Proiectul legii salarizarii personalului platit din fonduri publice are un impact bugetar de 19,5 miliarde de lei si prevede cresteri mai mari pentru categoriile care nu au beneficiat in ultimii ani de majorari salariale, a declarat, sambata, ministrul Muncii, Dragos Paslaru, citat de Agerpres.

Dragos PislaruFoto: Agerpres

Acesta a participat la deschiderea Targului Unitatilor Protejate din Capitala, unde presa i-a cerut sa comenteze declaratiile lui Bogdan Hossu, presedintele Confederatiei Sindicale "Cartel Alfa", care a afirmat miercuri ca legea salarizarii initiata de Ministerul Muncii este una proasta.

"Nu as incepe cu epitete, sa spun ca legea este proasta sau ca nu este proasta. Ma uit in spate si ce vad: o lege din 2009-2010 despre care a spus toata lumea ca este buna, dar nu a fost pusa niciodata in aplicare, pentru ca ar avea un cost prea mare, 45 de miliarde (de lei ¬ n.r.). Apoi am auzit in spatiul public ca de anul trecut ni s-a lasat o lege minunata, cu impact de 41 de miliarde, care trebuia aplicata a doua zi. Parlamentul a avut majoritate, deci putea adopta acea lege de sute de ori. Am inteles ca nu s-a adoptat pentru ca s-a avut incredere in Guvern ca o adopta el. Pai cum sa adopte Guvernul o lege de 41 de miliarde? Deci este o ipocrizie sa spui despre o lege ca este buna sau este proasta, dar, daca o lege buna este o lege inaplicabila, atunci eu nu mai stiu ce este bun si ce nu este bun", a comentat ministrul.

El a adaugat ca proiectul propus de ministerul pe care il conduce are un impact bugetar de 19,5 miliarde de lei, de doua ori mai redus.

"Legea pe care am propus-o noi acum are un impact de 19,5 miliarde, care este de doua ori mai putin. Nu trebuie sa fii matematician sau Einstein sa stii ca, daca ai un buget de doua ori mai mic, care intr-adevar poate fi implementabil, vei avea cresteri care sunt mai mici decat proiectele anterioare", a continuat Paslaru.

El a explicat faptul ca aceasta lege are ca prim scop rezolvarea inechitatilor existente pana acum in sistemul salarial.

"Problema care se pune este asa: ce scop are aceasta lege? Primul scop este sa rezolve inechitatile si sa puna toate familiile ocupationale pe un sistem de echivalenta. Exact asa cum fusese discutat si agreat in 2009-2010. Rezolva legea lucrul acesta? Raspunsul este: da. In al doilea rand, ce trebuie sa faca aceasta lege? Sa imi asigure echitatea, astfel incat cei ramasi in urma fata de echivalentele pe care le stabilisem odata sa aiba cresterile cele mai mari. Se intampla lucrul acesta? Da. Asistenta sociala, persoanele din administratia publica locala, contractual sau functionari publici, cei care sunt in cercetare si cultura, cei care au ramas in urma fata de ce s-a intamplat in ultimii ani, cand s-au dat cresteri pentru o categorie sau pe cateva categorii, au cresterea cea mai mare. Este in acest moment o diferenta intre cat cresc salariile la anumite categorii? Da, pentru ca unele au mai crescut intre timp si unele, nu. Justitia, de exemplu, nu poate creste cu mai mult de 12%, pentru ca deja sunt la un nivel de echivalenta pe aceasta corelatie intre familiile ocupationale mai sus, dar nu inseamna ca nu cresc. Cine este nemultumit? Fiecare dintre familiile ocupationale si-ar dori sa creasca salariul cu 100% si este legitim, dar intrebarea este ce sa alegem intre sa ma duc si sa fac lobby ca pentru familia mea ocupationala sa obtin un 10-15% sau sa accept ca in aceasta tara avem si noi nevoie de reguli, de un cadru unitar in care toata administratia publica este tratata acolo unde ii este locul", a aratat ministrul Muncii.

El a amintit ca, prin alocarea unei sume de 4,85 de miliarde de lei pentru doar doua sectoare, Sanatatea si Educatia, Parlamentul a ignorat restul categoriilor bugetare, care ar fi trebuit sa astepte inca doi ani pana la cresterea salariilor.

"Problema ordonantei 20 modificata este ca aloca 4,85 miliarde pentru doua sectoare. Eu nu spun ca acele sectoare nu ar fi prioritare. Daca va uitati in lege, legea creste salariile acelor doua sectoare, Sanatate si Educatie, mai mult decat in proiectul din Parlament cu inca 10-15% peste ce da Parlamentul si asa este normal, pentru ca sunt sectoare prioritare pentru societate. Dar daca incep cu aceste doua sectoare si le aloc 4,85 miliarde, aceasta inseamna ca toti ceilalti trebuie sa mai astepte doi ani de zile ca sa poata sa vada si ei o crestere. Eu nu pot sa le spun asistentilor sociali din aceasta tara ca ei trebuie sa astepte inca doi ani, nu pot sa le spun celor din administratia publica locala sau soldatilor ca trebuie sa mai astepte doi ani de zile", a sustinut Paslaru.

Acesta a facut apel la unitate intre categoriile de bugetari, aratand ca acesta este cel mai bun proiect "aplicabil si fezabil" pe care Guvernul il poate pune pe masa. Paslaru a mai precizat ca, in acest moment, ministerul se afla in dialog cu partenerii sociali pe aceasta tema si asteapta propuneri din partea acestora, urmand ca, dupa integrarea in proiect a propunerilor, sa inceapa dezbaterea publica pe marginea viitorului act normativ.

Intrebat daca a negociat cu partidele politice sustinerea pentru acest proiect, Paslaru a afirmat: "In aceasta perioada, sa incepi sa negociezi cu partidele sustinerea nu este un lucru oportun, fiind o perioada de campanie electorala. Legea nu a fost scoasa ca sa faca valva in campanie, de aceea am lasat consultarile pana dupa (alegeri ¬ n.r.), pana pe 12 decembrie. Era important sa avem pe masa doua lucruri: unu, o baza de calcul sa stim si noi cat sunt salariile in tara asta (niciodata n-o sa pot pricepe cum s-au facut pana acum legi fara sa stiu cu cat sunt platiti oamenii pe care vreau eu sa-i afectez prin aceasta lege) si, doi, lasam o lege care, din perspectiva sustenabilitatii fiscal-bugetare, nu face sa greveze celelalte obiective ale politicii publice. Pe noi ne intereseaza sa avem si salarii mari in administratie, sa avem si scoli, si autostrazi, sa avem si alte lucruri, asa ca nu poti sa te concentrezi decat intr-o masura de bun simt pe partea de masa salariala".

El a adaugat ca nu trebuie facute salarii "estetice", care sa arate ideal si care sa nu fie aplicabile.

"Masa salariala intr-o tara precum Romania ar trebui sa aiba o anumita pondere in PIB. Asta am facut si noi. Am incercat sa ducem, pana in 2022, pe 7,6-7,5% din PIB, ceea ce este conform bunelor practici internationale", a continuat oficialul guvernamental.

Totodata, intrebat care este opinia Guvernului in privinta salariului minim pe economie pentru 2017, ministrul Muncii a aratat ca, in aceasta privinta, Guvernul este un mediator, iar dialogul social se poarta intre sindicate si patronate.

"Dupa ce va exista un punct de vedere negociat, Guvernul isi va exprima punctul de vedere, dar nu inainte. Mi se pare foarte intelept asa, pentru ca nu se discuta cu pumnul in masa ca asa vrea Guvernul. Am pus la dispozitie un studiu, care nu a fost gandit sa influenteze negocierile dintre partenerii sociali, ci sa creeze, pentru prima oara, o baza de cercetare in care sa poti sa analizezi mai multe scenarii. Vom vedea ce vor discuta partenerii sociali. Primul-ministru se va aseza din nou la masa si trebuie sa respectam legea pentru a adopta hotararea de Guvern inainte de 31 decembrie", a subliniat Paslaru.

Proiectul Legii privind salarizarea personalului platit din fonduri publice propune 116 clase de salarizare, cel mai mic salariu in sectorul bugetar urmand sa fie de 1.625 de lei, iar cel mai mare de 22.000 de lei.

Conform proiectului mentionat, distribuit miercuri de Federatiile sindicale, in sectorul bugetar, raportul intre cel mai mic salariu de baza si cel mai mare salariu de baza este de 1 la 13. Aplicarea legii ar putea incepe la 1 iulie 2017 si se va extinde pana in anul 2021, insa in proiect nu se precizeaza si procentul anual de crestere.

Proiectul mai prevede ca in situatia in care salariile de baza/soldele functiilor de baza/salariile functiilor de baza/indemnizatiile de incadrare, indemnizatiile lunare avute in luna iunie 2017 sunt mai mari decat cele prevazute in anexele la prezenta lege sa se pastreze cuantumurile avute in luna iunie 2017.

De asemenea, sporurile, majorarile, indemnizatiile, compensatiile, premiile si celelalte elemente ale sistemului de salarizare prevazute in anexele la lege se stabilesc astfel incat procentul de crestere a cuantumului total rezultat sa nu fie mai mare decat procentul de crestere a salariilor de baza, a soldei functiei de baza, a salariului functiei de baza, dupa caz, pe toata perioada de aplicare etapizata a legii.

Conform datelor publicate de Ministerul Muncii pe pagina sa de Facebook, majorarea salariala medie va fi de 37,3%, corelata cu cresterea economica prognozata.

Astfel, in Administratia Publica Centrala, pentru un consilier superior, cu studii superioare si peste 20 de ani vechime, cresterea salariala va fi de 43,2%, de la 4.476 lei in prezent la 6.410 lei, pentru un referent asistent de 61,6%, de la 1.574 lei la 2.544 lei si pentru un consilier debutant, cu studii superioare, de 47,4%, de la 1.270 lei la 1.872 lei.

In Administratia Publica Locala, salariul unui consilier superior va creste cu 84,3%, la 4.541 lei, iar cel al unui referent asistent cu 51,5%, la 1.961 lei. Pentru personalul contractual este prevazuta o crestere 110% pentru consilier IA, cu studii superioare si 5-10 ani vechime, la 3.777 lei, si pentru un referent IA de 74,1%, la 2.321 lei.

In sectorul de Asistenta sociala, majorarea salariala va fi de 79,1%, la 3.823 lei, pentru un asistent social principal, cu 20 de ani vechime si studii superioare, de 63,3%, la 3.211 lei, pentru un asistent social specialist si de 49,8%, la 1.872 lei, pentru un debutant.

In ceea ce priveste Sanatatea, salariul unui medic primar, cu 20 de ani vechime, ar urma sa creasca cu 25,6%, la 6.410 lei, cel al unui medic rezident, anul I, cu 34,7%, la 2.579 lei si cel al unui asistent medical, cu studii postliceale si 3-5 ani vechime, cu 16,8%, la 2.467 lei.

In Educatie, un profesor universitar va avea un salariu de baza de 7.282 lei (plus 30,6%), un conferentiar universitar, cu 5-10 ani vechime, 3.366 lei (plus 29,5%) si un lector universitar, cu 10-15 ani vechime, 3.335 lei (plus 25,3%). Salariul unui profesor gradul I, cu 5-10 ani vechime, va ajunge la 2.997 lei (plus 34,3%), cel al unui invatator gradul II, cu 5-10 ani vechime, la 2.175 lei (plus 21%) si cel al unui invatator debutant la 1.836 lei (plus 22,8%).