Curtea Constitutionala: Legea care elimina 102 taxe nefiscale este constitutionala

Vineri, 16 decembrie 2016, 13:17 Actualitate | Esenţial

Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) a decis vineri ca legea PSD privind eliminarea a 102 taxe nefiscale si tarife, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative, este constitutionala. Presedintele CCR Valer Dorneanu a anuntat ca CCR a respins sesizarea presedintelui Klaus Iohannis.

"Nu se justifica admiterea sesizarii. Este constitutionala", a declarat Valer Dorneanu.

"Am abut in vedere si factual ca proiectul s-a derulat in procedure parlamentara de urgenta, ceea ce justifier ca Parlamentul sa scurteze niste termene", a adaugat Dorneanu.

Intrebat daca decizia a fost luata cu majoritate sau unanimitate de voturi, presedintele CCR a declarat "nu a fost unanimitate".

Presedintele CCR, Valer Dorneanu, a explicat ca toate criticile aduse legii nu-si gasesc un temei constitutional, informeaza Agerpres.

"Ne-am pronuntat in sensul respingerii sesizarii ca fiind neintemeiata, motivand ca toate criticile care s-au formulat nu-si gasesc un temei constitutional in articol, care sa ne justifice admiterea sesizarii. Este constitutional", a spus presedintele CCR.

El a adaugat ca majoritatea motivelor invocate in sesizare au vizat, practic, fondul si justificarea taierii taxelor, subliniind ca nu este atributul Curtii Constitutionale sa stabileasca ce taxe sunt sau nu valabile.

Potrivit lui Dorneanu, s-a avut in vedere si faptul ca proiectul s-a derulat in procedura parlamentara de urgenta, ceea ce justifica intr-un fel scurtarea unor termene sau trecerea peste altele.

Despre criticile conform carora nu ar fi fost consultat Guvernul, Dorneanu a precizat ca acesta se afla sub control parlamentar.

"S-a solicitat, chiar daca nu a venit. Raporturile dintre Parlament si Guvern sunt dictate de niste principii constitutionale potrivit carora Parlamentul este organul reprezentativ suprem, unica autoritate legiuitoare si intr-un fel Guvernul se afla sub control parlamentar", a explicat Valer Dorneanu.

Intrebat cu privire la incalcarea separatiei puterilor in stat, presedintele CCR a raspuns ca nu vede cum s-ar fi incalcat acest principiu.

"Toate criticile din punct de vedere al articolului 1 nu si-au gasit o justificare constitutionala. Chiar daca juridic, chiar daca moral, chiar daca din punct de vedere al loialitatii putem critica Parlamentul, asta vizeaza raportul dintre ei", a afirmat presedintele CCR.

Dorneanu a explicat totodata ca este treaba Guvernului si a Parlamentului sa stabileasca sursele de finantare pentru televiziunea si radioul publice.

"In ceea ce priveste cele doua mari institutii, sa zic asa, pagubite de aceasta masura noi am retinut, fara a intra in analiza fondului, ca legea a modificat articolul 41 din legea de organizare a Radiodifuziunii si Televiziunii, spunand ca toate cheltuielile necesare de functionare si de dezvoltare a institutiilor vor fi suportate din legea bugetului de stat. Deci, este treaba Guvernului si a Parlamentului sa inlocuiasca resursele de unde vor fi finantate cele doua institutii", a completat Dorneanu.

Presedintele CCR a explicat si motivul pentru care a fost amanata discutarea acestei sesizari la termenul trecut.

"Noi am solicitat Ministerului Finantelor niste date suplimentare care sa justifice punctul lor de vedere. Nu am primit pana la data la care v-am spus ca amanam si nu am primit nici pana la aceasta data", a aratat Dorneanu.

Solutia Curtii Constitutionale a fost pronuntata cu majoritate de voturi.

Decizia este definitiva si general obligatorie.

Presedintele Klaus Iohannis a trimis, in urma cu o luna, Curtii sesizarea de neconstitutionalitate asupra acestei legi.

Seful statului sublinia, in sesizarea transmisa CCR, ca legea vizeaza eliminarea unor taxe achitate de catre persoanele fizice si juridice pentru anumite servicii prestate de autoritati si institutii publice, insa arata ca prin continutul sau normativ, precum si din analiza modului in care a fost adoptata incalca normele constitutionale referitoare la principiul separatiei puterilor in stat si cel al legalitatii, la raporturile Parlamentului cu Guvernul, la rolul Executivului, precum si cele care guverneaza bugetul public national.

Iohannis mai arata ca unele dintre taxele propuse la eliminare asigura o parte dintre veniturile proprii ale unor institutii si servicii publice autonome. El preciza ca Parlamentul nu a consultat Guvernul in cazul acestui act normativ si nu a identificat in mod concret si sursa de finantare necesara pentru aplicarea legii.

Seful statului adauga ca legea este lipsita de predictibilitate si coerenta, deoarece nu cuprinde solutii legislative cu privire la ansamblul efectelor pe care le vor produce masurile instituite.

In ceea ce priveste taxa radio-tv, el indica faptul ca "neconcordanta dispozitiilor este de natura sa genereze interpretari cu privire la statutul salariatilor SRR si SRTv si poate afecta autonomia serviciilor publice de radio si televiziune".

Totodata, presedintele Iohannis sublinia ca eliminarea taxelor consulare atrage, in mod accesoriu, eliminarea posibilitatii de a incasa taxe de urgenta pentru prestarea serviciilor in termen de 48 de ore.

"Prin diminuarea fondului taxelor de urgenta, se creeaza un impediment in solutionarea cazurilor umanitare, in lipsa masurilor financiare compensatorii", mai spunea Iohannis.

El sustinea ca prin eliminarea timbrului de mediu sunt afectate programele finantate din fonduri externe nerambursabile, astfel ca se impunea, pe de o parte, identificarea masurilor compensatorii necesare respectarii angajamentelor asumate si, pe de alta parte, identificarea unei masuri de descurajare a poluarii.

Presedintele Iohannis afirma si ca legea stabileste masuri cu impact suplimentar asupra deficitului bugetului general consolidat. In context, el completa ca la evaluarea impactului bugetar, respectiv la sustenabilitatea masurilor, trebuiau avute in vedere inclusiv masurile de relaxare fiscala instituite prin Codul fiscal, care conduc la diminuarea veniturilor bugetare, precum si normele adoptate deja care determina majorarea cheltuielilor bugetului general consolidat.