Fostul premier Victor Ponta si multi dintre sustinatorii sai insista de cateva saptamani asupra ideii ca viitorul Romaniei nu este alaturi de Franta, Germania - "nucleul dur" al Uniunii Europene, ci locul i-ar fi printre estici precum tarile Grupului de la Visegrad, care fac tot mai des opinie separata intr-o multitudine de probleme aflate pe agenda UE. Care este situatia din aceste tari - Ungaria, Cehia, Slovacia si Polonia - descrise de Ponta drept alternativa preferabila? Raspunsul e vizibil intr-o serie de evenimente din actualitatea regionala, incepand cu referendumul petrecut duminica in Ungaria.

Grupul Visegrad - Ungaria, Cehia, Slovacia si PoloniaFoto: Wikipedia

Romania a anuntat, prin mesajele presedintelui Klaus Iohannis si ale premierului Dacian Ciolos, ca a adoptat ca obiectiv strategic apropierea de nucleul dur al UE, in detrimentul grupului mai apropiat geografic cunoscut ca Visegrad 4. Motivele invocate: dezvoltarea nu poate veni pentru Romania decat alaturi de statele care conduc UE, nu de cele care se situeaza pe pozitii excentrice in ansamblul european. O pozitie logica daca luam in calcul necesitatile de dezvoltare ale Romaniei care nu pot fi acoperite decat prin cuplarea la locomotiva franco-germana a UE.

Intr-un mesaj publicat pe pagina sa de Facebook la mijlocul lunii trecute, pe fondul vizitei la Bucuresti a presedintelui francez Hollande si a summitului de la Bratislava, Victor Ponta a criticat apropierea Romaniei de axa Berlin-Paris. Ponta - care pe vremea cand era premier vehicula ideea unui "Grup de la Craiova" format de Romania cu Serbia si Bulgaria - a facut in schimb trimitere, in mesajul sau din 18 septembrie, la "opozitia hotarata" a tarilor din Grupul de la Visegrad (Polonia, Cehia, Slovacia si Ungaria) si la faptul ca acestea "se lupta pentru interesul propriu", spre deosebire de Romania. El a reluat ideea, in ultimul timp, si in alte aparitii media.

Cum se prezinta, insa, situatia din aceste tari, prezentate de unii actori politici drept o alternativa viabila pentru elevii din fundul clasei UE?

Polonia, Ungaria, Cehia si Slovacia sunt criticate de multa vreme la nivel european pentru ca, impreuna sau fiecare pe cont propriu, ameninta coeziunea UE. Ultima data - cand au amenintat ca nu vor face niciun compromis si sunt gata sa-si exprime dreptul de veto fata de orice acord UE privind Brexit, daca acest acord ar limita dreptul cetatenilor de a lucra in Marea Britanie - o pozitie mai dura decat cea a tarilor vest-europene.

Dar peisajul este mult mai complicat, dupa cum arata evenimentele acestor zile:

Ungaria.Referendumul de duminica, in care populatia Ungariei a fost invitata sa se pronunte asupra cotelor de migranti impuse de UE, a fost cel mai recent "incident" din relatiile Budapestei cu Bruxelles-ul. Referendumul a fost invalid deoarece oamenii nu s-au prezentat in numar suficient de mare la urne, asa cum spera premierul Viktor Orban. Ceea ce nu l-a impiedicat pe acesta sa afirme ca rezultatul a fost unul "remarcabil" (majoritatea covarsitoare a celor care s-au dus sa voteze s-a pronuntat impotriva cotelor) si sa anunte ca, oricum, va lua in calcul modificarea Constitutiei asa incat referendumul sa fie validat.

Referendumul este ultima manevra a premierului nationalist Orban care a produs tulburari in cadrul Uniunii Europene, pozitia sa privind migrantii - a fost acuzat inclusiv de xenofobie - fiind impartasita si de autoritatile altor state din Grupul de la Visegrad. Orban conduce de sapte ani tara pe baza unei orientari nationaliste eurosceptice, adept fiind al unei "democratii neliberale", care priveste cu jind la ce se intampla in tari precum Rusia sau Turcia. Sub mandatul sau, Ungaria a fost permanent criticata de UE si SUA pentru masuri impotriva companiilor straine, pentru atacurile la adresa presei si a ONG-urilor critice, pentru politici de ingradire a justitiei si a diverselor institutii autonome ale statului de drept.

Apropierea Ungariei de Rusia a transformat tara de la vest intr-un partenere imprevizibil atat in UE, cat si in NATO.

Culmea e ca, in timpul mandatului sau de premier, Victor Ponta era extrem de iritat de cate ori era comparat cu Viktor Orban.

Polonia. Femeile poloneze au marsaluit, luni, in cadrul unui asa-numit "Protest Negru" declansat impotriva unei initiative a actualelor autoritati de a interzice complet avortul. Acesta este deja interzis, dar exista exceptii si sanctiunile nu sunt atat de aspre precum cele propuse acum (5 ani de inchisoare, anchete inclusiv in cazul sarcinilor pierdute etc.) Daca va fi aplicata, initiativa ar aduce Polonia alaturi de un grup minuscul de tari europene - alaturi de Vatican si Malta - unde exista o astfel de interdictie.

Protestul nu este ceva surprinzator pentru ceea ce se intampla in Polonia, unde partidul ultraconservator aflat acum la putere, beneficiind de o majoritate larga in legislativ, e criticat dur pentru ca a atacat Curtea Constitutionala si a dat peste cap sistemul judiciar, a incercat sa ingradeasca libertatea presei si, in general, si-a propus sa "curete" tara de liberalismul "corupt moral" care a ajutat-o sa treaca aproape nevatamata de criza economica.

Ca in cazul Ungariei, si in privinta Poloniei Comisia Europeana a luat in considerare, recent, posibile sanctiuni pentru actiunile guvernului actual, actiuni care au ajuns sa fie date drept exemplu, in presa americana, pentru ce ar putea ajunge SUA daca Trump ar iesi presedinte.

Trebuie mentionat ca, in cazul Poloniei, Romania are interesul de a mentine o legatura stransa pe teme de securitate. Polonia este marele aliat al Romaniei in flancul estic al NATO: ambele tari impartasesc o pozitie comuna fata de Rusia, ceea ce singularizeaza Polonia in grupul Visegrad 4.

Cehia si Slovacia. La nivel european, aceste tari s-au remarcat, in ultimii ani, mai ales prin retorica extrem de dura a liderului populist ceh Milos Zeman si a premierului slovac Robert Fico la adresa imigrantilor.

In timp ce premierul ceh, considerat a fi un moderat, afirma nu demult ca si Cehia ar trebui sa-si analizeze locul in UE, daca britanicii aleg sa iasa din Uniune, presedintele ceh ridica permanent sprancene in randul celorlalte capitale europene. Eurosceptic declarat si considerat de multi a fi un rusofil de moda veche, Zeman a atras atentia si prin opozitia sa fata de sanctiunile aplicate de UE Rusiei, a cerut referendumuri privind statutul Cehiei de membru UE si NATO. Si e genul acela de lider care nu se jeneaza sa "glumeasca" dorind "sa moara abstinentii si vegetarienii".

Intre timp, Slovacia se remarca, in ultimii ani, prin deschiderea manifesta a premierului Robert Fico fata de Rusia; criticile lui la adresa Uniunii Europene - inclusiv in cazul pozitiei UE fata de evenimentele de la Kiev ce au declansat conflictul din estul Ucrainei; modul cum Fico a denuntat sanctiunile aplicate de UE Rusiei; modul lui de exprimare cand a spus, referitor la criza imigrantilor, ca "Islamul nu are ce sa caute in Slovacia"; sau apetitul lui de a ataca permanent presa, pe care, la un moment dat, a calificat-o drept o amenintare la adresa intereselor nationale ale Slovaciei.

Context:

Grupul de la Visegrad (V4) este o organizatie de cooperare formata din patru state central-europene: Cehia, Slovacia, Polonia si Ungaria. Grupul a fost fondat in 1991, cand Cehia si Slovacia formau o singura tara. Ceremonia de infiintare s-a tinut in cetatea medievala Visegrad din Ungaria.