Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER) a organizat Universitatea de Vara de la Ramnicu Sarat, “Inchisoarea tacerii, o experienta in comunism” in perioada 21-28 august, impreuna cu Fundatia Konrad Adenauer. Coordonatorii din acest an au fost Ioana Manolache, Ana Teodorescu si Lucian Vasile, iar tema principala a universitatii a fost comunismul romanesc, in toate ipostazele sale. La proiect au participat 18 tineri cu specializari in domenii variate (istorie, teologie, litere, drept etc.), selectati pe baza unui formular de inscriere.
Universitatea de vara este la a zecea editie, iar interesul tinerilor pentru acest proiect a crescut an de an, spune Ilinca Iordache, reprezentanta a Fundatiei Konrad Adenauer la universitatea de vara. Activitatile principale din cadrul universitatii au fost prelegerile, sustinute de lectori din Romania si din strainatate, specialisti in domeniu sau fosti detinuti politici. Pe langa prelegeri au avut loc si proiectii de film, ateliere, dar si vizite la fosta inchisoare de la Ramnicu Sarat, la Fortul 13 din incinta inchisorii Jilava, la Muzeul Chihlimbarului din comuna Colti si la Biserica Rupestra de la Alunis.
Fosta inchisoare de la Ramnicu Sarat sau o istorie a represiunii
In prima zi a universitatii de vara s-a desfasurat vizita la fosta inchisoare de la Ramnicu Sarat. Cladirea se afla intr-o stare destul de precara, insa IICCMER face eforturi pentru a strange fondurile necesare restaurarii si transformarii acesteia intr-un memorial. Mai multe informatii referitoare la acest proiect puteti gasi si aici (http://memorialulramnicusarat.ro/).
Participantii au luat parte si la un experiment inedit: odata intrati in cladire, li s-a dat cate o casca de protectie si un mic bilet de hartie pe care era scris un numar. Era numarul celulei in care urma sa stea inchisi timp de cinci minute, nimeni neavand voie sa scoata vreun sunet. Inchisoarea de la Ramnicu Sarat a mai fost numita si “inchisoarea tacerii”, tocmai pentru ca acolo, pe langa izolarea fizica prin care treceau detinutii, mai exista si chinul psihologic, cel al linistii absolute. Cand au intrat in interiorul inchisorii, participantii s-au gasit in fata unui culoar lung, iar de o parte si de alta a sa erau aliniate celulele, numerotate, dispuse pe doua niveluri.
Usa celulei in care a murit Ion Mihalache
Foto: Hotnews
Dintre acestea, celula cu numarul 35 are o poveste aparte. Dupa cum aveau sa afle participantii, aici murise Ion Mihalache, liderul Partidului Taranist. Celula este acum o incapere de aproximativ doi pe trei metri. Este intunecata si nu are decat o singura fereastra, mica, inalta, acoperita cu gratii de fier. Iarna, ea nu era nimic altceva decat locul pe unde intrau frigul si zapada. Detinutii aveau un prici, dar nu aveau voie sa se aseze pe el decat noaptea. In timpul zilei erau obligati sa stea in picioare. Aveau si un bec, deasupra usii, care ardea fara incetare, insa, contrar asteptarilor, lumina aceea permanenta accentua chinul psihologic la care ei erau supusi.
Experimentul s-a incheiat rapid. Participantii au fost scosi din celule si adusi inapoi in curtea interioara. Greu de imaginat cum ar fi fost ca in loc de cinci minute sa fi stat acolo cinci ani...
Aproximativ 17.000 de persoane au fost arestate sau internate administrativ (adica retinute fara proces) din motive politice pe parcursul regimului comunist, in Romania. Dintre acestea, documentele istorice arata ca in jur de 3.700 erau femei. IICCMER lucreaza la un proiect prin care isi propune inventarierea fiselor matricole penale ale tuturor detinutilor politici din inchisorile comuniste din Romania. Baza de date va fi accesibila online sub forma ei completa in aproximativ trei ani, la adresa biblioteca-represiunii.ro.
Fortul 13 din incinta inchisorii Jilava
In programul participantilor a existat si o vizita la Fortul 13 din incinta inchisorii Jilava, care are o relevanta deosebita pentru istoria represiunii comuniste in Romania, deoarece pe aici au trecut aproape toti detinutii politici din perioada 1948-1964 (avand in vedere ca Jilava functiona ca centru de transfer).
Participantii au ajuns cu autocarul pana in fata inchisorii Jilava. Acolo au fost rugati sa lase afara totate aparatele electronice, inclusiv telefoanele mobile, avand voie sa ia cu ei doar aparatele de fotografiat. Au mers apoi cu masina prin curtea inchisorii, trecand pe langa cladirile modernizate ale actualei inchisori Jilava. In timpul vizitei la Fortul 13 ei au fost intotdeauna insotiti de doi reprezentanti ai actualei inchisori si au beneficiat de un tur facut de reprezentantul IICCMER, Lucian Vasile.
Conditiile in inchisoare erau, dupa cum relateaza fostii detinuti, deosebit de dure, iar regimul de detentie diferit de cel de la Ramnicu Sarat. Daca la inchisoarea de la Ramnic detinutii era tinuti singuri in celula, in izolare, la Fortul 13 o celula putea sa adaposteasca si 100 de persoane. Celulele erau de dimensiuni reduse, comparativ cu numarul de detinuti inchisi. Astfel, cei 100 de detinuti erau inghesuiti intr-o celula de aproximativ 30 mp. Pe laturile acesteia erau aliniate paturi suprapuse pe doua randuri, iar in fiecare pat dormeau in jur de patru persoane. Mancarea nu era niciodata suficienta, iar conditiile din celula erau insuportabile. Existau doua butoaie mari, unul cu apa si unul pentru necesitati, care erau schimbate in fiecare dimineata. Din cauza butoiului cu necesitati, care ramanea in celula pe tot parcursul zilei, mirosul in incapere devenea insuportabil. Fiecare detinut avea dreptul la o singura cana cu apa pe zi si niciunul dintre ei nu avea voie sa se aseze pe pat intre orele 5.00 si 22.00.
Intrarea in Fortul 13 Jilava
Foto: Hotnews
Chiar si unii dintre actualii detinuti ai penitenciarului Jilava au beneficiat in trecut de vizite la Fortul 13. Astfel ei au putut compara conditiile actuale de detentie, cu cele practicate in perioada comunista si au fost probabil usurati, gandindu-se ca, desi sunt privati de liberatate, nu trebuie sa treaca prin chinurile la care erau supusi fostii detinuti politici. O ameliorare a conditiilor din penitenciare o reprezinta si schimbarea recenta a regimurilor de detentie, conform legii 254/2013. Astfel, pentru actualii detinuti exista patru regimuri de detentie: de maxima siguranta, inchis, semideschis si deschis. Cei din regimul deschis si semideschis pot chiar parasi penitenciarul in mod regulat, in anumite conditii, pentru a presta activitati lucrative.
Prelegeri Universitatea de Vara Ramnicu Sarat 2016, “Inchisoarea tacerii, o experienta in comunism”, Editia a X-a, 21-28 August 2016
“Represiunea in Romania comunista”
Alin Muresan, Director General, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc
“Comunismul in Romania. Polaritati ideologice marxism-nationalism”
Florin Muller, Facultatea de Istorie, Universitatea Bucuresti
“Economia romaneasca in perioada comunista”
Bogdan Murgescu, Facultatea de Istorie, Universitatea Bucuresti
“Cine erau dusmancele poporului? Detinutele contra-revolutionare in Romania comunista”
Alina Urs, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc
“Intre abuzurile trecutului si principiile prezentului. Provocarile justitiei de tranzitie”
Catalin Constantinescu, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc
“Intre propaganda si arta: cinematografia romaneasca in perioada comunista”
Cristian Tudor Popescu, critic de film
“How does the history of Communism influence our present and future? Transgenerational learning and the problem of everyday life under totalitarianism”
Jend Huttmann, DDR Museum, Germania
“Experiente carcerale ale unui fost detinut politic”
Ion Sarion, Asociatia Fostilor Detinuti Politici din Romania
“Panopticonul romanesc in primul deceniu al epocii Ceausescu”
Ioana Manolache, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc
“Procesul <
Constantin Vasilescu, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc
“Experiente carcerale, 1958-1962”
Octav Bjoza, Asociatia Fostilor Detinuti Politici din Romania (AFDPR)
“De la detinuti politici la <
Pr. Constantin Necula, Facultatea de Teologie “Andrei Saguna” a universitatii “Lucian Blaga” Sibiu
“The House of Terror – Historical Museum and Living Monument”
Baczoni Dorottya, House of Terror, Ungaria
