La 60 de ani de la abdicarea sa fortata, Regele Mihai I a semnat duminica un nou statut dinastic, conforma caruia mostenitor al Casei Regale este Alteta Sa Regala Margareta, Principesa mostenitoare a Romaniei si Principesa de Hohenzollern. Documentul a fost semnat la castelul Savirsin, in jurul orei 12.00 si reglementeaza drepturile si obligatiile membrilor familiei regale sub titlul: Normele Fundamentale ale Familiei Regale a Romaniei.

In situatia in care natiunea romana va considera potrivita revenirea la monarhie ca forma de guvernamint, Parlamentul va trebui sa voteze renuntarea la Legea Salica, potrivit careia femeilor le era interzisa ascensiunea la tron.

Familia Regala are incepind de duminica, 30 decembrie, la 60 de ani de la abdicarea fortata a Regelui Mihai I, un nou statut dinastic, care aboleste Legea Salica. Documentul stabilesate ca mostenitoarea titlului monarhic al Casei de Hohenzollern-Sigmarigen este Alteta Sa Regala Margareta, Principesa mostenitoare a Romaniei si Principesa de Hohenzollern.

Semnat la castelul Savirsin de Regele Mihai I, documentul intitulat " Normele Fundamentale ale Familiei Regale a Romaniei", precizeaza ca in cazul in care natiunea romana si Parlamentul vor considera potrivita revenirea la monarhie ca forma de guvernamint, va cere Parlamentului sa voteze renuntarea la Legea Salica. Aceasta, se pune in document, nu corespunde nici drepturilor din Europa de astazi, nici valorilor societatii romanesti.

Legea Salica interzicea femeilor mostenirea tronului si pina in momentul de fata s-a discutat in diferite ocazii renuntarea la ea, avind in vedere ca Regele Mihai I are doar descendenti pe linie femeiasca.

In conformitate cu articolul 83 din Constitutia Romaniei din 1866, in lipsa de descendenti in linie barbateasca ai Regelui, succesiunea tromului se cuvenea celui mai in virsta dintre fratii sai sau coboritorilor acestora. Pe aceasta baza, la 18 mai 1881, mostenitor al Coroanei Romaniei a devenit principele Ferdinand Hohenzollern, nepotul lui Carol I.

Statutul dinastic mai precizeaza ca descendentii regelui Carol al II lea al Romaniei, pe orice latura colaterala, vor continua sa fie exclusi de la linia de succesiune si nu vor mai fi membri ai Casei Regale a Romaniei. In acest fel, Paul Lambrino, autointitulat Paul de Romania, fiul nelegitim al regelui Carol al II lea, este exclus de la mostenirea tronului si a oricarui titlu. Acest lucru este intarit de o alta prevedere a documentului, care spune ca

" toate statutele precedente si toate privilegiile, apelativele, titlurile, rangurile si drepturile dinastilor sau ale descendentilior lor sint revocate".

Sotul Printeseri Margareta va primi dupa decesul Regelui Mihai I titlul de Alteta Sa Regala Principe Consort al Romaniei.

Intr-un comunicat transmis astazi presei, se arata ca Majestatea Sa ales pentru semnarea documentului fundamental al Casei Regale ziua si ora la care se implinesc exact 60 de ani de la actul de abdicare fortata petrecut la Palatul Elisabeta. " Prin acest document, Majestatea Sa raspunde intrebarilor adresate de-a lungul ultimilor ani de multi dintre cei care cred in viitorul Casei Regale din Romania", se precizeaza in comunicat.

Ordinea succesiuni dinastice

Ordinea succesiunii dinastice este urmatoarea: 1. ASR Principesa Mostenitoare Margareta a Romaniei, Custode al Coroanei Romaniei; 2. ASR Principesa Elena a Romaniei (a doua fiica a Regelui Mihai si a Reginei Ana); 3. Nicolae de Roumanie Medforth Mills (fiul Elenei, nepotul Regelui, care va deveni ASR Principele Nicolae al Romaniei la 1 aprilie 2010); 4. Elisabeta Karina de Roumanie (fiica Elenei); 5. ASR Principesa Irina a Romaniei (a treia fiica a Regelui Mihai si a Reginei Ana); 6. Michael de Roumanie Kreuger (fiul Irinei); 7. Angelica de Roumanie Kreuger (fiica Irinei); 8. ASR Principesa Sofia a României (a patra fiica a Regelui Mihai si a Reginei Ana); 9. Elisabeta Maria Biarneix (fiica Sofiei); 10. ASR Principesa Maria a României (a cincea fiica Regelui Mihai si a Reginei Ana).

Se reinfiinteaza Ordinul " Carol I"

Regele Mihai a anuntat ca intentionează sa reactiveze Ordinul “Carol I”, ca ordin de familie, precizind ca acest sistem de decorare nu intentionează sa intre în contradictie cu distinctiile şi decoratiile acordate de Presedintele Romaniei, avind mai degrabă un caracter " dinastic, simbolic si de familie". Vor fi rasplatite cu acest ordin "personalitatile care au sprijinit Familia Regala in efortul ei pentru o Romanie democratica, prospera, libera si demna".

Primul revelion la castelul Savirsin

Cu doar o luna inainte de abdicare, Regele Mihai I a fost plecat la Londra, pentru a asista la nunta viitoarei regine Elisabeta a II a, unde a cunoscut-o pe viitoarea sa sotie, Printesa Ana de Bourbon-Parma. Intors in tara, este chemat de urgenta la Bucuresti si fortat sa semneze actul de abdicare, sub amenintarea ca peste 1000 de studenti aflati in inchisori vor si omoriti de guvernul comunist condus de Petru Groza si Georghe Gheorghiu Dej.

In 3 decembrie, Regele paraseste tara si isi ia titulul e Print de Hohenzollern, iar dupa doua luni, in martie 1948, denunta abdicarea. Dupa casatoria cu Printesa Ana de Bourbon- Parma se stabileste Marea Britanie, apoi se muta la Versoix- Geneva.

Prin traditie, familia regala petrece Craciunul si revelionul la castelul de la Savirsin, judetul Arad. Pentru prima oara, Majestatea Sa a tinut ca noaptea dintre ani sa fie celebrata "in locul de care se simte cel mai mult legat", dorind sa evite ca data de 30 decembrie sa-l prinda la Palatul Elisabeta, locul in care a fost silit sa semneze abdicarea.