Vineri, 19 mai 2017, pe Aerodromul Tecuci a avut loc prima editie a Festivalului "Smaranda Braescu". Evenimentul a marcat împlinirea a 85 de ani de când Smaranda Brăescu a devenit recordmena mondială la paraşutism, în urma unui salt realizat cu o paraşută de construcţie românească, de la înălţimea de 7.400 de metri, record ce avea să fie depăşit abia peste 20 de ani. Totodata a fost inaugurat "Muzeul Aeronauticii Moldova" care, din toamna, va deveni sectie a Muzeului National Militar.

Miting Aerian Tecuci 2017Foto: Afis

In prezenta unui numeros public pe cerul senin al aerodromului tecucean au evoluat avioane (MIG 21, L39, IAC 52) şi elicoptere de luptă (IAR 316 Alouette, IAR 330 Puma), avioane de mici dimensiuni de la Zagna-Vadeni, 3 motoparapante pilotate de tineri localnici. 50 de paraşutişti militari lansati dintr-un avion Spartan si 3 parasutisti civili lansati dintr-un avion Wilga au facut salturi demonstrative.

Istoria aviatiei tecucene incepe la 18 septembrie 1916 cand se înfiinţa la TECUCI - Aerodromul Militar sub comanda capitanului Benoniadi Constantin. După puţin timp se formeaza Grupul 2 Aeronautic Tecuci cu trei escadrile de avioane, sub comanda căpitanului Popovici Andrei.

Tot la Tecuci s-a infiintat prima Instituţie de învăţământ din România în domeniul aviaţiei (1 august 1918), sub denumirea de Grupul 4 Aviaţiune Instrucţiune.

În 1924 se înfiinţează la Tecuci o instituţie pentru pregătirea şi perfecţionarea personalului din Aeronautica Română cu numele: Şcoală de Pilotaj şi Antrenament.

In 1936 se construiau la Tecuci avioanele " AVIONETA" de catre ing. Ionescu Nae Gheorghe

În 1940, funcţiona la Tecuci Comandamentul Aeronautic Armata a IV-a.

După 1945, la Tecuci au funcţionat Centrul de Instrucţie al Aviaţiei (cu 531 militari) şi Şcoala Militară de Aviaţie (cu 780 de militari).

În 1948 s-a mai înfiinţat la Tecuci şi Şcoala Regimentară de Aviaţie.

În 1950 a fost infiintat la Tecuci, Batalionul 1 Parasutisti, care a fost subordonat Comandamentului Fortelor Aaeriene.

În 1956 unitatea din Tecuci primeşte numele de Şcoala Militară de Aviaţie „Aurel Vlaicu.”

La 28 august 1958 Şcoala Militară şi Regimentul Şcoală Avioane Clasice au fost dislocate de la Tecuci la Ziliştea (Boboc) jud. Buzău.

În ziua de 4 septembrie 1982 şcoala a fost vizitată, la o re-întâlnire de promoţie de cosmonauţii români Dumitru Prunariu şi Dediu Dumitru.

În cei 40 de ani de functionare, aici au fost instruiţi peste 20.000 de piloţi civili si militari.

(Sursa: www.fundatiapelin.wordpress.com)

Smaranda Braescu s-a născut la 21 mai 1897 în satul Hănţeşti, din apropierea Tecuciului, jud. Galaţi.

A urmat clasele primare la Şcoală Profesională de fete din Bârlad. Între anii 1924-1929 a fost studentă la Şcoala de Arte frumoase din Bucureşti. În anul 1923 a executat primul zbor la îndemnul comandantului unei Escadrile din Tecuci.

A urmat Şcoala Specială de Paraşutism” Schroeder.” Aici a executat primul salt cu paraşuta de la 600m, devenind astfel primul paraşutist al României. A participat la mitinguri aeriene în diferite oraşe din ţară. La 2 octombrie 1931, Smaranda Brăiescu a executat prima lansare de la 6200 m, la 30 de km. de Urziceni.

În 1932 a devenit campioana mondială, sărind de la 7200 m la Bază Militară Sacramento-California. Acest record a rezistat 20 de ani. În 1934 a fost decorată cu VIRTUTEA MILITARĂ, Clasa Crucea de Aur. Realizează un nou record traversând, ca pilot, Marea Mediterană, în 6 ore şi 10 minute. Obţine brevete de pilot în Anglia şi în SUA.

A participat în timpul celui de Al Doilea Război Mondial ca pilot pe avioane sanitare. Protestează după falsificarea alegerilor din 1946. Este condamnată în contumacie, întrucât a reuşit să se ascundă. Moare în 1948. A fost înmormântată, la Cluj, sub un nume fictiv.

Primăria şi Consiliul Local din Tecuci au conferit postmortem Smarandei Braescu titlul de Cetăţean de Onoare.

Organizatorul evenimentului a fost comandorului (r) Dorel Chiş, preşedintele filialei locale a Asociaţiei Române pentru Propaganda şi Istoria Aeronauticii (ARPIA) şi membru al Asociaţiei Aviatorilor Europeni.