Vicepresedintele Comisiei Europene Jyrki Katainen s-a declarat, vineri, intr-un interviu acordat HotNews.ro, ingrijorat de faptul ca unele guverne care se considera responsabile si serioase incearca sa joace in campania electorala acelasi joc pe care il fac politicienii populisti, in mijlocul unor atitudini anti-UE in unele state membre.

Jyrki KatainenFoto: Comisia Europeana
  • Katainen mai crede ca Marea Britanie trebuie sa declanseze cat mai repede articolul 50 al Tratatului de la Lisabona, pentru a parasi rapid Uniunea Europeana, astfel incat sa se incheie incertitudinile. El a aratat, insa, ca UE trebuie sa pastreze relatii bune cu Marea Britanie si dupa Brexit.
  • Referitor la apelurile din Franta si Germania pentru stoparea negocierilor dintre Comisia Europeana si Guvernul SUA privind Acordul transatlantic de liber-schimb (TTIP) SUA - UE, vicepresedintele Comisiei Europene pentru locuri de munca, investitii, competitivitate si crestere economica se declara in favoarea continuarii negocierilor, considerand ca viitorul TTIP va aduce joburi cetatenilor statelor UE.
  • In legatura cu Rusia, Katainen, care a fost premierul Finlandei (2011 - 2014), din partea Partidului Coalitiei Nationale (afiliat popularilor europeni), spune ca UE trebuie sa priveasca inainte catre dezvoltarea relatiilor economice si politice cu Moscova.
  • Inaltul oficial european arata insa ca, pana acum, Rusia nu a facut progrese in respectarea acordurilor de la Minsk, privind solutionarea conflictului din Ucraina, iar din acest motiv sanctiunile economice ale Uniunii Europene fata de Moscova trebuie sa continue.
  • Privind Romania, el a facut apel la clasa politica de la Bucuresti ca proiectele pe fonduri europene sa continue de la o guvernare la alta, indiferent de ciclurile electorale. Vicepresedintele Comisiei Europene a mai spus ca a avut vineri o discutie cu premierul Dacian Ciolos in care i-a spus acestuia ca este ingrijorat de cresterea cheltuielilor publice ale Romaniei.

HotNews.ro: In Romania, o singura institutie de credit a utilizat mecanismul Fondului European pentru Investitii Strategice (EFSI) de creditare a IMM-urilor printr-un imprumut de 15 milioane de euro de la Banca Europeana de Investitii (BEI). Cum apreciati interesul bancilor din Romania de a se implica in acest mecanism pentru a acorda credite mai usor firmelor mici si mijlocii de aici?

Jyrki Katainen: Cred ca mai este spatiu de manevra aici. Stiu ca situatia banking-ului din Romania nu este cea mai usoara si ca bancile se confrunta cu credite neperformante. Dar sunt, mai mult sau mai putin, situatii similiare si in alte tari. Iar EFSI chiar poate sa ofere anumite oportunitati pentru banci, mai ales pentru finantarea firmelor mici si mijlocii (IMM). Creditele prin EFSI pentru IMM-uri sunt mai sigure pentru banci decat cele fara EFSI. De aceea, vrem sa ajutam bancile sa vada oportunitatile, daca sunt gata sa aiba in vedere folosirea EFSI pentru finantarea IMM-urilor. Este o mare polemica in Romania privind finantarea IMM-urilor. Unii spun ca este o lipsa de cerere, altii spun ca este o lipsa de oferta. Dar cred ca sunt valabile amandoua.

De exemplu, in Bulgaria, sunt deja 3 banci care folosesc EFSI pentru finantarea IMM-urilor. Daca bancile sunt interesate de aceasta oportunitate, Banca Europeana de Investitii poate sa ofere informatii.

O alta cale de a folosi EFSI este pentru companiile mari. Daca acestea vor sa investeasca, EFSI poate oferi finantare catre proiecte individuale.

In al treilea rand, este si o oportunitate de a crea platforme de investitii, ceea ce inseamna ca in anumite zone tematice sau regionale aceste platforme pot sa colecteze mai multe investitii relativ mici. Si EFSI poate capitaliza platformele si sa puna la dispozitie imprumuturi ieftine, pentru ca firmele mici sa poata beneficia fara sa mearga la banci.

De exemplu, in Grecia construim o platforma pentru finantarea proiectelor in infrastructura de turism, in zonele in care sunt putine investitii, iar platforma organizeaza finantarea.

Vreau sa transmit companiilor ca, daca vor sa foloseasca EFSI, nu au nevoie de nicio aprobare guvernamentala, pot sa contacteze direct BEI, care are un birou si la Bucuresti.

HotNews.ro: In general, cum evaluati absorbtia fondurilor UE in Romania atat in cadrul financiar 2007-2013 cat si 2014-2020?

Jyrki Katainen: Fiecare euro cent care nu este folosit inseamna bani pierduti. In intelegerea mea, perioada de programare precedenta a mers destul de bine, dar desigur nu au fost folosite in intregime resursele disponibile si in acest sens ar fi putut merge mai bine. In ceea ce priveste perioada de programare curenta, in primii doi ani nu au fost folosite fondurile structurale. Acum vedem ca inca mai este nevoie sa fie desemnate autoritati responsabile cu folosirea banilor europeni, altele au fost deja desemnate. Si mai sunt unele conditionalitati ex-ante care trebuie indeplinite pentru a utiliza banii europeni.

In fond, in Romania, dar si in alte tari si mai ales tarile care folosesc fondurile de coeziune (care au venitul national brut mai mic decat 90% din media europeana - n.r.) , este nevoie de transparenta solida a administratiei publice, care sa nu fie influentata de politica, pentru folosirea fondurilor structurale. Aceasta inseamna ca, chiar daca se schimba guvernul, trebuie sa existe o conducta solida de proiecte. Am vazut in multe tari de coeziune, nu numai in Romania, ca alegerile creeaza de obicei o discontinuitate aici. Si asta este o problema. Inteleg ca decidentii politici pot pastra o directie in ceea ce priveste modul in are fondurile structurale sunt folosite si alocate, dar pregatirea proiectelor trebuie sa fie o munca in continuitate, facuta de o administratie transparenta, solida si profesionista.

HotNews.ro: In decembrie, anul acesta, o sa avem alegeri parlamanetare. Va asteptati la perturbari din acest punct de vedere?

Jyrki Katainen: Noi nu dorim sa interferam in politica interna. Noi, Comisia, ne dorim, la fel ca si cetatenii romani, stabilitate economica si politica.

HotNews.ro: O serie de politicieni romani au inceput sa faca promisiuni in preajma alegerilor. De exemplu, lideri ai PNL au spus ca vor sa creasca salariile functionarilor cu 22% in medie si sa dubleze salariile medicilor. Este fezabila o astfel de crestere? Ce credeti despre aceste promisiuni?

Jyrki Katainen: Noi suntem mereu atenti sa nu interferam cu promisiunile electorale. Dar ceea ce ne intereseaza pe noi mereu sunt finantele publice sanatoase. Acum Romania trece printr-o perioada buna din punct de vedere economic, cresterea este mai rapida decat in majoritatea statelor UE, iar reformele structurale facute de Guvern au intarit stabilitatea in economie si au crescut increderea investitorilor. Deci finantele publice joaca un rol crucial si in partea de investitii. Asa ca astazi i-am spus prim-ministrului ca Comisia este un pic ingrijorata de politica fiscala expansionista. In vremuri bune, cu crestere economica puternica asa cum este acum in Romania, de obicei reduci datoriile sau macar sa nu cresti deficitul. Deci vremurile bune din punct de vedere economic sunt de obicei acelea in care finantele publice merg intr-o directie pozitiva si nu este crescuta datoria publica.

HotNews.ro: Brexitul este principalul subiect in Europa acum. Ce masuri ia Comisia Europena pentru a apara locurile de munca ale cetatenilor din statele UE?

Jyrki Katainen: Am vazut reactiile pe termen scurt ale pietelor, dupa votul pro-Brexit din Marea Britanie. Dar, din fericire, turbulentele au fost mai degraba de scurta durata. Impactul real, daca va veni, va veni daca procesul de negociere va fi prea lung sau dezordonat. Atunci ar crea probleme si asta mai ales pentru Marea Britanie insasi. Dar, pana acum, nu am observat nicio problema speciala pentru vreo tara membra UE.

In orice caz, este in interesul Uniunii Europene sa aiba o cooperare constructiva cu Marea Britanie si in viitor, chiar daca nu va mai face parte din UE, pentru ca Regatul Unit este o economie mare si este in interesul nostru sa avem o buna relatie comerciala.

HotNews.ro: Ce semnale ati primit de la Marea Britanie legat de calendarul de declansare a articolului 50? Este Comisia Europeana pregatita pentru negocieri?

Jyrki Katainen: Da. In acest moment suntem in asteptare. Din surse publice am auzit ca prim-ministra May a spus ca UK va declansa articolul 50 anul viitor, candva. Pozitia Comisiei Europene este: "cu cat mai repede, cu atat mai bine", pentru ca trebuie redusa incertitudinea in Marea Britanie, dar si in restul UE. Ne pregatim pentru discutii, dar nu a pornit nicio negociere oficiala, pentru ca statul membru trebuie mai intai sa declanseze articolul 50, iar mai departe sunt proceduri care trebuie sa fie foarte transparente, deoarece noi trebuie sa aparam interesele tuturor celorlalte 27 de state membre UE. Deci toate statele membre trebuie tratate egal, toate trebuie sa aiba un cuvant de spus in proces si sa nu faca nimeni vreo negociere neoficiala.

HotNews.ro: Domnule vicepresedinte, ati fost prim-ministrul Finlandei, sunteti un politician foarte experimentat. Cum am ajuns aici, cu acest Brexit si alte atitudini anti-UE din statele membre?

Jyrki Katainen:Mentalitatea anti-UE o privesc in cadrul populismului mai general care creste in lumea vestica. Daca urmariti ce se intampla in campania din Statele Unite, mie imi aminteste de ceea ce am vazut si in Europa. Se pare ca este un fenomen destul de raspandit.

Ceea ce ma ingrijoreaza pe mine este ca in state membre, care sunt proprietarii Uniunii Europene, guvernele responsabile incearca sa joace acelasi joc pe care il joaca populistii. Aceasta nu duce la niciun rezultat pozitiv. Mai importanta decat impartirea in dreapta si stanga este impartirea in lideri responsabili si populisti. Si acum avem nevoie de o conducere puternica, de lideri responsabili si puternici, de partide politice care sa spuna ce asteptari au de la Europa.

Daca tu transmiti propriilor alegatori ca vorbesti asa cum o fac populistii, atunci spui ca populistii au agenda corecta.

Deci mai importanta decat separarea intre dreapta si stanga este separarea intre responsabili si populisti. Si acum avem nevoie de o conducere puternica, de lideri si partide politice care sa spuna ce asteapta de la Europa. Deci nu-i apreciez foarte mult pe cei care se considera politicieni responsabili dar care spun ca trebuie sa repatriem puterea de la Bruxelles, fara insa sa spuna exact la ce se refera, sau pe cei care doar se plang ca este gresit ce se intampla, fara sa spuna si ce trebuie schimbat.

Deci un adevarat om de stat va spune "un lucru sau altul este gresit in Europa si eu sunt hotarat sa il schimb". Fie la nivel national, fie la nivelul UE.

Romania este un "actionar" al Uniunii Europene, deci Romania a investit in UE. Intr-o situatie investitionala normala, vrei sa spui ce profit astepti de la investitia ta in UE. Ce Europa vrei sa le lasi copiilor tai?

Deci nu cred ca oamenii ar trebui sa iubeasca Uniunea Europeana. Nu este o chestiune de dragoste si ura. Intre o Europa fragmentata si una integrata, eu sunt pentru o Europa integrata. E nevoie de un parcurs foarte pragmatic mai departe. De exemplu, trebuie sa ne intarim paza frontierelor, sa ne intarim capacitatea anti-terorista impreuna, sa ne formam o piata digitala comuna mai buna, o mai buna piata comuna a energiei, sa actionam impreuna in caz de criza, sa actionam impreuna pentru a stimula investitiile private. Deci acestea sunt exemple de lucruri in care avem nevoie de mai multa integrare. Dar sunt si alte cateva aspecte in care nu avem neaparat nevoie de mai multa integrare.

HotNews.ro: Dar ce ne puteti spune despre negocierile pentru Acordul de liber schimb SUA-UE (TTIP), pentru ca voci de la Paris si Berlin au spus ca executivul comunitar ar trebui sa opreasca procesul de negociere. Ce credeti?

Jyrki Katainen: Statele membre UE ne-au cerut sa negociem cu Statele Unite un acord de liber schimb si de investitii cuprinzator. Si au avut motive bune sa faca asta. De exemplu, 1 miliard de euro export suplimentar pe care l-ar face UE catre SUA ar insemna 14.000 de locuri de munca. Iar 1 miliard de euro este o valoare mica, pentru ca daca iei toate statele membre si daca firmele de acolo ar avea un acces mai mare in SUA, de exemplu, la achizitiile publice din America, ar putea sa vanda de mai mult de 1 miliard de euro. Deci este foarte important pentru crearea de joburi.

De asta sper ca politica de comert exterior, inclusiv TTIP, acordul UE-Canada (CETA), viitorul acord CEPA (UE - Indonezia), va primi o sustinere puternica din partea statelor membre, pentru ca avem nevoie disperata de locuri de munca. Negocierile pe TTIP continua si statele membre pot sa sfatuiasca Comisia privind ce fel de acord urmeaza sa fie facut. Deci hai sa decidem acordul potrivit, in loc sa fim impotriva politicii de liber schimb.

HotNews.ro: In legatura cu Rusia si cu sanctiunile impotriva sa, sunteti pentru sau contra mentinerii sanctiunilor, in intregime sau poate partial?

Jyrki Katainen: Bineinteles, toata lumea spera ca vom scapa de sanctiuni. Asta ar insemna ca situatia din Ucraina sa fie mai buna. Deci Rusia trebuie sa faca mai mult pentru a stabiliza situatia din Ucraina si trebuie sa indeplineasca criteriile de la Minsk. Acelasi lucru se aplica Ucrainei. Nu putem acuza doar rusii, si ucrainenii trebuie sa faca mai mult.

Deci, trebuie sa se avanseze cu indeplinirea agendei de la Minsk ca preconditie a ridicarii sanctiunilor. Din pacate, nu vad nicio imbunatatire pana acum. Sanctiunile sau faptul de a fi intr-o situatie conflictuala cu Rusia nu sunt o valoare. Ar fi mult mai bine sa facem comert deschis cu Rusia si sa avem o agenda pozitiva in domeniul economic. Dar din pacate situatia din Ucraina nu ofera o baza pentru asta.

HotNews.ro: Tara dumneavoastra, care v-a trimis la Bruxelles, Finlanda, se invecineaza cu Rusia, finlandezii au un istoric lung in relatia cu rusii, au avut de a face atat de mult cu Rusia. Cum vedeti viitorul relatiei dintre statelele UE si Rusia?

Jyrki Katainen: Ar trebui sa fie constructive, pozitive si orientate inainte. Rusia este o piata mare si are o mare nevoie de investitii, pentru ca Rusia are o economie axata mult pe resursele naturale, ceea ce nu este sustenabil. Deci au nevoie disperata de investitii straine. De asemenea, rusii contribuie mult la economia europeana si la agenda politica. Impartasim aceeasi agenda politica in sensul in care suntem parteneri vecini. Si, prin urmare, ne confruntam cu aceleasi provocari, intr-un fel. Deci sunt toate motivele sa avem o cooperare pragmatica. Toti am crezut ca lucrurile se puteau schimba, dar din pacate evenimentele din Ucraina arata ca cel putin in acest moment suntem foarte departe de rezolvare. Dar eu sunt intotdeauna foarte pragmatic, cred ca lucrurile se pot rezolva daca exista vointa politica, e intotdeauna vorba de vointa politica si apoi cred ca vom putea sa incepem un nou capitol in relatia noastra.