￯Consiliul Superior al Magistraturii va analiza, miercuri, solicitarea Ministerului Justitiei privind avizarea proiectelor de ordonanta de urgenta privind gratierea unor pedepse si pentru modificarea si completarea Codurilor penale.

"In sedinta din data de 25 ianuarie, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii va analiza solicitarea Ministerului Justitiei privind avizarea Proiectului de Ordonanta de Urgenta a Guvernului pentru modificarea si completarea Codului Penal si a Codului de Procedura Penala si a Proiectului de Ordonanta de Urgenta pentru gratierea unor pedepse", se arata intr-un comunicat al CSM citat de Agerpres.

Pe 19 ianuarie, CSM anunta ca proiectele de acte normative au fost comunicate pentru analiza si consultare tuturor instantelor si parchetelor din Romania, precum si asociatiilor profesionale ale magistratilor.

"Punctele de vedere ale entitatilor mentionate vor fi transmise Consiliului pana la data de 25 ianuarie, in vederea centralizarii si sintetizarii, urmand ca acestea, impreuna cu punctul de vedere al Directiei Legislatie, Documentare si Contencios din cadrul Consiliului, sa fie analizate in cadrul unei sedinte a Comisiei numarul 1 - 'Legislatie si cooperare interinstitutionala', anterior dezbaterii plenului Consiliului", se arata in comunicatul CSM.

Proiectul de ordonanta de urgenta privind gratierea unor pedepse, pus in dezbatere publica de Ministerul Justitiei, prevede ca se gratiaza in intregime pedepsele cu inchisoare de pana la 5 ani inclusiv, precum si pedepsele cu amenda aplicate de instanta de judecata.

Potrivit proiectului, de gratiere nu beneficiaza recidivistii si cei care au comis o serie de infractiuni prevazute de Codul penal sau de legi speciale, enumerate in proiect.

Al doilea articol prevede ca se gratiaza in parte, cu reducerea la jumatate, pedepsele cu inchisoare aplicate persoanelor care au implinit varsta de 60 ani, femeilor insarcinate sau persoanelor care au intretinere minori cu varsta de pana la cinci ani. De reducerea la jumatate a pedepselor sau, dupa caz, de anularea restului de pedeapsa neexecutat ar urma sa beneficieze si persoanele care, conform unei expertize medico-legale, sunt diagnosticate cu boli incurabile in faze terminale.

In al treilea articol se mentioneaza ca prevederile primelor doua nu se aplica celor condamnati pentru infractiuni savarsite in stare de recidiva si celor care sunt recidivisti prin condamnari anterioare, iar gratierea 'este conditionata de achitarea despagubirilor la care persoana condamnata a fost obligata prin hotarare judecatoreasca definitiva, in termen de un an de la punerea in libertate'.

In acelasi articol al proiectului se precizeaza ca nu beneficiaza de gratierea in intregime a pedepselor de pana la 5 ani de inchisoare persoanele care au comis o serie de infractiuni prevazute de Codul penal. Printre aceste se numara infractiunile contra sigurantei statului, omorul, vatamarea corporala grava, loviturile cauzatoare de moarte, lipsirea de libertate, violarea de domiciliu, santajul, infractiunile sexuale, talharia, pirateria sau evadarea.

Mai sunt excluse de la gratiere persoanele condamnate pentru fapte precum luare sau dare de mita, trafic sau cumparare de influenta, trafic de persoane, trafic de droguri, trafic de migranti sau fraude informatice.

Nu beneficiaza de gratiere nici persoanele condamnate pentru o serie de infractiuni reglementate prin legi speciale, printre care si Legea 78/2000 privind prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie.

In proiect se mentioneaza ca sunt exceptate de la gratiere 'infractiunile prevazute la art. 5 alin. 1 si alin. 3 din Legea nr. 78 /2000', nu si cele de la alineatul 2, care cuprinde infractiunile asimilate infractiunilor de coruptie.

Proiectul de ordonanta mai prevede ca gratierea 'nu se aplica celor care nu au inceput executarea pedepsei inchisorii deoarece s-au sustras de la executarea acesteia, precum si celor care au inceput executarea, dar ulterior s-au sustras'.

Totodata, 'persoanele gratiate care in decurs de trei ani savarsesc cu intentie o infractiune vor executa pe langa pedeapsa stabilita pentru acea infractiune si pedeapsa sau restul de pedeapsa ramas neexecutat ca urmare a aplicarii prezentei legi'.

In ceea ce priveste proiectului de ordonanta de urgenta privind modificarea si completarea Codului penal si a Codului de procedura penala, acesta prevede, printre altele, ca abuzul in serviciu va fi considerat infractiune doar in cazul producerii unei pagube de peste 200.000 de lei, iar limita maxima a pedepsei se reduce de la 7 la 3 ani de inchisoare.

In forma actuala, articolul 297 din Codul penal nu prevede o limita minima a pagubei, iar fapta se pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica.

Proiectul de ordonanta mai prevede si abrogarea articolului 298 din Codul penal, referitor la neglijenta in serviciu.

In forma actuala, legea include in randul beneficiarilor faptei functionarului public si persoanele cu care acesta s-a aflat in raporturi comerciale ori de munca in ultimii 5 ani, sau din partea careia a beneficiat ori beneficiaza de foloase de orice natura.