Instanta care a decis liberarea conditionata a patronului Realitatea TV, Maricel Pacuraru, a luat in calcul faptul ca, in perioada detentiei, acesta a participat la activitati si programe de educatie si moral religioase, a beneficiat de 180 de zile castig pentru ca a muncit constant si a elaborat trei lucrari stiintifice, scrie News.ro. Concluzia magistratilor de la Judecatoria Braila a fost ca Maricel Pacuraru a dat "dovezi temeinice de indreptare", iar perioada din pedeapsa executata a fost suficienta pentru "reeducarea sa".
Judecatoria Braila a decis in 16 ianuarie 2017 sa admita cererea de liberare conditionata formulata de Maricel Pacuraru, condamnat, in 2014, la 4 ani de detentie.
Avocatul acestuia a sustinut in instanta ca Pacuraru a participat la acitivitati de educatie si moral religioase, ca a fost inclus in activitati lucrative, ca are in intretinere 8 copii si ca sufera de boli cronice care nu pot fi tratate in penitenciar.
De altfel, Comisia de liberare conditionata a Penitenciarului Braila a transmis ca Maricel Pacuraru e executat fractia de pedeapsa necesara pentru a fi liberat conditionat. El ar fi trebuit sa execute cel putin 974 de zile, iar in perioada 3.11.2014 - 9.01.2017 a executat efectiv 799 de zile plus inca 180 de zile, ca urmare a muncii prestate, din care 90 sunt obtinute ca urmare a elaborarii a 3 lucrari stiintifice, rezultand astfel 979 de zile. Raportul comisiei mai consemneaza ca Pacuraru a fost sanctionat disciplinar o data, a fost recompensat de 9 ori cu suplimentarea dreptului la pachet si vizita si "de 5 ori cu dreptul de a parasi penitenciarul pentru 24 de ore, respectiv 3 si 5 zile".
"Prin urmare, apreciindu-se ca perioada din pedeapsa executata de condamnat este suficienta pentru reeducarea sa, scopul pedepsei fiind indeplinit, instanta va admite cererea de liberare conditionata", se arata in decizia instantei.
Si reprezentantul Ministerului Public s-a pronuntat in favoarea admiterii cererii de liberare conditionata a lui Maricel Pacuraru, solicitand, cu privire la cheltuielile judiciare, ca acestea sa ramana in grija statului.
Pe 3 noiembrie 2014, Curtea de Apel Bucuresti i-a condamnat definitiv pe Maricel Pacuraru si pe fostul director al Postei Romane Mihai Toader la cate patru ani de inchisoare cu executare, in dosarul privind politele de asigurare pentru angajati, in care prejudiciul este de peste patru milioane de euro.
Pe latura civila, instanta i-a obligat pe cei doi, alaturi de alti sase inculpati din dosar, sa restituie Postei Romane suma de 14,3 milioane de lei, la care va fi adaugata dobanda calculata pana la plata efectiva a datoriei.
In 13 octombrie 2009, cei opt au fost trimisi in judecata de procurorii Directiei Nationale Anticoruptie, in legatura cu semnarea a sase politie de asigurare, prin care Compania Nationala Posta Romana a fost pagubita cu peste patru milioane de euro.
"In cursul anului 2006, inculpatii Toader Dan Mihai, Lepadatu Emanoil si Marinescu Andrei, in calitate de presedinte al Consiliului de Administratie si Director General, Director Economic Executiv, respectiv Director executiv al Directiei de Dezvoltare Strategica al CNPR SA, au initiat si au aprobat incheierea a sase polite de asigurare pentru angajatii Postei Romane pentru riscuri cum ar fi: accidente, boli profesionale, riscuri de sanatate etc. Politele au fost incheiate intre Compania Nationala Posta Romana si SC Allianz Tiriac Asigurari SA, SC Astra Asigurari SA si SC Omniasig Vienna Insurance Group cu incalcarea regulamentelor CNPR SA si a conditiilor generale si specifice privind asigurarile de viata", au aratat procurorii.
Ei au precizat ca, la incheierea politelor au participat, in mod fictiv, ca intermediari, inculpatii Neculai Pintilie, Daniela Moisa (ca administratori ai SC Continental Asig SA si SC Pronova SRL) si Lucian Beschea, care au beneficiat ilegal de 6,9 milioane de lei, reprezentand comisionul de intermediere.
"Inculpatul Pacuraru Maricel a beneficiat de suma totala de 6.781.465 lei. De asemenea, Pacuraru Maricel a dobandit suma de 1.741.500 lei, pe care a folosit-o in interes personal si a transferat-o catre alte persoane fizice sau juridice desi cunostea ca provine din infractiuni", au mai sustinut anchetatorii.
0
3
