Guvernul a sesizat Curtea Constitutionala a Romaniei in vederea exercitarii controlului prealabil de constitutionalitate referitor la Legea privind unele masuri de efectuare a retinerilor din veniturile obtinute de persoanele fizice din contracte privind raporturi de munca in baza unor titluri executorii, adoptata recent de catre Parlament.
Proiectul de lege prevede ca "Executorii judecatoresti sunt obligati sa se asigure, pe tot parcursul executarii, ca acela si titlu executoriu, nu este pus in executare atat la locul de munca si/sau de plata al debitorului, cat si la conturile sale bancare. Detalii, aici: http://www.cdep.ro/comisii/juridica/pdf/2016/rs021_14;1.pdf
Executivul considera ca normele preconizate de legea mentionata nu raspund exigentelor de previzibilitate, sunt imprecise sau, dupa caz, lapidare, ceea ce poate conduce la eventuale confuzii in interpretare si aplicare si, prin urmare, la afectarea drepturilor si intereselor partilor din executarea silita, se arata intr-un comunicat al Guvernului.
In sesizarea transmisa, Guvernul mentioneaza ca Noul Cod de Procedura Civila (NCPC) (Legea 134/2010, republicata, cu modificarile ulterioare) a reformat si resistematizat substantial materia executarii silite. Scopul noii reglementari in materia executarii silite consta in executarea prompta si efectiva a titlurilor executorii obtinute in cadrul procesului de fond ori, dupa caz, recunoscute ca atare de lege, in conditiile respectarii stricte a drepturilor procesuale ale partilor, atat ale creditorului si debitorului, cat si ale oricarei alte persoane interesate. Reformarea materiei executarii silite a impus realizarea unei sistematizari riguroase, care a tinut cont de cele doua forme de executare - urmarirea silita indirecta asupra tuturor bunurilor urmaribile ale debitorului si executarea silita directa. Dispozitiile NCPC constituie procedura de drept comun in materie civila si instituie principiile legalitatii si cel privind rolul activ al executorului judecatoresc, aplicabile in materia executarii silite.
Guvernul sustine ca este avut in vedere faptul ca NCPC (art.729) instituie unele limite ale urmaririi veniturilor banesti:
Salariile si alte venituri periodice, pensiile acordate in cadrul asigurarilor sociale, precum si alte sume ce se platesc periodic debitorului si sunt destinate asigurarii mijloacelor de existenta ale acestuia pot fi urmarite:
- Pana la jumatate din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligatie de intretinere sau alocatie pentru copii;
- Pana la o treime din venitul lunar net, pentru orice alte datorii.
Daca sunt mai multe urmariri asupra aceleiasi sume, urmarirea nu poate depasi jumatate din venitul net al debitorului, indiferent de natura creantelor, in afara de cazul in care legea prevede altfel.
Veniturile din munca sau orice alte sume ce se platesc periodic debitorului si sunt destinate asigurarii mijloacelor de existenta ale acestuia, in cazul in care sunt mai mici decat cuantumul salariului minim net pe economice, pot fi urmarite numai asupra partii ce depaseste jumatate din acest cuantum.
Ajutoarele pentru incapacitate temporara de munca, compensatie acordata salariatilor in caz de desfacere a contractului individual de munca pe baza oricaror dispozitii legale, precum si sumele cuvenite somerilor, potrivit legii, nu pot fi urmarite decat pentru sume datorate cu titlu de obligatie de intretinere si despagubiri pentru repararea daunelor cauzate prin moarte sau prin vatamari corporale, daca legea nu dispune altfel. Urmarirea acestor drepturi se va putea face in limita a jumatate din cuantumul acestora.
Alocatiile de stat si indemnizatiile pentru copii, ajutoarele pentru ingrijirea copilului bolnav, ajutoarele de maternitate, cele acordate in caz de deces, bursele de studii acordate de stat, diurnele, precum si orice alte asemenea indemnizatii cu destinatie speciala, stabilite potrivit legii, nu pot fi urmarite pentru nici un fel de datorii.
Guvernul mai arata ca sunt in vigoare unele norme speciale si particulare, precum unele prevederi incluse in Legea 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, in Legea 207/2015 privind Codul de procedura fiscala. De asemenea, si Legea nr. 53/2003- Codul muncii stabileste (art.169) o serie de reguli speciale referitoare la retinerile din salariu.
Fata de cadrul actual de reglementare reformat in materie procesual civila, precum si de reglementarile speciale si particulare mentionate, Guvernul a formulat unele critici privitoare la lipsa conformitatii solutiilor legislative avansate prin Legea privind unele masuri de efectuare a retinerilor din veniturile obtinute de persoanele fizice din contracte privind raporturi de munca in baza unor titluri executorii cu unele dispozitii din Constitutia Romaniei, republicata, se mai arata in comunicatul Executivului.
0
1
