Conducerea Universitatii Babes-Bolyai (UBB) din Cluj Napoca a trimis presedintelui Klaus Iohannis, premierului Dacian Ciolos si europarlamentarilor romani o scrisoare deschisa in care reclama ca, in urma unei noi directive europene, profesorii romani care lucreaza in cercetare la proiecte cu finantare europeana nu pot fi platiti cu sumele stabilite la nivel national prin hotarare de guvern, ci sunt obligati sa respecte o directiva europeana care prevede ca plata pentru o ora de cercetare sa se raporteze la salariul de baza, mult mai mic in Romania decat in vestul Europei, scrie News.ro. Astfel, plata pentru profesorii coordonatori scade astfel de la 30 la 7 euro pe ora, in timp ce pentru personalul asistent suma nu ar depasi trei euro, motiv pentru care multi cercetatori de la UBB doresc sa isi deruleze proiectele in alte tari.

Universitatea Babes-BolyaiFoto: Agerpres

Universitatatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca a facut publica luni o scrisoare deschisa, adresata presedintelui Klaus Iohannis, premierului Dacian Ciolos si europarlamentarilor romani, in care isi exprima nemultumirea fata de o directiva europeana referitoare la plata cercetatorilor.

"Problema majora este ca intr-o lume globalizata tarile sunt in competitie si vor sa aiba un avantaj competititv. Cine reusesste sa inventeze noi tehnologii si fiecare vrea sa obtina acel avantaj din cercetarea stiintifica. Ai nevoie de cercetatori foarte buni. In programul vechi al UE, noi ne-am implicat bine. UE organizeaza competitii la nivelul Comisiei Europene. E un fel de olimpiada, cu aceleasi reguli si atunci si beneficiile trebuie sa fie aceleasi, iar calitatea aurului castigat trebuie sa fie aceeasi. Noi am stabilit la nivel national. Astfel, la nivel mediu, o ora de cercetare in tarile din Vest este 30 de euro. Poate fi mai mult, dar asta e media. Noi stiind ca daca vrem cercetarori buni trebuie sa ne ridicam la acest nivel, am stabilit prin hotarare de guvern ca ora de cercetare pentru granturi castigate prin competitie, poate ajunge pana aproape de 30 de euro. De asemenea, in cazul lectorilor si asistentilor sa fie o suma de 20 si ceva de euro. Am incercat sa facem asa incat tinerii si cercetatorii care castiga proiecte sa aiba salarii comparabile cu Vestul pentru ca cercetarea este globalizata si cartile, materialele costa la fel de mult in cercetare", a declarat, marti, intr-o conferinta de presa, prorectorul UBB, Daniel David.

El a precizat ca principalul efect al directivei europene este faptul ca cercetatorii romani sunt platiti cu sume mai mici decat cercetatorii din alte tari deoarece raportarea se face la salariul de baza, iar legislatia nationala nu mai poate fi aplicata.

"In noul program european s-a specificat explicit ca raportarea pe care trebuie sa o facem nu este la unele reglementari generale privind tariful, ci la salariul de baza pe care il are cercetatorul in tara. A fost momentul in care totul s-a aruncat in aer, pentru ca un profesor universitar are 31 de lei pe ora, adica vreo 7 euro pe ora si doctoranzii ar ajunge sa primeasca mai putin decat platesti atunci cand te tunzi. E o problema uriasa", a mai spus Daniel David.

Potrivit conducerii UBB, universitatea a facut in 17 mai o sesizare la Comisia Europeana, solicitand respectarea legislatiei romanesti in privinta salariilor cercetatorilor. Raspunsul a venit in luna iunie si se preciza ca problema a fost semnalata si de alte state si ca se va incerca gasirea unei solutii.

La randul sau, Ministerul Educatiei si Cercetarii a raspuns ca nu se poate aplica legislatia interna, astfel ca trebuie respectata directiva europeana.

Cercetatorii de la UBB se tem ca in urma acestor masuri luate de Comisia Europeana si a intarzierilor cu reglementarea problemei, cadrele didactice cu granturi in derulare vor dori sa le mute la universitati din vestul Europei, cercetatorii vor refuza sa inceapa proiectele, iar performanta din unviersitati va scadea.

In scrisoare, conducerea UBB cere institutiilor obtinerea unei exceptii pentru Romania (alte tari din estul Europei au cerut acest lucru si l-au obtinut), interpretarea constructiva a reglementarilor, in sensul ca finantarea se face conform cadrului/reglementarilor nationale si modificarea cadrului existent "pentru un tratament mai echitabil al tarilor din estul Europei".

"Scrisoare deschisa a Universitatii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB):

In numele si pentru pastrarea competitivitatii academice romanesti

Catre:

Presedintele Romaniei, domnul Klaus Iohannis

Premierul Romaniei, domnul Dacian Ciolos

Europarlamentarii romani din Parlamentul European

Politica declarata a Uniunii Europene este de a avea o dezvoltare echilibrata si echitabila a tarilor membre. Nucleul competitivitatii unei tari este reprezentat de cunoasterea generata in mediul academic, care ofera solutii inovatoare ce prezinta apoi un avantaj competitiv al tarii la nivel international, cu impact pozitiv asupra calitatii vietii si functionarii sociale a cetatenilor.

In trecut, competitiile academice organizate la nivelul Comisiei Europene (de ex. in Programul Cadru 7/FP7) au pornit de la principiul echitabil, dupa care cei care castiga intr-un program sa se bucure de aceleasi beneficii, indiferent de unde provin (ex. vestul sau estul Europei). Intr-adevar, aria internationala a cercetarii si educatiei este una globalizata, astfel incat cheltuielile academice in cercetarea de varf (de ex. preturile cartilor, taxele la conferinte si cursurile de formare etc.) sunt aceleasi.

Contractul cadru folosit in programul Orizont 2020 a venit cu precizarea neechitabila ca salariile din granturile castigate prin competitie la nivel european sa se raporteze la functia de baza a cadrului didactic/de cercetare (interpretare coroborata si de raspunsul ANCSI nr. 3659/29.09.2016 la adresa transmisa de UBB in luna iulie 2016, prin care se solicita clarificarea articolelor Contractului cadru). In consecinta, veniturile din granturile europene se reduc drastic (de ex. pana la 31 RON/ora pentru un profesor din UBB si 15 RON/ora pentru un lector din UBB). Altfel spus, desi castigam aceeasi competitie, calitatea aurului din medaliile primite este diferita! Atentie, nu vorbim aici de fondurile europene structurale si de coeziune, unde scopul nu este in primul rand sustinerea excelentei, ci a dezvoltarii, iar competitia se organizeaza in tara si, asadar, este normal sa se incadreze la referintele financiare locale. Vorbim despre competitii care isi propun sa sustina excelenta si competitivitatea, organizate prin unitati ale Comisiei Europene si al caror discurs public sugereaza ca toti castigatorii sunt tratati similar, ca europeni.

Schimbarea din programul Orizont 2020 are trei consecinte nefaste, cu efect imediat asupra mediului academic romanesc:

  • Cadrele didactice/cercetatorii cu granturi in derulare doresc sa le mute la universitati din vestul Europei;
  • Cadrele didactice/cercetatorii care au castigat granturi europene nu doresc sa le contracteze si/sau cauta sa le mute in vestul Europei;
  • Cadrele didactice/cercetatorii performanti din universitatile romanesti aplica in competitii europene prin universitati din vestul Europei.

Asistam asadar la un fenomen de brain drain ("migrare a creierelor"), iar in aceste conditii nu mai poate sa fie vorba de reducerea inegalitatilor la nivel european, ci, dimpotriva, de accentuarea lor.

Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB), prin eforturi proprii, a reusit sa ocupe cele mai importante pozitii ale unei universitati romanesti in clasamentele internationale ale universitatilor in 2016. Aceasta, in conditiile in care bugetul UBB este de cel putin 10 ori mai mic decat cel al ultimei universitati din clasamentele de referinta (de ex. Academic Ranking of Word Universities). In conditiile impuse insa de finantarea proiectelor de cercetare prin programul Orizont 2020, asistam la pierderea si/sau demotivarea zonelor de competitivitate din UBB, astfel incat nu doar ca nu vom reusi sa recuperam diferentele fata de alte universitati majore ale lumii, dar nu vom reusi nici macar sa ne mai pastram statutul actual.

Cu referire la aceasta situatie, noi am informat forurile nationale si europene competente (care au fost sesizate inca din luna mai a anului curent), dar raspunsul intarzie si orice intarziere are consecinte catastrofale asupra mediului academic romanesc. De aceea, pe aceasta cale, va solicitam sprijinul in corectarea acestei situatii, in spiritul valorilor de echitate care unesc tarile europene, luandu-se in calcul urmatoarele posibilitati de solutionare:

  • Obtinerea unei exceptii pentru Romania (alte tari din estul Europei au cerut acest lucru si l-au obtinut);
  • Interpretarea constructiva a reglementarilor, in sensul ca finantarea se face conform cadrului/reglementarilor nationale, asa cum se intampla in Programul Cadrul 7. Interpretarea trebuie sa fie explicita si asumata de Comisia Europeana, pentru a evita situatia in care, mizand pe anumite neclaritati, am fi tentati sa oferim noi local aceasta interpretare, iar apoi sa ne gasim in fata unor anchete ale forurilor de specialitate europene;
  • Modificarea cadrului existent, pentru un tratament mai echitabil al tarilor din estul Europei."