Ministerul Educatiei a lansat in dezbatere publica proiectul de modificare a Legii Educatiei Nationale privind dezvoltarea invatamantului profesional-dual. Proiectul de modificare a legii prevede ca operatorii economici care incheie contract de parteneriat cu unitatile de invatamant sa beneficiaza de facilitati la plata impozitelor, taxelor si contributiilor datorate bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale, bugetelor fondurilor speciale sau bugetelor locale. Aceste programe vor fi gratuite pentru persoanele care intra in aceste programe pana la implinirea varstei de 25 ani. Printre conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca invatamantul profesiona se numara existenta solicitarilor din partea operatorilor economici.
- Opiniile si sugestiile pe tema modificarilor propuse in acest proiect pot fi trimise pe adresa de e-mail consultare-dual@tvet.ro
- Dezbaterea publica se desfasoara in perioada 19-29 octombrie 2016
- Proiectul poate fi descarcat aici sau de pe site-ul Ministerului Educatiei
Ministerul Educatiei informeaza ca documentul a fost elaborat de experti din minister si Centrul National pentru Dezvoltarea Invatamantului Profesional si Tehnic (CNIDPT) in urma consultarilor din grupul interministerial care a inclus reprezentanti ai Ministerului Economiei, Comertului si Relatiilor cu Mediul de Afaceri, ai Ministerului Finantelor Publice, ai Ministerului Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice si reprezentanti ai Cancelariei Primului Ministru.
Proiectul inglobeaza, de asemenea, si feedback-ul mediului de afaceri, se arata intr-un comunicat de presa al MENCS.
Concluziile consultarilor din grupul interministerial de lucru au reliefat:
- necesitatea introducerii programelor de formare in sistem dual;
- asumarea de catre operatorii economici a responsabilitatii pentru pregatirea practica a elevilor;
- asigurarea prezentei reprezentantilor operatorilor economici in Consiliul de administratie al unitatii de invatamant;
- flexibilizarea duratei programelor de formare profesionala;
- adaptarea curricullumului la nevoile pietei muncii locale si regionale;
- asumarea costurilor formarii in stagiile de practica intre operatorul economic si stat prin deduceri fiscale acordate operatorului economic etc.
Ministerul arata ca modificarile legislative vor permite reconfigurarea invatamantului profesional "prin solutiile identificate si asumate".
Potrivit MENCS, formarea profesionala in invatamantul profesional-dual combina educatia primita intr-o unitate de invatamant cu invatarea la locul de munca in cadrul unei companii.
Ce prevede proiectul de modificare a LEN
Proiectul de modificare a legii prevede ca operatorii economici care incheie contract de parteneriat cu unitatile de invatamant sa beneficiaza de facilitati la plata impozitelor, taxelor si contributiilor datorate bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale, bugetelor fondurilor speciale sau bugetelor locale.
Pregatirea de care vor beneficia elevii inscrisi in invatamantul profesional se realizeaza pe baza standardelor de pregatire profesionala elaborate sub coordonarea Ministerului Educatiei prin Centrul National de Dezvoltare a Invatamantului Profesional si Tehnic si aprobate prin ordin al ministrului educatiei, in urma consultarii partenerilor sociali. Standardele de pregatire profesionala se realizeaza pe baza standardelor ocupationale aprobate de Autoritatea Nationala pentru Calificari sau prin consultare cu operatorii economici in situatia in care nu exista standarde ocupationale actualizate.
Absolventii invatamantului profesional isi vor putea continua studiile in invatamantul liceal, iar absolventii invatamantului obligatoriu care intrerup studiile vor putea fi cuprinsi, pana la implinirea varstei de 25 ani, intr-un program de pregatire profesionala, in vederea dobandirii unei calificari profesionale.
Potrivit proiectului de modificare a LEN, programele de pregatire profesionala vor fi organizate prin unitatile de invatamant de stat si sunt gratuite, pentru persoanele care intra in aceste programe pana la implinirea varstei de 25 ani.
Unitatile de invatamant in care se va organiza invatamant profesional vor fi stabilite de inspectoratele scolare, cu consultarea autoritatilor administratiei publice locale, a Comitetelor Locale de Dezvoltare a Parteneriatului Social, tinandu-se cont de tendintele de dezvoltare sociala si economica precizate in documentele strategice regionale, judetene si locale privind invatamantul profesional si tehnic, precum si la solicitarile operatorilor economici interesati.
Invatamantul profesional va trebui sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
a) sa respecte principiul dualitatii, prin imbinarea educatiei practice cu educatia teoretica, in care accentul se pune pe invatare practica;
b) sa existe solicitare din partea operatorilor economici;
c) sa existe standarde si/sau proceduri pentru selectie, evaluare si certificare;
Invatamantul profesional se va organiza in scoli profesionale de stat sau particulare, sau in baza unui contract de parteneriat care se incheie intre unul sau mai multi operatori economici cu o unitate administrativ-teritoriala, contract care va fi reglementat printr-o metodologie specifica elaborata de Minister.
De asemenea, fiecare elev major, respectiv parintele / tutorele pentru elevul minor, va incheia un contract de pregatire practica individual, cu operatorul economic si unitatea de invatamant.
Pentru invatamantul liceal tehnologic si invatamantul profesional, curriculumul la decizia scolii este curriculum in dezvoltare locala (CDL) si constituie oferta educationala la nivel local, elaborata de unitatea de invatamant in parteneriat cu operatorii economici/autoritatea locala, pentru adaptarea formarii profesionale a elevilor la nevoile locale ale pietei muncii.
In cazul invatamantului profesional curriculumul in dezvoltare locala reprezinta minimum 30% din oferta educationala, se arata in proiect.
Proiectul de mofificare legislativa pentru invatamantul profesional le lasa operatorilor economici posibilitatea de a solicita organizarea de probe de admitere, indiferent de numrul candidatilor si de numarul de locuri.
Tipul, numarul si continutul probelor de admitere pot fi decise de unitatea de invatamant si operatorii economici, iar probele de admitere pot viza cunostinte din programele scolare din invatamantul gimnazial si/sau motivatia elevilor, testarea unor abilitati/aptitudini si alte conditii de admitere stabilite prin procedurile de admitere adoptate de unitatea de invatamant in colaborare cu operatorii economici.
Operatorii economici vor avea si un reprezentant in consiliului de administratie al unitatilor de invatamant care scolarizeaza in invatamantul liceal tehnologic si postliceal.
Astfel, in consiliul format din 7 membri, dintre acestia 3 vor fi cadre didactice, primarul sau 1 reprezentant al primarului, 1 reprezentant al consiliului local, 1 reprezentant al parintilor si 1 reprezenant al operatorilor economici parteneri. In cazul in care sunt mai multi operatori economici parteneri, acestia vor desemna reprezentantul in consiliul de administratie al unitatii de invatamant.
Directorul unitatii de invatamant este membru de drept al consiliului de administratie din cota aferenta cadrelor didactice din unitatea de invatamant respectiva, se arata in proiect.
In cazul in care consiliul este format din 13 membri, dintre acestia 6 sunt cadre didactice, primarul sau 1 reprezentant al primarului, 2 reprezentanti ai consiliului local, 1 reprezentant al parintilor si 3 reprezenanti ai operatorilor economici parteneri. Si in acest caz, daca sunt mai multi operatori economici, acestia vor desemna reprezentantii in consiliul de administratie al unitatii de invatamant.
In ambele scenarii, directorul unitatii de invatamant este membru de drept al consiliului de administratie din cota aferenta cadrelor didactice din unitatea de invatamant respectiva, se arata in proiect.
In cazul invatamantului tehnic, finantarea din partea operatorilor economici se realizeaza in baza unui contract de parteneriat incheiat intre unitatea de invatamant, unitatea administrativ teritoriala de pe raza careia se afla unitatea scolara si operatorul sau operatorii economici.
Categoriile de cheltuieli pe care operatorii economici le vor putea deduce, pentru organizarea si desfasurarea invatamantului tehnic, pot fi:
a) cheltuieli cu organizarea procesului de invatamant si anume:
- a.1) cheltuieli efectuate pentru elevi, precum: burse si premii oferite elevilor, echipamente de lucru/protectie, transport, masa, cazare pe parcursul pregatirii practice la operatorul economic, alte faciltati oferite acestora, respectiv cheltuieli cu securitatea si sanatatea in munca si analize medicale obligatorii (in functie de domeniul de activitate), cheltuieli pentru asigurari de raspundere civila in cazul unor eventuale accidente, daune sau vatamari corporale generate in timpul pregatirii practice la operatorul economic, etc;
- a.2) cheltuieli materiale pentru sustinerea activitatilor desfasurate pe parcursul pregatirii practice la operatorul economic, reprezentand rechizite, carti de specialitate, auxiliare didactice, softuri educationale, costuri legate de evaluarea si certificarea elevilor, materii prime si materiale consumabile si alte cheltuieli de acest tip;
- a.3) cheltuieli aferente achizitiei, punerii in functiune si exploatarii mijloacelor fixe utilizate la operatorul economic pe parcursul pregatirii practice a elevilor;
- a.4) cheltuieli aferente salarizarii si pregatirii personalului propriu al operatorilor economici (tutori, formatori) pentru pregatirea practica a elevilor;
- a.5) cheltuieli aferente pregatirii si sprijinirii cadrelor didactice din unitatea de invatamant partenera si salarizarii acestora pentru activitati suplimentare fata de cele prevazute in norma didactica.
b) cheltuieli de investitii in spatii de invatamant existente sau nou edificate, precum si in echipamente de natura mijloacelor fixe achizitionate si puse in functiune pentru a fi utilizate in vederea pregatirii elevilor realizata in unitatea de invatamant.
