Alexandru Dutulescu, co-fondator al Orchestei Simfonice Bucuresti este o persoana cu adevarat dedicata meseriei sale si incearca sa aduca muzica clasica mai apropape de oameni cu o pasiune ce nu poate fi incetinita. In cadrul, proiectului "10 ani", Provident vrea sa arate cum se vede Romania ultimilor 10 ani, dar si Romania urmatorilor 10 ani prin ochii unor tineri care au avut succes. "Romania in care sunt acum este frumoasa, este cu oameni demni, inteligenti, curiosi, competenti, dincolo de provocarile pe care le aseaza viata. Si nu e usor. Dar cred ca in pofida tuturor, Romania mea ideala trebuie sa-si pastreze puritatea si autenticitatea, sa-si arate cu mai multa incredere diferitele chipuri pe care le are, zambetul sau, in multe culori si simfonii", spune Alexandru.

Alexandru DutulescuFoto: Arhiva personala
  • Intra in articol pentru a citi interviul integral

Ce te-a inspirat sa pornesti pe acest drum? A fost pasiune sau pragmatism?

In casa in care am crescut a fost muzica, dintotdeauna. Muzica, limbajul universal fara cuvinte, dar care atinge cel mai direct sufletul… Părinții și unul dintre bunici, probabil, se fac vinovați de asta, eu am mers pe urmele lor. Insa nu ma vad in alt context, alt decor sau facand altceva. Muzica este, in viata mea si a familiei mele, un modus vivendi, de dimineata pana seara. Si a fost, evident, o alegere facuta sub semnul pasiunii. Iar pasiunea, o stim cu totii, e irationala si nu tu alegi, ci ea te alege pe tine. Pragmatismul are rolul lui, e adevarat, dar cand e vorba de relatia cu instrumentul tau, esti doar tu si muzica pe care o creezi, iar realitatea si cotidianul, cu ale sale cerinte, nevoi, urgente, nu se mai aud. Ma transpun, cumva, in alta dimensiune, a sunetului, armoniei si armonizarii cu tine insuti.

Ce provocari ai avut de infruntat pana acum in domeniul tau de activitate?

Cred ca cea mai mare provocare este demersul acesta al nostru de a aduce muzica clasica aproape de oameni, indiferent unde se afla, de a fi alaturi de ei si de a indrazni sa ne dedicam fara ezitare unor proiecte de educare a publicului larg, de sensibilizare si de acces la spectacole de calitate. Prin actiunile si evenimentele noastre, ne-am propus sa regandim spatiul concertistic, sa-l “democratizam”, astfel incat muzica clasica sa nu mai fie privita ca un domeniu rezervat elitelor, ci ca un artefact frumos cu care putem rezone, chiar si in absenta studiilor muzicale de specialitate.

Cum ai descrie ultimii 10 ani din domeniul tau de activitate?

Intensi si cu zambetul pe buze. Am senzatia uneori ca traiesc cu 500 km pe ora, ca viata este intr-un allegro continuu. Dar si acest allegro are armonia sa si surpriza sa. Cei 10 ani m-au gasit cu o agenda cu multe calatorii, concerte, evenimente de anvergura, intalniri cu oameni exemplari, de inalta tinuta, alaturi de Orchestra Simfonica Bucuresti. De asemenea, am primit darul minunat de a fi tatal a doi copii binecuvântați si bucuria de a-i ghida si de a le fi alaturi in descoperirea emotiilor, de orice natura ar fi acestea, de a creste cu demnitate, cu incredere in ei si respect fata de frumos.

Ce crezi ca a evoluat in ultimii 10 ani si ce crezi ca ar fi trebuit facut diferit in domeniu tau?

Apropierea publicului larg de muzica clasica, de bunul gust si cat de mult conteaza sa gasesti solutii ca sa-ti atingi obiectivul au fost descoperirile mele. Am convingerea ca astfel de proiecte trebuie sa-si gaseasca locul in agenda oricarei entitati tributare promovarii culturii si educarii oamenilor spre actele artistice de calitate. Este extraordinar sa vezi oameni de toate varstele, cu diferite ocupatii, fredonand impreuna arii de Mozart sau valsurile lui Strauss, in aer liber, in parcurile superbe ale Capitalei sau ale altor orase. Sau, cum spunea Claude Debussy, “sunt tot mai mult convins de faptul ca muzica, prin insasi natura ei, nu poate fi turnata in formele traditionale fixe. Ea este alcatuita din culori si ritmuri”. Alaturi de cei doi co-fondatori, Catalin Opritoiu, Gabriel Gheorghe si ceilalți colegi ai noștri, artiștii Orchestrei Simfonice Bucuresti le propunem oamenilor noi ritmuri si culori inedite ale muzicii clasice, forme accesibile lor intr-un fond al excelentei muzicale.

Cum vezi urmatorii 10 ani in domeniul tau de activitate?

La fel de “incarcati “de proiecte dedicate tuturor oamenilor, continuand ceea ce am inceput, cu inima deschisa, avand ca motor principal dorinta de perfomanta si convingerea ca educarea publicului se face venind catre acesta, oferindu- le evenimente de inalta tinuta, alaturi de autoritatile publice si entități private dornice de a sprijini iniativele noastre cultural-educative.

Ce crezi ca este esential sa se schimbe, dar si ce ai pastra exact la fel?

Este esential sa credem ca se poate. Sa credem ca publicul roman iubeste muzica si frumosul cu toate fatetele sale. Invit consiliile judetene, primariile si sectorul corporate sa fie deschise in a veni in intampinarea cetatenilor cu manifestari artistice de calitate, sa aiba convingerea ca oamenii ies din casa atunci cand li se daruieste ceva frumos. As oferi exemplele unor institutii care deja au facut si se incapataneaza sa faca asta. Entuziasmul oamenilor, bucuria, atunci cand isi gasesc un loc la un spectacol gratuit, cand le oferim accesul la astfel de evenimente, trebuie sa fie argumentul principal de a prioritiza astfel de programe si de proiecte destinate publicului larg, de la mic la mare.

Ce iti place cel mai mult la jobul tau?

Bucuria de a crea stari de emotie in inima spectatorului, de a sti ca particip la momentele sale de destindere, de regasire, de incarcare pozitiva cu muzica clasica. Si imi place ca in fiecare zambet al omului de acolo, din sala, descopar dorinta teribila de a fi din ce in ce mai bun in ceea ce fac.

Ce i-ai sfatui pe cei care vor sa urmeze acelasi drum?

Sa fie una cu instrumentul, sa iubeasca oamenii, atat colegii de breasla, cat si oamenii care vin sa-i vada si sa–i asculte. Care abia asteapta sa inceapa concertul. Este o onoare sa simti asta si trebuie, cu atat mai mult, sa angajezi responsabilitate, devotament si pasiune in misiunea de a fi artist.

Ce ai fi vrut sa stii inainte sa urmezi aceasta cale?

Nu stiu daca as fi vrut sa stiu, am mers pur si simplu cu bucuria si nerabdarea de a trai din plin experienta ce avea sa vina, si inca invat, si inca descopar, si asta este foarte frumos. O descoperire perpetua, la care martorul iti este si un public devotat.

Cum crezi ca te vei schimba in urmatorii 10 ani?

Poate si mai pasionat de ceea ce fac si la fel de dedicat meseriei mele. Si, sper, cu cat mai multe confirmari din partea publicului ca are nevoie de noi. Fiindca noi cu siguranta avem nevoie de el.

Cum arata Romania ta ideala in urmatorii 10 ani?

Romania in care sunt acum este frumoasa, este cu oameni demni, inteligenti, curiosi, competenti, dincolo de provocarile pe care le aseaza viata. Si nu e usor. Dar cred ca in pofida tuturor, Romania mea ideala trebuie sa-si pastreze puritatea si autenticitatea, sa-si arate cu mai multa incredere diferitele chipuri pe care le are, zambetul sau, in multe culori si simfonii. Stiu, suna idealist, dar si idealismul are realismul sau, care in fond depinde de noi…