Studiu: Competitia dura din mediul academic si accentul pe publicare contribuie la "selectia naturala a cercetarilor proaste"

de I.C.     HotNews.ro
Miercuri, 21 septembrie 2016, 16:50 Actualitate | Esenţial

Campus
Foto: Captura video
Un nou studiu sugereaza ca universitatile, laboratoarele de cercetare si revistele academice contribuie la "selectia naturala a stiintei slabe", scrie The Guardian. Autorii indica faptul ca oamenii de stiinta sunt incurajati si rasplatiti pentru publicarea unor rezultate surprinzatoare sau de domeniul pionieratului in publicatii prestigioase, in pofida riscului ca aceste descoperiri sunt gresite. Studiul a constatat ca practicile stiintifice slabe sunt dese.

Pentru a prospera in lumea academica extrem de competitiva, cercetatorii sunt incurajati sa publice frecvent descoperiri surprinzatoare, in pofida riscului ca astfel de rezultate si "cel mai probabil gresite", sugereaza studiul.

"Atata vreme cat exista stimulente care rasplatesc publicarea unor rezultate noi, inedite si des in jurnale cu vizibilitate foarte mare, inainte de alte aspecte mai nuantate ale stiintei, practici de calitate inferioara care maximizeaza abilitatea unei persoane de a face asta vor fi foarte raspandire", a explicat Paul Smaldino, specialist in stiinte cognitive si conducatorul studiului realizat in cadrul Universitatii din California, Merced.

Studiul apare in contextul in care psihologii si cercetatorii biomedicali de confrunta cu o criza aparenta a reconstituirii rezultatelor, dupa ce mai multe rezultate care au captat atentie au fost deovedite ca nefiind de incredere. Observatii precum luarea unei pozitii de putere te va face sa te simti mai curajos, zambitul frecvent te face sa te simti fericit sau plasarea unor indicii ca un spatiu este supravegheat functioneaza ca protectie impotriva furtului nu au reusit sa fie confirmate in cazul reconstituirii studiilor.

Este probabil ca si alte domenii precum cel sociologic, economic, climatologic si ecologic sunt vulnerabile la propagarea unor practici slabe, spune Smaldino.

"Impresia mea este ca, intr-o oarecare masura, combinatia dintre studiul unui sistem foarte complex si o lipsa a teoriilor matematicii formale creaza conditii bune pentru o reproducere scazuta (a rezultatelor - n.red.)", a continuat cercetatorul.

"Nu e nevoie ca cineva sa se joace in mod curent cu sistemul sau sa incalce standarde etice. Competitia pentru resurse limitate - in cazul de fata locuri de munca si finantare - fac toata treaba", a adaugat Smaldino.

El a comparat situatia cu teoria clasica a evolutiei lui Darwin, afirmand ca forme variate de practici stiintifice proaste infloresc in lumea academica, precum germenii rezistenti care reusesc sa evite exterminarea in viata reala.

Un astfel de "germen" stiintific identificat in lucrare este problema "unei puteri statistice scazute". De obicei, aceasta formula se refera la constatarile asupra comportamentului uman, asupra sanatatii sau a psihologiei umane, bazate pe date dintr-un esantion prea mic pentru a permite tragerea unor concluzi solide statistic.

In ciuda avertismentelor transmise in mod constant pe aceasta tema in comunitatea stiintifica, cele mai recente analize, publicate in revista Royal Society Open Science, arata ca dimensiunile esantioanelor din studiile nu au crescut in ultimii 50 de ani.

O alta problema este publicarea unor rezultatelor "fals pozitive", in cazul in care "zgomotul" aleatoriu din date pare a fi un fenomen de interes real. Avand in vedere ca esecul de a reproduce un rezultat afecteaza rar prestigiul laboratorului, nu se are orea mult in vedere fiabilitatea rezultatelor, sugereaza studiul.

Smaldino citeaza un experiment realizat de psihologul american Daryl Bem, care a vrut sa arate ca studentiiisi pot prezice viitorul. Rezultatele au fost publicate intr-un jurnal de prestigiu.

"Ceea ce a descoperit a fost echivalentul aruncarii in aer a unui pumn de peni, monezi de 5 centi si monezi de 25 de centi, cerandu-le elevilor sa ghiceasca de fiecare data cap sau pajura, iar apoi sa raportezi ca exista abilitati psihice pentru peni, dar nu pentru monezile de 5 centi si 25 de centi, pentru ca elevii au avut dreptate in 53% din cazuri pentru peni, mai degraba decat in 50% cum ar fi fost de asteptat. E o nebunie", spune Smaldino.

"Bem a folosit exact aceleasi standarde de dovezi ca cele folosite de toti psihologii sociologi pentru a-si evalua concluziile. Iar daca aceste standarde au permis ca aceasta ipoteza ridicola sa fie studiata, imaginti-va ce altceva a mai trecut", a adaugat conducatorul studiului.

Asemenea supravietuirii celui mai bine adaptat, Smaraldino agumenteaza ca sefii de laboratoare care publica cat mai frecvent in reviste de specialitate prestigioase atrag mai multe finantari si produc mai multi absolventi care, la randul lor, vor conduce laboratoare propii, luand cu ei obiceiurile de practici stiintifice proaste.

Vince Walsh, profesor of  neurostiinte la la University College din Londra, a declarat ca nu este convins de existenta unei crize a reconstituirii rezultatelor, dar ca studiul ridica probleme reale cu privire la cultura stiintei. "Sunt de acord ca presiunea de a publica este coroziva si anti-intelectuala. Oamenii de stiinta sunt doar oameni, iar in cazul in care organizatiile sunt suficient de proaste sa sa evalueze pe cifre de vanzari, vor taia pentru a-si atinge obiectivele, la fel ca orice alta persoana de vanzari", a spus Walsh.

Smaldino sustine insa ca "cu cat mai multi oameni sunt constienti de problemele din domeniul stiintei, si sunt dedicati imbunatatirii institutiilor lor, cu atat mai repede si mai usor va veni schimbarea institutionala."










2021 vizualizari

Abonare la comentarii cu RSS

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version