Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) a publicat marti motivarea la decizia de neconstitutionalitate pe legea care interzice persoanelor condamnate sa fie membri ai Guvernului. CCR considera ca interdictia trebuie sa inceteze, conform legislatiei in vigoare, in caz de reabilitare, dezincriminare sau amnistie, insa afirma ca revine Parlamentului sarcina sa coreleze conditiile de acces in functia de membru al Guvernului si cea de parlamentar.
Motivarea Curtii arata ca decizia a fost luata cu majoritate de voturi. Judecatoarea Livia Stanciu a avut opinie concurenta, in timp ce judecatorii Valer Dorneanu, Marian Enache si Simona-Maya Teodoriu au facut opinie separata.
Ce spune Curtea in motivare:
"Apare cu evidenţă că, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare, sintagma „nu au suferit condamnări penale” încetează să mai constituie o interdicţie la dobândirea calităţii de membru al Guvernului în ceea ce priveşte persoanele care cad sub incidenţa/sunt beneficiare ale unei legi de dezincriminare sau de amnistie sau care au fost reabilitate printr-o hotărâre judecătoreasă definitivă, persoane cu privire la care condamnarea penală încetează să mai producă efectele extrapenale prevăzute de lege. Orice altă interpretare dată sintagmei "nu au suferit condamnări penale" din cuprinsul art.2 din Legea nr.90/2001 ar fi contrară literei şi spiritului Constituţiei.
Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, întrucât, pe de o parte, eventualele probleme care ţin de realizarea unei coerenţe şi unităţi de reglementare în privinţa condiţiilor de acces la funcţiile sau demnităţile publice pot fi corectate numai prin acţiunea Parlamentului, iar, pe de altă parte, aplicarea şi interpretarea normei legale criticate, având în vedere sfera sa de aplicare, urmează a fi realizată de către subiectele de drept implicate în procedura de învestire a Guvernului sau de numire a membrilor Guvernului, respectiv Preşedintele României, Parlamentul şi Guvernul.
Curtea reţine că este dreptul exclusiv al legiuitorului de a interveni şi a circumstanţia sfera de incidenţă a decăderilor, interdicţiilor, precum şi a incapacităţilor care rezultă din condamnare. Astfel, în ceea ce priveşte interdicţia dobândirii calităţii de membru al Guvernului, aplicată persoanelor condamnate penal printr-o hotărâre definitivă, legiuitorul este liber să opteze între instituirea unei interdicţii cu caracter general - lipsa oricărei condamnări penale, aşa cum este reglementat în prezent, şi instituirea unei interdicţii speciale, circumscrisă unei sfere limitate de condamnări penale, care să se întemeieze pe criterii precum natura infracţiunilor săvârşite, latura subiectivă, pedeapsa aplicată.
Având în vedere aceste argumente, Curtea apreciază că libertatea legiuitorului de a reglementa acest domeniu trebuie să respecte scopul legiferării, acela de a asigura integritatea mandatului miniştrilor, precum şi cadrul legislativ în această materie. În consecinţă, legiuitorul urmează să ţină seama şi de faptul că interdicţiile trebuie reglementate într-un mod rezonabil şi proporţional în raport cu situaţia care le-a determinat, evitându-se stabilirea în dreptul pozitiv a unor interdicţii absolute şi perpetue.
Revine, aşadar, Parlamentului sarcina de a realiza o corelare necesară între condiţiile de acces în funcţia de membru al Guvernului şi cea de membru al Parlamentului, având în vedere, pe de o parte, compatibilitatea între cele două funcţii publice [art.71 alin.(2) şi art.105 alin.(1) din Constituţie] şi, pe de altă parte, exigenţa ca exponenţii celor două puteri ale statului să beneficieze de condiţii similare de acces în funcţie, evitându-se situaţia ca, deşi compatibile la nivel constituţional, cele două funcţii devin incompatibile prin efectul unei legislaţii infraconstituţionale, în sensul că legea impune condiţii suplimentare care le face de jure incompatibile a fi exercitate simultan."
Pe de alta parte, judecatoarea Livia Stanciu critica intr-o opinie concurenta decizia Curtii de a pune in sarcina Parlamentului corelarea "necesara" intre conditiile de acces in functia de membru al Guvernului si cea de membru al Parlamentului.
"...Aceste considerente nu ar fi trebuit să se regasească, în această redactare, în prezenta decizie. Curtea nu poate impune obligații unor autorități publice câtă vreme ea însăși, în cuprinsul aceleiași decizii, a constatat că nu este competentă să o facă. În plus, astfel de considerente nu ar fi putut susține nici măcar o decizie de admitere a excepției de neconstituționalitate, întrucât se bazează pe o premisă greșită, și anume că funcțiile de membru al Guvernului și cea de parlamentar ar trebui exercitate simultan, în toate cazurile, ceea ar impune, în mod firesc, compatibilitatea condițiilor de acces în privința lor. Altfel spus, Curtea se raportează la un Guvern alcătuit numai din miniștri care au calitatea de parlamentar. Or, Constituția stabilește doar o posibilitate în acest sens, iar nu o condiție/obligație de a ocupa simultan cele două demnități publice [art.71 alin.(2) și art.105 alin.(1) din Constituție]."
Citeste aici documentul in intregime
Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) a respins pe 4 mai ca inadmisibila sesizarea Avocatului Poporului referitoare la articolul care interzice persoanelor condamnate sa fie membri ai Guvernului. "In urma deliberarilor, Curtea Constitutionala, cu majoritate de voturi, a respins, ca inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate formulata. Pentru adoptarea acestei solutii, Curtea a constatat ca, in esenta, motivele invocate in sesizare constituie atat probleme de aplicare si interpretare a legii de catre autoritatile publice competente, cat si aspecte de legiferare ce intra in competenta Parlamentului".
Victor Ciorbea a declarat, pe 5 ianuarie, pentru News.ro, ca a trimis la Curtea Constitutionala sesizarea in privinta Legii 90/2001 care prevede ca pot fi membri ai Guvernului persoanele care nu au suferit condamnari penale si nu se gasesc in unul dintre cazurile de incompatibilitate.
Curtea Constitutionala a fost sesizata in legatura cu articolul 2 din Legea 90/2001, care prevede: "Pot fi membri ai Guvernului persoanele care au numai cetatenia romana si domiciliul in tara, se bucura de exercitiul drepturilor electorale, nu au suferit condamnari penale si nu se gasesc in unul dintre cazurile de incompatibilitate prevazute la art. 4 alin. (1)".
Ulterior, Avocatul Poporului a precizat, intr-un comunicat, ca "prevederile art. 2 din Legea nr. 90/2001 incalca principiul echilibrului puterilor in stat, nu intrunesc cerintele constitutionale de previzibilitate si proportionalitate a legii si nu permit recunoasterea dreptului la diferenta pentru ocuparea, in conditii de egalitate si fara restrictii nerezonabile, a unei functii ce implica exercitiul autoritatii de stat".
2
27
