savarsirea unor fapte de natura sa aduca atingere intereselor statului (prevazuta si sanctionata de Legea 115/1999 - a raspunderii ministeriale); sustragerea sau distrugerea de inscrisuri; sustragerea sau distrugerea de probe ori de inscrisuri; fals intelectual.
Directia Nationala Anticoruptie sustinea ca Ministerul Justitiei a distrus un document de la Ministerul pentru Relatia cu Parlamentul in care proiectul OUG 13 primea, cu foarte putin timp inainte de aprobarea in Guvern, aviz de oportunitate cu observatii si propuneri.
DNA preciza ca actul normativ avea, cu cateva ore inainte de aprobare, doar avizul Ministerului Afacerilor Interne, legat strict de infractiuni din domeniul circulatiei rutiere, si al Consiliul Legislativ, cu observatii privind caracterul de urgenta, iar ministrul Afacerilor Externe a semnat proiectul in sediul Guvernului, deoarece i s-a solicitat "pe loc" acest aviz.
4
7
