Presedintele Klaus Iohannis a declarat joi, inainte de a pleca la summitul informal al UE de la Bratislava - primul in format 27, fara Marea Britanie - ca termenul avansat initial pentru aderarea la zona euro, respectiv anul 2019, a fost "prea optimist" si chiar "nerealist".

Klaus IohannisFoto: Presidency.ro

Seful statului a precizat ca Romania isi mentine in continuare obiectivul de a se alatura zonei euro, dar a avertizat ca o aderare prea rapida "poate fi in detrimentul economiei romanesti".

"Constatam foarte des ca la Bruxelles vin lideri nationali si toti vorbesc de bine de UE, de viitorul ei. Aceiasi lideri merg acasa si incep sa aiba un discurs exact opus: acuza UE pentru toate greselile care de fapt se fac in plan national, pentru esecurile pe care le au la ei acasa. Ei, asa nu se poate. E nevoie de o comunicare serioasa, credibila, intensa", a spus presedintele.

  • HotNews.ro a transmis LIVE TEXT principalele declaratii

Principalele declaratii ale lui Klaus Iohannis:

  • Tema principala a summitului este viitorului UE, in situatia creata de Brexit.
  • In pregatirea acestei intalniri informale am discutat cu mai multi lideri europeni.
  • Alaltaieri l-am avut in vizita pe presedintele Frantei si am discutat destul de mult pe aceasta tematica.
  • Inainte am discutat la Berlin cu cancelarul german, intalnire la care au mai participat premierii Belgiei si Luxemburgului.
  • Am discutat telefonic cu Donald Tusk.
  • In aceste intalniri am discutat numeroase chestiuni legate de viitorul UE.
  • Este foarte important ca in cadrul intalnirii de la Bratislava sa facem o evaluare a starii UE si sa discutam despre obiectivele UE pe termen mediu si lung.
  • Aceste lucruri nu se pot lamuri intr-o zi, dar e un proces de reflectie, este un proces care va porni elaborarea unei strategii care credem ca poate fi finalizata pana in martie 2017 cand se va aniversa la Roma prima semnare a tratatului de la Roma, acum 60 de ani si de unde a pornit practic UE.
  • In opinia noastra, rezultatele acestui proces de reflectie trebuie sa fie o uniune orientata spre rezultate pragmatice si coerente, o uniune flexibila si mai apropiata de cetatenii sai.
  • Trebuie sa depasim actualul imobilism care se poate constata ca exista in proiectul european, sa recastigam un impuls politic, sas redam proiectului european credibilitate interna, sa aducem uniunea mai aproape de europeni, dar si externa, UE se considera si este unul din marii actori globali dar aflam de la lideri cu care discutam ca si la intalnirile din alta parte lumea isi pune intrebari despre relevanta UE in viitor, despre felul in care UE raspunde crizelor si intrebarilor.
  • Este foarte important sa evitam fragmentarea UE.
  • Trebuie sa ne concentram pe demersuri, proiecte, abordari care ne unesc si nu pe acelea care aprofundeaza diviziunea care se poate constata in multe situatii, diviziunea est vest si nord-sud.
  • Aceste falii nu sunt bune pentru UE, nu permit o dezvoltare coerenta a UE.
  • Aceste linii de actiune cred ca trebuie sa se axeze pe patru lucruri.
  • Primul este concentrarea pe acele dosare care stimuleaza coeziunea, evitarea dosarelor care conduc la aprofundurarea divizarii.
  • Doi, mentinerea realizarilor cheie ale UE, libertatile fundamentale si piata unica, cu cele patru libertati, dar si zoa Schengen, zona euro.
  • Al treilea: Trebuie sa fim foarte onesti si sa ne concentram pe cresterea transparentei si a legitimitatii institutiilor europene.
  • Auzim de multe ori la intalniri cu alegatori, epxerti, politicieni, intrebari legate de felul inc are actioneaza institutiile europene.
  • Aceste lucruri trebuie mult mai bine explicate si clarificate.
  • Al patrulea lucru, comunicarea: Constatam foarte des ca la Bruxelles vin lideri nationali si toti vorbesc de bine de UE , de viitorul ei.
  • Aceiasi lideri merg acasa si incep sa aiba un discurs exact opus: acuza UE pentru toate greselile care de fapt se fac in plan national, pentru esecurile pe care le au la ei acasa. Ei, asa nu se poate
  • E nevoie de o comunicare serioasa, credibila, intensa
  • Lipsa acestui fel de a comunica duplicitar este ascensiunea partidelor populiste, extremiste si eurosceptice.
  • Acestia nu vor veni cu solutii pentru UE, dimpotriva.
  • Pozitia Romaniei, pe care o voi exprima fpoarte clar, e o importanta strategica nationala, vrem o aprofundare a integrarii europene, ca Romania sa fie mult mai profund integrata in toate procesele UE si credem ca o intregrare mai profunda e una din solutiile pentru multiplele crize europene
  • Cand discutam cu cetatenii sau se fac studii sociologice se constata foarte usor ca pe cei mai multi ii preocupa migratia, securitatea interna, externa, in special a granitelor, si situatia economica.
  • Practic, viitorul UE depinde de felul cum reusim sa raspundem acestor preocupari.
  • Daca UE nu raspunde si actioneaza credibil in aceste chestiuni, atunci lucrurile nu vor merge intr-o directie buna.
  • Voi sustine ca prioritatile noastre strategice tre buie  sa fie securitatea interna si externa a UE, cresterea economica crearea de locuri de munca, in special pentru tineri, si consolidarea pietei interne a UE.
  • In contextul atacurilor teroriste din ultima vreme si a crizei imigratiei cred ca trebuie sa acordam o atentie speciala protectiei cetatenilor europeni si a granitelor externe ale UE.
  • Consolidarea controlului la granite trebuie sa fie prioritara.
  • Cetatenii nostri trebuie sa se simta in siguranta acolo unde traiesc.
  • O UE care nu se poate apara, care nu isi poate asigura granitele, nu e o uniune pe care o dorim.
  • Pe oricine intrebati in Europa o sa va spuna ca isi doreste o Europa prospera. Asta trebuie sa livram: securitate si prosperitate.
  • E evident ca pe un loc central trebuie sa se afle relansarea cresterii economice.
  • Trebuie sa ne axam pe acele proiecte care aduc beneficii reale si directe pentru cetateni, care aduc crestere economica.
  • As mentiona cateva din aceste preocupari: crearea de locuri de munca, dezvoltarea sectorului digital si in legatura si cu vizita de la Magurele, am constatat ca in Europa e nevoie de investitii in inovare.
  • Daca realizam aceste lucruri UE va fi mai prospera, mai sigura si mai credibila

Intrebari:

1. Ce veti cere, mai multa putere pentru Bucuresti, sau la Bruxelles?

K. Iohannis: Discutia de federalizare versus suveranitate. In realitate, cred ca aceasta e o tema falsa si cum a formulat foarte bine un coleg, nu e cazul sa discutam in continuare steril, e cazul sa discutam de o Europa mai buna.

In unele situatii e nevoie sa se lase anumite chesituni in responsabilitatea politicienilor nationali, si e bine asa, iar in alte situatii e bine pentru toti ca impreuna sa fie luate decizii si sa fie creata o comanda unica pentru a permite o abordare unitara.

2. In ce stadiu e Romania in ce priveste zona euro?

K. Iohannis: Initial, s-a vehiculat ca termen 2019, a fost un termen inaintat prea optimist, as spune chiar nerealist.

2019 e exclus, dar Romania are in continuare obiectivul strategic de aderare la zona euro.

Cand se va intampla, trebuie sa stabileasca in primul rand specialistii, cand e pregatita economia.

O aderare prea rapida poate fi in detrimentul economiei romanesti.

3. I-ati cerut premierul o analiaz a efectelor Brexitului. Ati primit aceste informatii?

K. Iohannis: Le-am si comentat, la vremea respectiva

Brexitul nu creaza dificultati majore pentru romania dar e posibil sa apara anumite oportunitati.

Brexitul in esenta e un eveniment trist, e trist daca un membru al UE hotareste sa plece.

Ca in acest context e posibil sa apara dezvoltari pozitive sectorial e la fel de adevarat.

4. Asupra caror puncte nu exista compromis pentru Romania in negocierile cu Marea Britanie? Ce inseamna ca institutiile europene sa capete mai multa legitimitate?

K. Iohannis: Despre Brexit nu se va negocia bilateral pana cand Marea Britanie nu paraseste blocul comunitar.

Avem un proces care va dura ani de zile.

Pentru noi sunt o serie de chestiuni unde nu suntem dispusi sa facem compromisuri, precum libertatea de miscare a fortei de munca si drepturile romanilor care traiesc acolo.

Legitimitatea unei institutii nu rezida doar din statutul legal sau juridic, ci si din felul in care e perceputa si acceptata de cetateni.

Aici e nevoie de o imbunatatire neta

E nevoie nu doar de o comunicare mai buna, ci si de o schimbare a felului in care institutiileeuropene actioneaza si decid.

5. Ar putea fi Romania parte a UE cu legaturi mai stranse in afara Schengen? Implica costuri suplimentare pentru Romania?

K. Iohannis: In chestiunea integrarii aprofundate sunt doua prioritati strategice.

Integrarea in zona euro si in Schengen

Noi dorim sa intram si intr-una si in alta.