Klaus Iohannis, discurs in Germania: Romania este un exemplu in domeniul protectiei minoritatilor, un model la nivel european

de R.M.     HotNews.ro
Marţi, 20 iunie 2017, 15:24 Actualitate | Esenţial

Klaus Iohannis
Foto: captura facebook
Presedintele Klaus Iohannis a afirmat marti, intr-un discurs sustinut in Germania, ca "Romania este astazi un exemplu in domeniul protectiei minoritatilor si este recunoscuta ca "model la nivel european".

Dupa 1989, "Romania a dus o politica deschisa fata de minoritatile de orice fel, fiind pe deplin constienta ca aceste politici sunt esentiale in asigurarea unui climat de pace si stabilitate la nivel regional", a spus seful statului, in discursul sustinut in limba germana la Muzeul Istoric German din Berlin, cu prilejul ceremoniei de comemorare a victimelor refugiului si expulzarii.

Acesta a aratat ca Europa se confrunta in prezent cu un val de crestere a nationalismului.

In prezent, "multi oameni nu se mai simt in siguranta in Europa" iar acest "sentiment de neliniste" este alimentat de "conflictele din vecinatatea continentului nostru si lipsa solutiilor pentru a le pune capat, combinate cu teama de terorism", a continuat Iohannis, inainte de a adauga:

"Suntem martorii unui val de crestere a nationalismului si ai reaparitiei politicilor care incurajeaza teama si ura fata de ceilalti. Este regretabil faptul ca refugiatii si migrantii sunt, nu de putine ori, in centrul discursului politic care indeamna la discriminare si intoleranta", a spus Iohannis.

Iata mai jos discursul sustinut de Klaus Iohannis (sursa - Administratia Prezidentiala)


"Doamna Presedinta al Bundesrat Dreyer,

Domnule Ministru Federal de Maiziere,

Stimate domnule Fabritius, Presedinte al Federatiei Germane a Expulzatilor,
Excelentele voastre,

Doamnelor si domnilor,

Suntem in curtea istorica a fostului arsenal al curtii imperiale prusace, ce poarta numele marelui sculptor baroc, pionier al arhitecturii moderne a Berlinului, Andreas Schluter. Unde odinioara se adaposteau tunurile, astazi se adapostesc doar amintirile armelor.

Azi, curtea fostului arsenal a devenit platforma a comemorarii, in cadrul Muzeului German al Istoriei. Glasul amintirii istorice apartine muzeelor. Dar acest glas nu reduce de fiecare data armele, din lumea noastra, la tacere.

Ele se aud inca la granitele noastre europene, si sunt si astazi, chiar in acest moment, cauza a refugiului, a deportarii si a suferintei.

Este al treilea an in care Germania comemoreaza victimele refugiului si expulzarii. Sunt, de aceea, cu atat mai onorat sa fiu primul demnitar strain invitat sa sustina prelegerea principala cu aceasta ocazie.

Este o zi care ne indeamna sa privim spre trecut si sa rememoram consecintele nefaste ale celui de-Al Doilea Razboi Mondial, care a lasat in urma 60 de milioane de morti, dintre care 40 de milioane de civili.

Tragedia razboiului a lasat insa si peste 30 de milioane de persoane deportate, expulzate ori stramutate. In acest sumbru peisaj, etnicii germani au constituit parte integranta din cea mai mare expulzare de populatie din istorie.

In cel mai cunoscut roman pe tema deportarii etnicilor germani din Romania, ᅡLeaganul respiratieiᅡ (Atemschaukel), scris de laureata Nobel Herta Muller, nascuta in Romania, apare intrebarea: ᅡCe mai cauti in aceasta lume, cand nu mai esti in stare sa spui nimic altceva despre tine decat ca ti-e foame?ᅡ. Intrebarea rezuma drama milioanelor de etnici germani, victime ale refugiului si expulzarii, precum si a celor care au cunoscut experienta lagarelor. Mai mult, cei intorsi acasa s-au vazut nu doar deposedati. Au devenit straini in tari in care se instalasera, deja, regimuri totalitare. Au ramas, totodata, prizonieri ai propriei memorii: cea a lagarelor sau a exilului si dezradacinarii. Este datoria noastra sa-i comemoram pe cei care au fost fortati sa paseasca spre necunoscut.

In Romania, cercetarile recente au adus in prim-plan tragedia celor care si-au parasit casele, drama celor care au trebuit sa-si refaca viata.

70.000 de persoane de etnie germana au fost deportate din Romania in Uniunea Sovietica, din care peste 10.000 si-au gasit sfarsitul in lagarele siberiene.

Intr-o alta etapa istorica a dictaturii, in anii ¬70-¬80, peste 200.000 de persoane, tot etnici germani, au facut obiectul unui aranjament financiar intre regimul comunist roman si Republica Federala Germania.

Sunt file din istoria noastra ce nu pot fi sterse. Cunoasterea lor ne va ajuta sa intelegem cine suntem noi si ce avem de facut in viitor.

Dupa 1989, Romania a dus o politica deschisa fata de minoritatile de orice fel, fiind pe deplin constienta ca aceste politici sunt esentiale in asigurarea unui climat de pace si stabilitate la nivel regional.

Romania este astazi un exemplu in domeniul protectiei minoritatilor si este recunoscuta ca model la nivel european.

Germanii sunt prezenti pe teritoriul Romaniei de opt secole. Romania incurajeaza etnicii germani, ca de altfel si celelalte minoritati nationale, sa isi prezerve, sa isi afirme identitatea si sa aiba un rol activ in societatea romaneasca. La aceasta convietuire armonioasa a contribuit substantial si prietenia dintre Romania si Germania.

Sarbatorim anul acesta 50 de ani de la restabilirea relatiilor diplomatice si 25 de ani de la semnarea Tratatului dintre Romania si Republica Federala Germania privind cooperarea prieteneasca si parteneriatul in Europa.

Am salutat recent desfasurarea celei de a XX-a Sesiuni a Comisiei guvernamentale mixte romano-germane pentru problematica etnicilor germani din Romania.

Aceasta Comisie este unul dintre efectele importante ale Tratatului, care s-a dovedit a fi foarte utila de-a lungul timpului.

Modelul convietuirii romano-germane este azi un veritabil exemplu al modului in care aspectele esentiale ale protectiei persoanelor apartinand minoritatilor nationale se transpun in realitate.

De asemenea, in ultimele decenii, Romania a intreprins masuri concrete pentru recuperarea memoriei victimelor comunismului, inclusiv a zecilor de mii de etnici germani.

Mai mult, statul roman a acordat plati compensatorii pentru persoanele deportate sau persecutate de regimul comunist dupa Al Doilea Razboi Mondial, un gest unic la nivelul Uniunii Europene.

In acelasi timp, Romania este printre putinele state care au adoptat o ampla politica de retrocedare a proprietatilor nationalizate de regimul comunist. Desi aceasta situatie nu a putut fi inca rezolvata pe deplin, eforturile noastre vor continua. Toate aceste exemple demonstreaza ca Romania isi asuma trecutul si este solidara cu experientele dramatice ale milioanelor de victime ale refugiului si expulzarii.

Am sustinut, inca de la inceputul mandatului meu, infiintarea unui Muzeu National al Victimelor Comunismului. Romania are nevoie de o astfel de institutie. Ea ar fi un excelent catalizator pentru mari proiecte educationale, avand menirea sa insufle generatiilor tinere valorile tolerantei si responsabilitatii civice. Sunt convins ca istoria deportarii etnicilor germani isi are locul sau intr-un astfel de proiect.

Doamnelor si domnilor,

Vrem ca istoria sa nu se repete, insa vedem, din pacate, ca realitatea este una cu totul diferita. Traim vremuri in care fenomenul migratiei ridica probleme intregii comunitati internationale. Nu putem face fata acestor provocari decat aratand ca am invatat lectiile istoriei. Azi, europenii trebuie sa dovedeasca faptul ca si-au insusit lectia prin care au trecut ei insisi acum 70 de ani.

20 iunie, declarata de ONU Ziua Mondiala a Refugiatului, trebuie sa fie un prilej pentru o mai buna constientizare a situatiei dificile in care se afla zeci de milioane de persoane stramutate fortat la nivel global.
Comunitatea internationala se confrunta cu cea mai grava criza a refugiatilor de la finalul celui de-al doilea Razboi Mondial, in timp ce conflictul din Siria a intrat in cel de-al saptelea an, violentele continua in Irak si in alte parti ale lumii, iar peste 20 de milioane de persoane sunt in pericol de a-si pierde viata din cauza foametei in Yemen, Somalia, Sudanul de Sud si in nord-estul Nigeriei.

Marcarea acestei zilei reprezinta si un moment de reflectie asupra riscurilor la care se expun refugiatii in cautarea unei vieti sigure si a unui trai decent, dar si asupra provocarilor carora actorii umanitari trebuie sa le faca fata pentru a identifica solutii durabile la problemele refugiatilor.
In septembrie anul trecut, cele 193 de state membre ONU, prin adoptarea Declaratiei de la New York privind Refugiatii si Migrantii, au reafirmat principiile protectiei refugiatilor si s-au angajat sa gaseasca noi modalitati de a imparti responsabilitatea pentru solutionarea crizei refugiatilor. In forurile multilaterale din care face parte, Romania a pledat pentru o abordare cuprinzatoare a crizei.

Ea presupune o actiune determinata si concertata a guvernelor, organizatiilor internationale, institutiilor financiare internationale si a mediului de afaceri, a actorilor umanitari si a celor implicati in dezvoltare, precum si a societatii civile.

Majoritatea celor care fug din calea conflictelor si a violentelor considera Europa un loc unde se simt siguri. Am vazut cu totii imaginile emotionante cu refugiatii care au ajuns pe continentul european.

In cateva minute vom asculta marturia unuia dintre cele peste cinci milioane de refugiati sirieni care au gasit refugiu, Ghifar Taher Agha. Un numar tot mai mare de barbati, femei si copii care au plecat pe calea refugiului s-au confruntat cu forme de exploatare sau au devenit victime ale traficantilor.

Adevarul este ca niciun refugiat nu ar risca nici viata sa si nici pe cea a familiei sale intr-o calatorie atat de periculoasa, daca ar putea sa se dezvolte in siguranta in propria tara. De aceea, Romania considera prioritara abordarea cauzelor care au declansat criza.

Stabilizarea zonelor de conflict poate stopa acest fenomen si poate duce la crearea premiselor pentru reintoarcerea, in siguranta, a persoanelor refugiate in tarile de origine.

In calitate de stat membru al UE, dar si ca stat din imediata vecinatate a Balcanilor de Vest, unde acest fenomen s-a manifestat acut, Romania a sustinut, cu solidaritate, eforturile UE pentru solutionarea crizei.
Romania contribuie la eforturile de relocare a migrantilor si are un rol substantial in consolidarea capacitatii operationale a FRONTEX si a Biroului European de Sprijin pentru Azil.

Gazduim la Timisoara, un Centru de Tranzit in Regim de Urgenta - primul de acest tip din lume. El are ca scop gazduirea temporara a unor persoane aflate in nevoie urgenta de protectie internationala, pana la finalizarea procedurilor de relocare catre o tara de sedere permanenta.
Este un model de bune practici, care demonstreaza angajamentul Romaniei in acest domeniu.

Din pacate, multi oameni nu se mai simt in siguranta in Europa. Conflictele din vecinatatea continentului nostru si lipsa solutiilor pentru a le pune capat, combinate cu teama de terorism, alimenteaza acest sentiment de neliniste.

Suntem martorii unui val de crestere a nationalismului si ai reaparitiei politicilor care incurajeaza teama si ura fata de ceilalti. Este regretabil faptul ca refugiatii si migrantii sunt, nu de putine ori, in centrul discursului politic care indeamna la discriminare si intoleranta.

Insa, ca europeni, avem datoria de a proteja valorile democratiei, drepturile omului si preeminenta statului de dreptului. Acestea reprezinta chintesenta valorilor europene.

Ca europeni trebuie sa nu uitam ca ceea ce ne-a adus impreuna in Europa sunt tocmai valorile pe care unii le pun astazi la indoiala: diversitatea culturala, toleranta, societatile incluzive, valori care reunesc oameni indiferent de rasa, nationalitate, etnie sau religie.

In ultimii aproape doi ani, ati avut parte, in Germania, de refugierea a doua milioane de oameni. De aceea, salut cu respect si admiratie performanta umanitara exceptionala a autoritatilor germane in criza refugiatilor.

Doamnelor si domnilor,

Am audiat, impreuna, actul I din opera ᅡDie toteStadtᅡ (ᅡOrasul mortᅡ). Cred ca ultimele versuri, ᅡMuᅢt du einmal von mir gehn, / glaub, esgibtein Auferstehnᅡ (ᅡChiar daca trebuie sa ma parasesti, / ai incredere ca exista o inviereᅡ) reprezinta cuvinte universale si redau speranta unui nou inceput multor victime ale refugiului si expulzarii.

Faptul ca suntem impreuna astazi, aici, sa comemoram aceste victime, ne arata ca lumea invata totusi din erorile trecutului.
Va multumesc!"























3351 vizualizari

  • -1 (3 voturi)    
    declaratie la momentul potrivit (Marţi, 20 iunie 2017, 15:39)

    eucomentez [utilizator]

    Cat timp Johannis se da ca si exemplu de model de convietuire etnica, deputatii din partidul care l-a sustinut pun in difuzoarele din parlament cantece nationaliste anti-minoritare si dau declaratii xenofobe in parlamentul Romaniei opunandu-se votarii legilor care rezolva problemele existente cu legile legate de minoritati.
    • +1 (5 voturi)    
      pai... (Marţi, 20 iunie 2017, 16:09)

      stefansb [utilizator] i-a raspuns lui eucomentez

      daca suntem deja un model, de ce avem nevoie sa ducem la absurd legislatia in privinta minoritatilor? ce probleme sa rezolve, daca suntem deja model? mie mi se pare ca exact asta a transmis. romania a facut deja tot ce era de facut, suntem deja model.


Abonare la comentarii cu RSS



Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Duminică