Curtea Europeana a Drepturilor Omului a decis, in data de 8 noiembrie, ca primarului din Ramnicu Valcea, Mircia Gutau, i-au fost incalcate dreptul la aparare si dreptul la un proces echitabil in procesul de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, care l-a condamnat la trei ani de inchisoare dupa ce alte doua instante au pronuntat achitarea lui. In esenta, CEDO a stabilit ca drepturile apararii au fost “sensibil reduse” din cauza ca Gutau a fost condamnat doar pe baza marturiilor pe care primele instante le-au considerat insuficiente, fara a-i audia din nou pe martori. Aceleasi motive au stat la baza constatarii ca lui Gutau i s-a incalcat dreptul la aparare. Ce semnificatia are aceasta condamnare, de ce s-a ajuns aici si ce se va intampla mai departe?
- Mircia Gutau a declarat pentru HotNews ca intentioneaza sa faca cerere de revizuire la ICCJ, dupa ce decizia CEDO va fi publicata in Monitorul Oficial. Gutau a spus ca are la dispozitie 90 de zile pentru a face aceasta cerere. El a mai spus ca spera sa fie achitat dupa rejudecarea procesului.
Judecatorul Cristi Danilet, membru CSM, a explicat pentru HotNews.ro ca decizia CEDO este conforma cu practica din ultimii cinci ani de zile a Curtii de la Strasbourg, nefiind prima de acest gen.
“Ea este urmare a unei legislatii defectuoase, care pana in anul 2010 permitea judecatorilor din recurs sa condamne o persoana achitata in prima instanta fara a readministra problele si fara a fi reaudiati martori. Dupa prima condamnare a Romaniei, care a survenit in anul 2009, a aparut mica reforma din justitie iar Codul de Procedura Penala a fost corectat. Este posibil sa mai primim astfel de condamnari la CEDO, dar numai pentru dosarele finalizate inainte de 2010. Ce vreau sa sublinez este ca nu e vina judecatorilor ca nu au administrat probe in recurs, legislatia era de vina”, a explicat judecatorul Cristi Danilet.
Cum se explica totusi sentintele contradictorii pronuntate avand pe masa aceleasi probe: dupa doua achitari vine in final o condamnare?
“Explicatia este simpla. Ori este vorba de insuficienta cunoastere a dosarului, ori este vorba de o slaba pregatire in ce priveste cunostintele juridice si cunoasterea practicii instantelor superioare, in sensul ca judecatorii de la instantele inferioare ar trebui sa respecte intru-totul practica constanta a instantelor de control judiciar. Cu alte cuvinte, noi nu avem in Romania sistemul de precedent judiciar recunoscut ca un principiu de drept, ceea ce-i o mare greseala”, afirma judecatorul Danilet.
De notat ca decizia CEDO nu se pronunta asupra vinovatiei sau nevinovatiei cuiva, ci exclusiv asupra respectarii drepturilor omului in cadrul unui proces. Prin urmare, nu putem vorbi inca de o eroare judiciara sau nu, ci de incalcarea unor articole din Conventie in cadrul procesului lui primarului din Valcea.
Potrivit Codului de Procedura Penala, Mircea Gutau, pe baza deciziei CEDO, poate sa solicite in instanta revizuirea sentintei pronuntate de Inalta Curte. Daca castiga acest proces, condamnarea este desfiintata si se poate solicita despagubiri statului pentru anii petrecuti in inchisoare. Daca il pierde, ramane cu condamnarea deja executata.
De notat ca Miricia Gutau nu a prezentat la CEDO nici o cerere de despagubire. Din acest motiv, Curtea de la Strasbourg a considerat ca nu este cazul sa fie despagubit financiar.
- Redam mai jos cele mai relevante pasaje din decizia CEDO
"27. Curtea mai constata ca Inalta Curte si-a fundamentat, intr-o maniera determinanta, condamnarea pentru coruptie pasiva, intre altele, pe o noua interpretare a depozitiilor martorilor care fusesera depuse la dosar in fata instantelor inferioare, si a facut asta fara a proceda la audierea martorilor in chestiune. Bazandu-se mai ales pe depozitiile acestor martori, Inalta Curte a mers mai departe decat curtile inferioare. Fara indoiala ca tine de jurisdictia de recurs sa aprecieze diferitele date colectate, la fel ca si pertinenta celor pe care recurentul voia sa le produca. Totusi, recurentul a fost gasit vinovat pe baza marturiilor pe care primii judecatori le considerasera insuficiente pentru a-l condamna. In aceste conditii, omisiunea Inaltei Curti de a-i audia pe martori inainte de a-l declara vinovat pe recurent a redus sensibil drepturile apararii (Destrehem c. France, no 56651/00 , § 45, 18 mai 2004, Dan c. République de Moldova, no 8999/07 , §§ 31-35, 5 juillet 2011, et Lazu c. République de Moldova, no 46182/08 , §§ 36-44, 5 juillet 2016 ; voir également, mutatis mutandis, Marcos Barrios c. Espagne, no 17122/07 , §§ 40-41, 21 septembre 2010, et Lacadena Calero c. Espagne, no 23002/07 , § 49, 22 novembre 2011).
28. Avand in vedere cele de mai sus, Curtea arata ca condamnarea recurentului pentru coruptie pasiva, pronuntata in absenta audierii martorilor susmentionati si dupa ce cele doua jurisdictii inferioare au aratat ca nu erau intrunite elementele constitutive ale acestei infractiuni, este contrara exigentelor unui proces echitabil in sensul articolului 6 § 1 al Conventiei.
29. Asadar, a avut loc o incalcare a acestei dispozitii." (Vezi aici sentinta in varianta integrala)
Cercetarea penala a fost declansata in cazul Gutau in urma denuntului facut de mituitor in 2006. Conform declaratiilor acestuia, Mircia Gutau si subalternul sau, viceprimarul Nicolae Dicu, ar fi cerut, in perioada aprilie – iulie 2006, suma de 50.000 de euro de la omul de afaceri Constantin „Crinu” Popescu pentru a-l ajuta sa obtina un certificat de urbanism. Viceprimarul Dicu a primit 25.000 de euro din total, din care 20.000 de euro in 6 iulie 2006, cand a si fost surprins in flagrant delict de catre procurori.
- 18 iunie 2007 - Tribunalul Alba a decis achitarea lui Mircia Gutau si a viceprimarului Nicolae Dicu
- 10 decembrie 2007 - Curtea de Apel Alba Iulia a admis apelul DNA si a decis retrimiterea dosarului la Tribunalul Alba
- 28 martie 2008 - Inalta Curte de Casatie si Justitie a admis recursurile celor doi inculpati, a casat sentinta Curtii de Apel Alba Iulia si a trimis dosarul pentru rejudecare la aceeasi instanta
- 9 aprilie 2009 - Curtea de Apel Constanta a respins apelul DNA. Inculpatii sunt achitati
- 27 ianuarie 2010 - Inalta Curte de Casatie si Justitie admite recursul DNA si ii condamna definitiv pe cei doi inculpati la cate trei ani si jumatate de inchisoare cu executare.
Motivarea sentintei definitive de condamnare a ICCJ
"Inalta Curte constata ca atat prima instanta, cat si instanta de apel, in dispretul dispozitiilor articolului 3 din Codul de procedura penala, privind aflarea adevarului, norma cu valoare de principiu in procesul penal, au comis o eroare grava de fapt, prin increderea exagerata acordata unor probe si prin ignorarea altora, imprejurare care a condus la achitarea nejustificata a celor doi inculpati.
Acordand incredere nejustificata unor probe, interpretand trunchiat sau neglijand total alte mijloace de proba, instantele au retinut ca, in realitate, sumele de 5.000 de euro si 20.000 de euro primite de inculpatul Nicolae Dicu de la martorul denuntator Constantin Popescu, reprezinta doar imprumuturi, care i-au fost acordate in virtutea unei vechi relatii de prietenie.
Astfel, prima instanta referindu-se la declaratiile date in faza de cercetare judecatoreasca de martorii Gheorghe Stanescu si Filip Teodosie, a stabilit ca inculpatul Dicu Nicolae se afla in impas financiar si ca in luna iunie 2006 urma sa ia un imprumut de la martorul Constantin Popescu, conditii in care apararea acestuia ca sumele respective au reprezentat imprumuturi este pe deplin justificata.
Fostul viceprimar Dicu a sustinut constant ca suma de 5.000 de euro la care se referea Popescu reprezentau un imprumut de 20.000 de lei pe care societatea sa, Proditex, ar fi primit-o in 26 iunie 2006 de la firma Rovimet, administrata de martor. Acceptand aceasta varianta, instantele au trecut practic cu vederea declaratiile martorei Manuela Duduiala, directorul economic la Rovimet, care in fata Tribunalului Alba a declarat ca firma Rovimet a imprumutat 20.000 de lei societatii Proditex, pentru cateva ore, suma fiind restituita in aceeasi zi si ca martorul denuntator Constantin Popescu nici nu a avut cunostinta despre acel tranfer de bani, el afland despre operatiune abia dupa declansarea procesului."
Instanta suprema a mai criticat faptul ca instantele inferioare au ignorat declaratiile martorului denuntator, un ordin de plata si un extras de cont.
"Daca ar fi interpretat corect aceste probe, printr-o simpla diligenta, ar fi constatat ca in 27 iunie 2006 cursul BNR al euro era de 3,6 lei, adica exact 5.000 de euro erau 18.033 de lei si nu 20.000 de lei. De altfel, este de neconceput ca un imprumut intre doi prieteni sa fie tranzactionat in baia unui local public si nici discutiile dintre denuntator si Dicu nu se refera la un imprumut sau un termen de restituire a sumei imprumutate."
Mircia Gutaua declarat joi seara la Antena 3 ca va cere rejudecarea dosarului. El s-a aratat increzator in sansele sale de castig si a spus ca, dupa castigarea procesului, se va indrepta impotriva celor care l-au condamnat si au instrumentat dosarul sau.
"Voi solicita rejudecarea cazului si sunt convins ca de aici incolo magistratii, procurorii vor fi mult mai atenti asupra deciziilor pe care le iau. (...) Daunele materiale le voi cere conform legii celor care mi-au produs suferinta. Voi cere statului roman si statul roman trebuie sa se indrepte impotriva celor care au falsificat documente, stenograme - si acest lucru este dat in decizia CEDO. Acesti oameni vor trebui sa raspunda.", a declarat Gutau, la Antena 3.
Mircia Gutau a candidat la alegerile locale din acest an la Primaria municipiului Ramnicu Valcea pe listele Partidului Ecologist Roman, castigand un nou mandat, dupa ce PNL i-a respins candidatura din cauza celor doua condamnari la inchisoare cu executare pentru coruptie, desi avea cel mai bun scor in sondaje. Gutau a fost primar in Ramnicu Valcea intre 2004 si 2008, iar in 2008 a fost ales din primul tur pentru un al doilea mandat cu 72% din voturi.
In 2010 insa a fost condamnat definitiv pentru fapte de coruptie. In iunie 2014, Mircia Gutau a fost condamnat de Curtea de Apel Craiova pentru a doua oara intr-un proces de coruptie la doi ani si sase luni inchisoare cu executare, dar magistratii au decis contopirea pedepselor si acesta a ramas in libertate.
18
17
