Proiectul de lege privind infiintarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultura si Civilizatia Levantului se afla pe ordinea de zi a sedintei de marti a Comisiei pentru Cultura din Senat, dupa ce presedintele Klaus Iohannis l-a intors in noiembrie anul trecut spre reexaminare. Proiectul a fost puternic criticat de Academia Romana anul trecut, insa dupa castigarea alegerilor de catre PSD, infiintarea Institutului, considerat o sinecura pentru oamenii din jurul fostului presedinte Constantinescu, si-a gasit sustinatori inclusiv printre membri Academiei. (Vezi documentul atasat)
Scrisoarea de sustinere a fost trimisa la sfarsitul saptamanii trecute lui Sorin Campeanu, presedintele Consiliului National al Rectorilor, precum si altor institutii universitare, intr-o actiune de lobby pentru viitoarea institutie. Scrisoarea preia o serie de argumente din expunerea de motive care insoteste proiectul de lege si pledeaza infocat pentru infiintarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultura si Civilizatia Levantului. Semnatarii scrisorii scriu, intre altele in textul de sustinere:
“Apreciem iniţiativa profesorului Emil Constantinescu, preşedintele Academiei de Diplomaţie Culturală din Berlin, membru al Boardului WAAS, de promovare a proiectului unui institut dedicat culturii şi civilizaţiei Levantului care poate contribui la crearea unei noi culturi a păcii printr-un for al dialogului ştiinţific şi cultural. (…) considerăm că instituirea unui for de dialog intercultural, de reflecţie istorică şi de stimulare a cooperării, este mai necesară ca oricând. România are prin excelenţă vocaţia acestei iniţiative, fiind o civilizaţie situată la hotarul dintre Levant şi Europa, cu o tradiţională practică a negocierii punctelor de contact între cele două mari arii culturale, dar fără un trecut de asuprire sau conflict care să-i împovăreze misiunea.”
Scrisoarea de sustinere este semnata de mai multi academicieni, printre care Ionel Valentin Vlad, presedintele Academiei Romane, Victor Voicu, secretarul general al Academiei, acad. Mircea Dumitru, rectorul Universitatii din Bucuresti, acad. Ioan Aurel Pop, rectorul Universitatii Babes Bolyai din Cluj si acad. Razvan Theodorescu, ministrul culturii intre 2000 si 2004. Pe lista semnatarilor se mai regasesc nume apropiate de fostul presedinte Emil Constantinescu: Zoe Petre, Vlad Nistor, Daniel Barbu. Fostii ministri ai educatiei, Remus Pricopie si Adrian Curaj se regasesc printre semnatarii scrisorii de sustinere ai Institutului promovat de fostul presedinte, Emil Constantinescu.
Mentionam ca Academia Romana a desfiintat, intr-un punct de vedere oficial formulat pe data de 28 aprilie 2016, proiectul de lege privind infiintarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultura si Civilizatia Levantului. In punctul de vedere, academicianul Victor Spinei, vicepresedinte al Academiei Romane, noteaza urmatoarele pe marginea proiectului infiintat de mai multi senatori PSD si ALDE, printre care si Calin Popescu Tariceanu:
Punct de vedere al Academiei Romane cu privire la infiintarea ISASSL by Mihai Ivaşcu on Scribd
“Oportunitatea unui astfel de institut la nivelul actual al potentialului stiintific national nu ni se pare justificata, intrucat centrele de cercetari academice, universitare si muzeale din Romania nu dispun in momentul de fata decat de un numar foarte redus de autentici specialisti capabili sa abordeze cu competenta problemele complexe legate de civilizatia Levantului, iar acestia sunt aproape in totalitate ajunsi la o varsta inaintata. Precizam ca pentru o tratare docta a chestiunilor respective este nevoie de arabisti, turcologi, bizantinisti, semitologi, politologi etc. cu preocupari statornice in domeniu, specializati in centru stiintifice autorizate din Orient sau Occident, cu atat mai mult cu cat tematica avuta in vedere de initiatorii ISACCL nu se regaseste decat cu totul tangential in programele studiilor universitare din Romania”.
Academicianul Victor Spinei explica in raspunsul sau ca ar fi nevoie mai intai de institute de cercetari romanesti la Istanbul, Ierusalim si eventual in alte orase iar propunerea de plasa viitorul institut in subordinea Parlamentului o califica drept neadecvata din cauza lispei de competenta e a legislativului in acest domeniu. Academicianul mai atrage atentia asupra unor deficiente din expunerea de motive in stabilirea tintelor sale de cercetare si definrea spatiului istoric al Levantului.
“Astfel, in arealul in discutie sunt nominalizate patru entitati: Orientul Mijlociu, nordul Africii, Balcanii si Caucazul, ceea ce este cu totul eronat, intrucat in notiunea de Levant nu se integreaza Orientul Mijlociu (Afganistan, Irak, Iran), ci Orientul Apropiat (Israel, Liban, Siria(, nu se include tot nordul, ci doar nord-estul Africii, nu se insereaza intreaga Peninsula Balcanica, ci cel mult extremitatea sa meridionala (Grecia, Turcia Europeana) si nici macar una din tarile caucaziene! Pornindu-se de la premisele teritoriale nebuloase, nici nu este de mirare ca perceptiia geopolitica asupra zonei luate in vizor se afla in grea suferinta”, mai scrie istoricul Victor Spinei in punctul de vedere al Academiei Romane.
Proiectul de lege privind infiintarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultura şi Civilizaţia Levantului a fost adoptat anul trecut de Parlament, insa presedintele Klaus Iohannis l-a intors in noiembrie 2016 spre reexaminare. (Vezi aici traseul legislativ)
Legea prevede ca acest institut, care trebuia sa inceapa sa functioneze pe 1 ianuarie 2017, se finanta din venituri proprii si din subventii acordate de la bugetul de stat, prin bugetul Senatului Romaniei, fapt criticat de presedinte in cererea de reexaminare. Proiectul de lege a fost initiat de 15 senatori, din care majoritatea de la ALDE (Anghel Cristiana-Irina, Banias Mircea Marius, Barbu Daniel-Constantin, Ehegartner Petru, Nistor Vasile, Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton, Vosganian Varujan) dar si de la PSD (Coca Laurenţiu Florian, Fifor Mihai-Viorel, Silistru Doina, Voinea Florea), doi de la PNL (Dobra Dorin-Mircea, Oprea Dumitru) unul de la UDMR (Tanczos Barna) si un neafiliat, Haralambie Vochitoiu.
Daca va trece de Senat, proiectul mai trebuie sa treaca si de Camera Deputatilor dupa care va merge la promulgare fara ca presedintele Klaus Iohannis sa mai poata intoarce inca o data legea in Parlament.
0
17
