Pentru ca Romania sa rezolve problema supraaglomerarii penitenciarelor si pentru a iesi din decizia-pilot a CEDO, ar trebui sa mai construim macar opt penitenciare, a declarat, marti, directorul Administratiei Nationale a penitenciarelor, Marius Vulpe, potrivit News.ro. Cu toate acestea, seful ANP atrage atentia ca realizarea acestora dureaza mult, iar studiile arata ca unul ar costa apropaximativ 40 de milioane de euro. Totodata, Vulpe a subliniat ca legislatia actuala nu permite infiintarea unor penitenciare private.

Din statistici si analize publice, azi sistemul penitenciar ar avea nevoie de 8.000 - 8.500 de locuri de cazare pentru a nu mai fi presati de aceasta decizie pilot. In 27 de ani au fost construite doar trei penitenciare noi, la Rahova, Arad, Giurgiu, care nu e finalizat nici azi in totalitate. Va mai dura foarte mult sa mai putem construi macar 8 penitenciare, daca vorbim de cele 8.500 de locuri, macar 8 penitenciare de cate 1.000 de locuri ar trebui construite", a spus seful ANP, prezent la o dezbatere din Parlament pe tema penitenciarelor.

El a reamintit ca ANP si Ministerul Justitiei au promovat, in timpul guvernarii Ciolos, un memorandum in care era prevazut un calendar de implementare pana in 2023 pentru solutionarea supraagomerarii.

"Sunt doua mari posbilitati propuse de acest memorandum - pe de o parte infiintarea de penitenciare noi, sunt deja doua penitenciare aflate in faza de aprobare de Guvern a doua studii de fezabilitate, studiile care ne indica ca un penitenciar de circa 1.000 de locuri, modern, ar costa 140 de milioane de euro", a precizat Marius Vulpe.

Seful Penitenciarelor a adaugat ca asteapta aprobarea Guvernului pentru investitie in cursul anului 2017, astfel incat spre finalul anului sa poata fi demarata procedura de achizitie. El a fost intrebat si despre varianta infiintarii unor penitenciare private, asa cum se intampla in alte tari, Vulpe precizand ca legislatia actuala nu permite astfel de initiative.

"Nu stiu daca ele vor fi mai eficiente din punct de vedere financiar, privind gestionarea banului public, pentru ca in esenta asta va fi, statul care astazi nu este capabil sa asigure drepturile detinutilor sa ofere aceasta oportunitate unui partener privat pe aceeasi suma sau pe o suma rezonabila", a spus directorul ANP.

Vulpe a explicat insa ca exista modele, precum cel britanic, in care doar managementul penitenciarelor se privatizeaza, in cazul in care este depasita norma de bani pentru fiecare detinut.

"Un penitenciar a stabilit de-a lungul istoriei o suma alocata unui detinut, in cazul Romaniei este in jur de 50 de lei pe zi, (...) si ei au hotarat undeva la 5 lire pe zi de detinut si au facut public acest lucru. Din ce am inteles, ultimele 3 penitenciare care se clasau intr-un astfel de clasament, care depaseau cheltuiala pe cap de detinut intr-un an de zile intrau intr-un proces de privatizare. Spatiul ramanea acelasi, dar se acorda management privat. Ministerul Justitiei selecta echipa de conducere, dupa care i se impuneau criterii manageriale de eficienta financiara", a afirmat el.

Conditiile de detentie din penitenciarele din Romania contravin Conventiei Europene pentru Drepturile Omului si arata o disfunctionalitate structurala care necesita adoptarea de masuri generale de catre stat, a decis marti Curtea Europeana pentru Drepturile Omului.

Potrivit CEDO, Romania are la dispozitie sase luni pentru a stabili un calendar de rezolvare a situatiei din inchisori, iar instanta lasa statului dreptul de a stabili ce demersuri trebuie sa faca pentru a rezolva problemele, precizand, insa, ca, daca statul nu poate garanta fiecarui detinut conditii de detentie conforme Articolului 3 din Conventie, atunci recomanda reducerea numarului de persoane din penitenciare.

CEDO a decis ca Romania trebuie sa plateasca, in total, 16.000 de euro despagubiri morale si 1.850 de euro cheltuieli de judecata, dupa ce instanta europeana a fost sesizata de Daniel Arpad Rezmives, Laviniu Mosmonea, Marius Mavroian si Iosif Gazsi in legatura cu conditiile din inchisorile din Romania. Cei sapte judecatori CEDO insarcinati cu dosarul au decis, in unanimitate, ca Romania a incalcat Articolul 3 din Conventia Europeana pentru Drepturile Omului, ce interzice tratamentele inumane sau degradante. Instanta europeana a decis sa aplice in acest dosar o hotarare pilot, estimand ca situatia reclamantilor arata o problema generala care isi are originea intr-o disfunctionare structurala proprie sistemului carcelar roman.

In aceste conditii, CEDO cere Romaniei sa implementeze masuri care sa diminueze supraaglomerarea din inchisori si sa amelioreze conditiile de detentie.