Cine sa propuna viitorii sefi din Parchete, inclusiv DNA: CSM sau ministrul justitiei? - Proiect de modificare a legilor justitiei pus in dezbatere publica 

de DT     HotNews.ro
Vineri, 7 octombrie 2016, 19:36 Actualitate | Esenţial

Ministerul Justitiei a lasat in proiectul de modificare a legii 303 privind statutul magistratilor, pus in dezbatere publica vineri seara, doua variante in ce priveste numirea viitorilor seefi din parchete, inclusiv DNA: una propusa de CSM si alta de minister. In varianta propusa de CSM, viitori sefi de parchete ar urma sa fie numiti in functie de presedinte la propunerea CSM. In varianta ministerului, propunerea o face ministrul justitiei. In varianta CSM, procurorii trebuie sa aiba o vechime minima de 15 ani, pe cand in varianta miniterului vechimea coboara la 10 ani. De notat ca in varianta CSM, presedintele nu poate respinge motivat propunerea, ca in varianta ministerului, care reflecta regulile aflate acum in vigoare.

Dezbaterea despre titularul propunerii catre presedinte este mai veche si aici se confrunta doua viziuni diferite. Unii magistrati sustin ca propunerile sunt politizate cata vreme sunt facute de ministerul justiei, care face parte dintr-un guvern politic. A se vedea trocul dintre presedintele Basescu si premierul Ponta la numirea sefilor din justitie in 2013. Prin urmare, propunerile ar trebui sa treaca din mana executivului la reprezentantii magistratilor (CSM).

Cealalta viziune se bazeaza pe faptul ca raspunderea pentru politica penala se rasfrange in primul rand asupra guvernului si presedintelui, care trebuie sa-si asume propunerile. Pe de alta parte, CSM n-a dat dovada, cu rare exceptie, de spirit reformist in activitatea ultimilor ani si a jucat discutabil rolul de gestionar al carierelor magistratilor.

Redam mai jos cele doua propuneri de modificare a legii  303 privind statutul judecatorului si procurorului asa cum apar in proiectul pus in dezbatere publica.

Articolul  54  alin.  (1)  si  (4)  se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
Varianta I (a Consiliului Superior al Magistraturii)


Art.  54 (1)  Procurorul  general  al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie  si  Justitie,  prim - adjunctul  si adjunctul acestuia,  procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie, adjunctii acestuia, procurorii  sefi  de sectie  ai  acestor  parchete,  precum  si procurorul sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si  Terorism  si  adjunctii  acestora  sunt numiti  de  Presedintele  Romaniei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minima de 15 ani in functia de judecator  sau  procuror,  au  cel  putin gradul de parchet de pe langa tribunal, care au indeplinit efectiv cel putin 5 ani functia de procuror la un parchet de pe langa tribunal sau la un parchet ierarhic superior,  pe  o  perioada  de  4  ani,  cu posibilitatea reinvestirii o singura data. (4) Revocarea    procurorilor din functiile de conducere prevazute la alin. (1)  se  face  de  catre  Presedintele Romaniei, la propunerea Consiliului Superior  al  Magistraturii  care  se  poate sesiza  din  oficiu, la cererea  unei  treimi din numarul membrilor sai sau la cererea a  doua  treimi  din  numarul total al membrilor adunarii generale corespunzatoare  unitatii  de  parchet  la care  se  exercita  functia  de  conducere, pentru motivele prevazute la art. 51 alin. (2) care se aplica in mod corespunzator.

Varianta II (a Ministerului Justitiei, text in vigoare):
Art. 54 (1) Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie  si Justitie,  prim-adjunctul  si adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului    National Anticoruptie, adjunctii  acestuia,  procurorii  sefi  de sectie ai acestor  parchete, precum  si procurorul sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si  Terorism si adjunctii  acestora  sunt numiti  de  Presedintele  Romaniei,  la propunerea ministrului justitiei, cu avizul Consiliului  Superior al Magistraturii, dintre   procurorii care au o vechime minima de 10 ani in functia de judecator sau procuror, pe o perioada de 4 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data. (2) Dispozitiile art. 48 alin. (10) - (12) se aplica in mod corespunzator. (3) Presedintele Romaniei poate refuza  motivat numirea  in  functiile  de conducere prevazute la alin. (1), aducand la   cunostinta   publicului motivele refuzului. (4) Revocarea  procurorilor   din functiile de conducere prevazute la alin. (1)  se  face  de  catre  Presedintele Romaniei, la propunerea ministrului justitiei care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunarii generale sau, dupa caz, a  procurorului  general  al  Parchetului  de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie ori  a  procurorului  general  al  Parchetului National   Anticoruptie, cu avizul Consiliului  Superior al    Magistraturii, pentru motivele prevazute la art. 51 alin.  (2) care se aplica in mod corespunzator.

Ministerul Justitiei a lansat vineri, 7 octombrie 2016, procesul de informare si consultare publica  privind modificarea si completarea principalelor legi care guverneaza domeniul justitiei. Este un pachet legislativ esential, care aduce modificari majore in mecanismele de functionare a sistemului de justitie.

Pachetul propus aduce modificari pentru urmatoarele legi:
  • Legea nr. 303/ 2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor,
  • Legea nr. 304/ 2004 privind organizarea judiciara si
  • Legea nr. 317/ 2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.
Propunerile de modificari pot fi gasite aici: http://www.just.ro/proiect-de-modificare-si-completare-a-legilor-justitiei/

Consultarea publica include si o serie de intalniri regionale la Timisoara, Cluj-Napoca, Iasi si Bucuresti cu magistrati, reprezentanti ai altor profesii juridice, parteneri institutionali si ONG-uri.

Data limita pana la care sunt asteptate propuneri din partea cetatenilor este 11 noiembrie 2016.


Citeste mai multe despre   









1136 vizualizari
  • 0 (4 voturi)    
    Nu contează (Vineri, 7 octombrie 2016, 20:42)

    Ochii_pe_voi [utilizator]

    Orice ar face parchetele, Justitia ii va scoate basma curata pe mafioiti securimii. Pedepse minime, eliberari inaitnte de termen, averi neconfiscate etc. ROMANIA E TARA DE HOTI, iar Justitia e complice la jaf.
  • +7 (7 voturi)    
    Cine are incredere in CSM? Eu nu am. (Vineri, 7 octombrie 2016, 22:15)

    ty [utilizator]

    - De la inlaturarea din CSM a lui Alina Ghica si C Danilet prin votul membrilor CSM si revenirea lor in urma unor procese.
    - De la pozitia avuta de membri CSM la solicitarea de aparare a reputastieiin cazul Cameliei Bogdan.
    - De la aderarea Romaniei la UE este monitorizata pe justitie. Sunt singurii care sunt monitorizati. Nu am vazut ca treaba asta sa-i deranjeze pe cei din CSM.
    Daca azi justitia a inceput sa-si faca treaba cat de cat este pentru ca sefii nu au fost numiti de CSM.
    • +3 (3 voturi)    
      Exact (Sâmbătă, 8 octombrie 2016, 14:44)

      man_and_twin [utilizator] i-a raspuns lui ty

      CSM si-a demonstrat cu supra de masura controlul politic. Macar la un ministru totul este pe fata, la fel si responsabilitatea sefului guvernului si partidului care-l sustine.
  • +4 (4 voturi)    
    Transparenta si responsabilitate (Vineri, 7 octombrie 2016, 23:00)

    CetateanLogat [utilizator]

    Coruptia generalizata este cea mai mare problema cu care se confrunta Romania (de la Revolutie si pana in prezent). Rezultatele luptei impotriva coruptiei influenteaza (in bine - sau in rau) viata cetatenilor (electoratului). Acesta este motivul pentru care electoratul trebuie sa poata trage la raspundere responsabilii organizarii luptei impotriva coruptiei, atunci cand rezultatele sunt nesatisfacatoare.

    Separarea puterilor in stat nu inseamna ca puterile sunt "stat in stat". Puterea suprema (deci si controlul) intr-o democratie trebuie sa apartina - in ultima instanta - cetatenilor (in practica, nu doar in teorie). Intr-o democratie reprezentativa, cetatenii isi pot exercita puterea doar prin reprezentantii alesi, si doar pe acestia ii pot sanctiona daca nu respecta "contractul".

    Avand in vedere cele de mai sus, exista doua argumente forte in favoarea variantei propuse de catre ministerul justiei:

    1. Deoarece DNA ancheteaza si magistrati si politicieni, presedintele Romaniei (ales de catre cetateni cu cel mai mare numar de voturi dintre toti reprezentantii lor) trebuie sa aiba drept de veto ("checks and balances" in interesul cetatenilor), indiferent cine face propunerile pentru viitorii sefi din Parchete si DNA: magistratii (CSM) sau politicienii (ministrul justitiei).

    2. CSM este un organism colectiv, asa ca nu exista raspundere individuala (raspunderea este diluata). In plus, deoarece votul în CSM este secret, raspunderea este si ocultata. Pe de alta parte, ministrul justitiei isi risca viitorul politic daca face propuneri dezaprobate de majoritatea cetatenilor.


Abonare la comentarii cu RSS

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Duminică