Fostul ministru al Culturii Ionut Vulpescu cere, prin intermediul unei scrisori deschise, o serie de lamuriri de la premierul Dacian Ciolos in ceea ce priveste procesul de achizitie a sculpturii lui Brancusi "Cumintentia Pamantului", dupa ce Guvernul nu a alocat bani la cea de-a doua rectificare bugetara din acest an pentru cumpararea operei de arta.
In urma cu o zi, ministrul Finantelor Publice, Anca Dragu, a explicat ca , nu exista "temei legal" pentru alocarea acestor fonduri.
Guvernul anuntase, pe 12 octombrie 2016, prin doua comunicate de presa si prin vocea purtatorului de cuvant, Liviu Iolu, ca a aprobat Ordonanta de Urgenta prin care erau asigurate toate sumele necesare achizitiei "Cuminteniei Pamantului". Actul normativ era necesar in conditiile in care colecta publica pentru atragerea a 6 milioane de euro esuase. Insa, Ordonanta de Urgenta nu exista si nu a a fost publicata in Monitorul Oficial, ceea ce inseamna ca prevederile sale nu sunt in vigoare.
In aceste conditii, fostul ministru al Culturii il intreaba pe Dacian Ciolos "care este temeiul legal pentru prelungirea termenului de plata pana la data de 20 decembrie 2016?" si "care sunt prevederile ce modifica art. 4 alin. (4) din OUG nr. 10/2016, potrivit caruia in situatia in care, din orice motiv, pana la data de 31 octombrie 2016, statul roman nu dobandeste dreptul de proprietate liber de orice sarcini asupra sculpturii "Cumintenia Pamantului", sumele colectate prin subscriptie publica se restituie donatorilor".
Ionut Vulpescu cere sa fie publicat "mandatul Comisiei de negociere, condusa de ministrul Culturii" si numele expertilor care au stabilit valoarea sculpturii la 11 milioane de euro, "dupa ce expertizele anterioare au indicat o valoare de cel mult cinci milioane de euro".
O alta intrebare adresata de Vulpescu lui Dacian Ciolo este "cine l-a autorizat pe ministrul Culturii sa accepte pretul de 11 milioane de euro" si daca acest lucru a fost aprobat intr-o sedinta de guvern.
Iata mai jos scrisoarea deschisa adresata de Ionut Vulpescu lui Dacian Ciolos:
"Excelentei Sale Domnului Dacian Ciolos,
Prim-ministru al Guvernului Romaniei
Domnule Prim-ministru,
Evenimentele din ultima vreme, generate de deciziile Guvernului pe care il conduceti, dar mai ales felul in care intelegeti sa nu va asumati consecintele acestor decizii, m-au obligat sa apelez la acest mod de a ma adresa dumneavoastra.
In conditii de transparenta decizionala a actului de guvernare, in care dialogul este posibil, aceasta scrisoare deschisa nu si-ar mai fi avut rostul. Dar transparenta nu este partea forte a guvernarii si nici a dumneavoastra personal, in relatia cu cetatenii Romaniei.
Exercitiile de imagine nu tin loc de actiune serioasa. Cu regret constat ca ati ajuns sa conduceti Executivul cel mai putin dispus sa respecte democratia si regulile ei. Cuvantul "tehnocrat" a devenit un cuvant de ocara in ochii celor mai multi romani.
Domnule Prim-ministru,
Spuneati - banuiesc ca in gluma! - acum cateva zile, ca: "Da, suntem guvernul zero coruptie, zero populism, zero minciuna si, pornind de aici, sa trecem sa explicam cateva lucruri care au fost facute in acest an". Sunt sigur ca asta vor si cetatenii de la dumneavoastra: niste explicatii. Pentru ca altceva, ceva concret, care sa schimbe in bine viata lor, n-au obtinut in acest an. Ma tem ca bilantul pe care il fac cetatenii guvernarii tehnocrate va fi necrutator si departe de triumfalismul bilantului guvernului pe care il conduceti.
Exista in bilantul dumneavoastra, dincolo de demagogie si de populism, si un exercitiu de sinceritate, pe care l-am apreciat: in dreptul Ministerului Culturii nu exista nimic, pe post de realizari. Niciun cuvant. Acest lucru m-a facut sa va adresez aceasta scrisoare deschisa, cultura fiind domeniul meu de interes in politica. Absenta oricarei referiri la cultura este cea mai buna dovada ca, in guvernarea dumneavoastra, cultura a avut parte de interes zero, in loc sa fie un element central al programului de guvernare. Un alt zero din bilant. Cum dovada de total dezinteres fata de cultura este si faptul ca, prin doua rectificari succesive, bugetul Ministerului Culturii a pierdut in vara 179 de milioane de lei, iar acum, 14,45 milioane de lei, in conditiile in care sunt atatea probleme in conservarea si valorificarea patrimoniului cultural.
Nu pomeniti nimic in bilantul guvernarii despre marele succes, asa cum dumneavoastra afirmati pana mai ieri a fi reintoarcerea "Cuminteniei Pamantului" in patrimoniul national. Subiectul achizitionarii "Cuminteniei Pamantului" a tinut timp de un an nu numai prima pagina a ziarelor, dar si fatada Palatului Victoria! Mediatizarea furioasa a devenit un soi de substitut pentru patriotism. Doriti sa uitam acest subiect? E ca si cum nu ar fi fost? Sa va reamintim ce afirmati in primavara?
"Suntem saraci, dar cu aceasta opera e acum sau niciodata!" - asta spuneati.
Daca suntem saraci, domnule Prim-ministru, de ce ati aprobat, alaturi de Guvernul pe care il conduceti, achizitionarea ei cu un pret mai mult decat dublu decat cel stabilit prin doua expertize independente inainte de venirea dumneavoastra in fruntea Executivului?
De ce "acum sau niciodata!"?
Va reamintesc ca nu Guvernul dumneavoastra a exercitat dreptul de preemptiune in cazul "Cuminteniei Pamantului". Guvernul dumneavoastra, prin Ministrul Culturii condus de doamna Corina Suteu, NU si-a exercitat acest drept in cazul "Colectiei Manu", desi a fost notificat in acest sens. Astfel, piese cunoscute, extrem de importante pentru istoria artei plastice romanesti, multe dintre ele din categoria "Tezaur", de Rosenthal, Tattarescu si Aman, printre altii, au fost vandute la licitatie. Potrivit casei de licitatii, au fost instrainate pana acum 15 picturi din cele 24 ale colectiei, pentru suma de 117 400 de euro. O suma de aproape 100 de ori mai mica decat cea pe care Guvernul dumneavoastra este dispus sa o plateasca pentru "Cumintenia Pamantului", dar pentru care nu s-au gasit fonduri in vistieria tarii.
De ce "acum sau niciodata!"?
Dreptul de preemptiune al statului este inalienabil si poate fi exercitat oricand. Spusele dumneavoastra au servit drept acoperire pentru o decizie care nu se bazeaza pe realitati. Si au avut drept scop acceptarea unui pret nejustificat de mare pentru achizitionarea unei opere de arta care, da, merita sa faca parte din patrimoniul cultural national.
Sediul Guvernului a fost acoperit, luni de zile, cu o lozinca bizara: "Brancusi e al tau asa cum si tara asta e a ta". Sa intelegem ca daca opera lui Brancusi nu a fost cumparata, nici tara asta nu mai este a noastra? Nu da bine in bilant!
Daca era "acum sau niciodata!", de ce am ajuns in situatia ridicola de azi, cand Ministrul Finantelor declara senin ca la rectificarea Bugetului de Stat nu s-au alocat banii promisi pentru cumpararea statuii, pentru ca nu exista baza legala? Cum este posibila atata iresponsabilitate? Si atat dispret fata de cei care au crezut in acest demers? Lor ce le spuneti acum?
Anul acesta a fost anul Brancusi. Se implinesc 140 de ani de la nasterea sa. De ce nu vorbim astazi despre existenta "Muzeului Brancusi", institutie infiintata prin lege? Daca va interesa subiectul, de ce nu ati continuat sa faceti ceea ce ramasese de facut pentru completarea dosarului de inscriere a ansamblului de la Targu Jiu in Patrimoniul Cultural Mondial al UNESCO? M-as fi asteptat la o campanie mediatica la fel de intensa pentru promovarea lui Brancusi, artistul, nu a lui Brancusi, agentul de imagine pentru premier si guvern. Sau pentru o astfel de campanie nu au fost bani?
Incerc sa cred in sinceritatea iubirii dumneavoastra pentru Brancusi. Dar cum sa cred ca este guvernarea "zero populism, zero minciuna"? Cu tot efortul meu, nu pot. Nu am cum. Si nu sunt singurul care nu poate crede!
Vreau sa fiu bine inteles: a cumpara lucrarea lui Brancusi "Cumintenia Pamantului" este un semn de responsabilitate politica si sociala. De aceea au fost, si sunt, atatia oameni care au sustinut cu buna-credinta campania de subscriptie publica, au promovat-o, cu inteligenta si sensibilitate. Le multumim pentru ceea ce au facut. Din nefericire, pe buna lor credinta s-a cladit un mecanism al rusinii nationale, cand ar fi trebuit sa fie unul de demnitate nationala. Scopul scuza mijloacele, ar zice unii. Nu. Mijloacele pot distruge legitimitatea unui scop, il maculeaza, ajung sa-l transforme intr-un subiect de discordie nationala.
Pentru ca se invoca nevoia de transparenta a actului de guvernare, va reamintesc cateva intrebari la care nu ati raspuns pana acum, desi aveti obligatia morala si legala sa o faceti. Am sa le tot repet, sunt perseverent, poate va raspunde cineva. Asadar:
1. Primul, si cel mai important lucru: care a fost mandatul Comisiei de negociere, condusa de ministrul Culturii?
2. Cine sunt expertii care au stabilit valoarea sculpturii la 11 milioane de euro, dupa ce expertizele anterioare au indicat o valoare de cel mult cinci milioane de euro? Pe ce s-a bazat aceasta expertiza?
3. Cine a facut parte din comisia de negociere care a acceptat acest pret de 11 milioane de euro?
4. Cine l-a autorizat pe ministrul Culturii sa accepte pretul de 11 milioane de euro? Aprobarea a fost data intr-o sedinta de guvern?
5. De ce s-a retras din procesul de negocieri operatorul economic, respectiv casa de licitatii, permitand negocierea direct intre proprietari si ministru, lucru interzis de lege?
6. Care este temeiul legal pentru prelungirea termenului de plata pana la data de 20 decembrie 2016? Care sunt prevederile ce modifica art. 4 alin. (4) din OUG nr. 10/2016, potrivit caruia in situatia in care, din orice motiv, pana la data de 31 octombrie 2016, statul roman nu dobandeste dreptul de proprietate liber de orice sarcini asupra sculpturii "Cumintenia Pamantului", sumele colectate prin subscriptie publica se restituie donatorilor?
7. Care este continutul procesului-verbal incheiat cu proprietarii sculpturii, proces-verbal a carui existenta a fost confirmata de purtatorul de cuvant al Guvernului?
8. In cazul in care exista un mecanism legal prin care banii stransi acum prin subscriptie publica se vor inapoia donatorilor, care vor fi costurile si cum vor fi finantate? In cazul in care nu vor fi inapoiati, care este statutul lor legal, cum vor fi administrati, de catre cine, cu ce costuri?
9. Cine l-a autorizat pe ministrul Vlad Alexandrescu sa declare ca, in cazul in care nu se vor strange cele sase milioane de euro prin subscriptie publica, statul va renunta la dreptul de preemptiune? In baza carei prevederi legale ati facut si dumneavoastra o declaratie asemanatoare?
10. De ce evitati sa le raspundeti romanilor care, cu buna credinta, au raspuns apelului dumneavoastra si au donat bani, iar acum se fac glume pe seama lor si sunt numiti "Pagubitii Brancusi"? Credeti ca, dupa acest fiasco, va mai avea cineva incredere sa participe la o asemenea subscriptie publica?
Mingea, ca sa zic asa, in ceea ce priveste achizitionarea "Cuminteniei Pamantului" nu este in curtea Parlamentului. Este tot in responsabilitatea Guvernului, domnule Prim-ministru! Nu Parlamentul trebuie sa deconteze aceasta "afacere cu sulf" care cere, cum spuneam mai sus, o serie de lamuriri, inclusiv din partea dumneavoastra!
Ati aprobat niste Ordonante de Urgenta, care isi produc efectul juridic inca din momentul publicarii lor in "Monitorul Oficial". Parlamentul n-a adoptat nicio lege de aprobare a lor, care sa implice si amendamente. Va apartin, va reprezinta. De ce nu aplicati prevederile lor? De ce nu ati publicat Ordonanta de Urgenta aprobata in Guvern, care le modifica pe anterioarele? Disparitia miraculoasa a Ordonantei de Urgenta adoptata la data de 12.10.2016 nu face decat sa confirme atitudinea de dispret fata de cetateni in general, si fata de cei care au contribuit la campanie, in special. Dupa ce ati anuntat rezolvarea situatiei prin adoptarea acelei OUG, am asteptat publicarea ei in "Monitorul Oficial", ceea ce nu s-a intamplat nici macar in ziua de azi. Ce fel de Guvern este acesta, in care actele presupus importante si care rezolva situatii urgente si exceptionale dispar fara urma? V-ati speriat de posibilele consecinte legale ale aplicarii lor? Unde este transparenta? Unde este onestitatea?
Domnule Prim-ministru,
Bilantul prezentat de dumneavoastra este incomplet, cata vreme din el lipsesc conflictele si noile linii de fractura din societate, generate de deciziile dumneavoastra si ale guvernului pe care il conduceti. La Ministerul Culturii, unde cunosc mai bine situatia, niciodata atmosfera nu a fost atat de tulbure. Niciodata nu au fost atatea procese intentate de angajatii Ministerului Culturii. Niciodata conflictele n-au fost mai multe si mai violente (a se vedea situatia din primavara, de la Opera Nationala).
Situatia este tensionata si in Muzeele Nationale, unde managerii sunt schimbati in forta. Puteti da o explicatie faptului ca, de un an, Guvernul dumneavoastra, prin Ministerul Culturii, nu ofera un raspuns - oricare ar fi el intrebarii "Unde va fi mutat si cum va fi protejat tezaurul Muzeului National de Istorie a Romaniei?". Muzeul intra intr-un amplu proces de reconstructie. Cred ca este o problema care sa fi meritat atentia dumneavoastra. Sau aceasta situatie este parte a agendei ascunse, pe care o promoveaza acest guvern? Ar fi extrem de grav.
Multi oameni de cultura, inclusiv directori de muzee si de la alte institutii de cultura, au fost prinsi in acest mecanism al rusinii nationale. Au fost demonizati. Sicanati. Aratati cu degetul pentru un presupus anti-reformism. Vina lor? Au servit interesul public, in conditiile in care mijloacele puse la indemana lor au fost insignifiante. De ce sa fie sacrificati? Numai pentru a impune dogma reformei cu orice pret? Cum puteti lucra cu oameni pe care-i umiliti?
Fara falsa modestie, anul trecut, prin revenirea la finantarea culturii din bani proveniti de la Loteria Romana, am salvat Administratia Fondului Cultural National (AFCN) de la faliment. Daca n-o faceam, unde mai functiona "Fondul Brancusi", pe care l-ati anuntat, dar despre care nimeni nu stie cum va fi finantat, cine il administreaza si pentru ce? AFCN sustine ONG-urile din cultura, care, in general, va sprijina, si va lauda, uitand, din pacate, de ceea ce nu faceti pentru cultura. Nu regret salvarea lui, dimpotriva. Mi-am facut datoria, dincolo de apartenenta politica, de opinii si de pozitii partizane. Pentru ca era o masura in sensul servirii binelui comun, al interesului public, al culturii nationale. Vad ca acum astfel de atitudini nu mai sunt posibile. Guvernul pe care il conduceti a uitat ce inseamna servirea interesului public?
Ma tem, domnule Prim-ministru, ca nu ati oferit - si nu oferiti Romaniei si cetatenilor ei -, decat un demers demagogic in esenta lui, si profund nedemocratic. Extrem de putin pentru cineva care vrea sa reformeze clasa politica, s-o moralizeze. Dumneavoastra, oare, nu v-ati pierdut dreptul moral de a da lectii altora, cata vreme nu aplicati, in ceea ce va priveste, criteriile dupa care ii judecati pe ceilalti?
Poate ca spusele lui J. Joubert, invocate de regretatul Octavian Paler in motto-ul cartii sale, "Polemici cordiale" - "Scopul disputelor nu trebuie sa fie victoria, ci propria noastra morala"-, ar trebui sa ne fie tuturor un reper. In acest spirit, va asigur, domnule Prim-ministru, de buna credinta a acestui demers.
Ionut Vulpescu,
Fost ministru al Culturii".
2
6
