Consilierul prezidential Andrei Muraru, fost sef al IICCMER, a declarat, duminica, la Digi 24, ca dupa anchetarea cazurilor tortionarilor Alexandru Visinescu si Ioan Ficior, activitatea Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului a "incetinit" si nu pare sa se mai lucreze asupra listei cu 31 de tortionari existenta in institutie. Muraru afirma ca Parchetul s-ar putea autosesiza si sa ceara lista de la IICCMER pentru continuarea investigatiilor, noteaza News.ro.

Andrei Muraru a condus Institutul in perioada 2012-2014. Intre acesti ani, IICCMER a realizat o lista de 35 de persoane suspectate de abuzuri si crime in penitenciarele comuniste, in principal sefi ale acestor unitati, care inca mai erau in viata. Lista nominala nu a fost facuta publica, aflandu-se la IICCMER.

"Aceasta lista, care a demarat cu cazul Alexandru Visinescu, era una foarte concreta, exacta, si cercetarile urmau sa fie furnizate Parchetului pe masura ce construiam aceste cazuri piesa cu piesa, pentru ca indicii existau cu privire la cele 35 de persoane, dar spre deosebire de perioada 2005-2010, cand IICCMER a transmis si atunci niste sesizari penale, noi am incercat sa ne concentram pe fapte concrete, pornind de la vinovatii concrete", a spus Muraru.

Pe langa cazurile Visinescu si Ficior, care s-au incheiat cu condamnari si incarcerare, Institutul a mai lucrat in acea perioada la cazul lui Florian Cormos, care a condus colonia de munca de la Cernavoda, insa el a fost judecat si in timpul comunismului, intr-un "proces spectacol", condamnat, iar apoi gratiat, astfel incat Parchetul a decis ca nu va relua cazul. Un alt tortionar identificat, Iuliu Sebes, a murit in timpul cercetarilor, a explicat Andrei Muraru.

A ramas, astfel, o lista cu 31 de nume. Intrebat ce s-a intamplat cu ea si cu anchetele in cazul acestor tortionari, Andrei Muraru spune ca nu mai are date din 2014, de cand a parasit institutia.

"Nu am aceste date, daca se ocupa Institutul. Pot doar sa comentez ceea ce vad si, imediat dupa ce am plecat de la IICCMER, s-a asternut un soi de tacere. (...) Erau identificati, chiar finalizasem aproape si alte cazuri", a spus el.

Consilierul prezidential a precizat ca cele patru cazuri despre care a vorbit deja au fost finalizate in mai putin de un an, insa din 2014 nu au mai aparut nume noi, confirmand ca, in mod normal, ar fi trebuit sa fie deschise si alte investigatii.

"M-am abtinut vreme de un an, un an si jumatate, pentru ca am considerat normal ca trebuie sa lasam noua conducere a institutiei sa vada despre ce este vorba si sa decida daca continua aceasta serie de investigatii. Nu pot doar sa constat o atitudine foarte ciudata, in care atentia este indreptata spre cu totul alte lucruri decat spre tragerea la raspundere a celor suspectati de crime si abuzuri, ceea ce mi se pare un lucru extrem de nefiresc", a afirmat el.