Lovitura de stat esuata din Turcia si evolutiile interne ingrijoreaza in primul rand comunitatea internationala, dar manifesta interes si pentru Romania in cateva dosare sensibile. Este mult prea devreme acum pentru a anticipa cat de mult vor fi afectate interesele strategice ale Romaniei si cum se vor pozitiona autoritatile de la Bucuresti. Cele mai sensibile sunt relatiile din domeniul militar si al cooperarii in cadrul NATO, unde Romania a cultivat raporturi speciale cu Turcia si conteaza pe sprijinul ei in chestiunea securitatii la Marea Neagra. Dar sunt si alte teme delicate pe agenda relatiilor bilaterale.
1. Cooperarea la Marea Neagra in cadrul NATO. Romania a putut conta pe sprijinul Turciei cand s-a negociat in NATO prevederea referitoare la importanta Marii Negre pentru securitatea euroatlantica. Romania a obtinut astfel, inclusiv gratie sprijinului Turciei, mentionarea Marii Negre in declaratia finala a summit-ului de la Varsovia: "Vom dezvolta o prezenta inaintata adaptata in sud-estul NATO. Masuri potrivite, adaptate la regiunea Marii Negre si incluzand initiativa romaneasca de creare a unei brigade multinationale ... vor contribui la postura intarita de descurajare si aparare a Aliantei... Vor fi evaluate optiuni pentru o prezenta aeriana si maritima intarita a NATO".
Dar asta se intampla pe data de 9 iulie. Din noaptea de vineri, 15 iulie, toate planurile militare care includ si Turcia s-au dat peste cap. Lovitura de stat esuata a facut din Turcia un partener instabil in cadrul NATO. Premierul Yildirim a declarat "razboi" americanilor in caz ca nu-l extradeaza pe Fethullah Gulen. Mai mult, presedintele Erdogan a anuntat ca va coopera cu Rusia si Iranul "pentru a rezolva crizele regionale". Kremlinul a confirmat chiar o intalnire intre presedintele rus, Vladimir Putin, si presedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, la inceputul lunii august. Pe de alta parte, secretarul de stat Johan Kerry a ridicat problema excluderii Turciei din NATO din cauza derapajelor antidemocratice grave.
In aceste conditii, cat mai poate conta Romania pe Turcia in planurile sale de securitate regionale? Intrebat in mod concret daca Turcia mai sustine initiativa navala la Marea Neagra, ambasadorul Turciei la Bucuresti, Osman Koray Ertas, a raspuns intr-un interviu pentru HotNews.ro: "Evident, Marea Neagra e vitala pentru Turcia. Trei tari NATO sunt riverane Marii Negre, care devine un subiect tot mai important la NATO, incepand cu summitul din 2014 din Tara Galilor - subiect ridicat prin eforturile conjugate ale diplomatilor si militarilor din Turcia si Romania. Discutia e in curs. Exista opinii diferite despre o flotila sau doar exercitii si traininguri; unii aliati sunt pentru, unii impotriva. Noi sustinem in mod cert intarirea solidaritatii si cooperarii in Marea Neagra sub egida NATO si cu sustinerea aliatilor. Lucram la o noua propunere impreuna cu prietenii nostri romani." Nu este clar cum va suna aceasta propunere si cum va fi influentata de apropierea dintre Turcia si Rusia. Cele doua actiuni par sa nu mearga prea bine impreuna.
2. Trilaterala Turcia-Polonia- Romania. Care va fi viitorul acestui parteneriat strategic cu o Turcie care a derapat grav de la principiile democratice? Trilaterala cu Turcia a fost lansata la summit-ul NATO de la Chicago in 2012, cand au avut loc primele intalniri in acest format. Au urmat alte cinci runde de consultari, la Bucuresti (6 noiembrie 2012), Izmir (9-10 mai 2013), Varsovia (26 mai 2014), Bucuresti (19 noiembrie 2014) si Ankara (12 aprilie 2016). Potrivit expertilor romani, viitorul trilateralei depinde de cat de mult se va apropia Turcia de Rusia. Si ambasadorul Turciei pare convins ca acest parteneriat strategic va continua. "Noi punem mare pret pe acest mecanism trilateral - am ridicat-o la nivel de ministri de Externe, prima intalnire a fost la Varsovia, vom avea inca una la Bucuresti in curand", a declarat ambasadorul Osman Koray Ertas in interviul pentru Hotnews.ro. Si expertii romani in politica externa sustin ca relatiile dintre Turcia si Rusia au fost cand mai bune, cand mai proaste, fara sa afecteze prea mult comportamentul Turciei ca aliat. "N-am remarcat vreun moment ca Turcia nu-si indeplineste obligatiile de membru NATO, desi trilaterala a fost lansata in 2012, cand Turcia era in relatii bune cu Rusia", a declarat pentru HotNews.ro un oficial roman, expert in relatii internationale.
3. Brigada multinationala. Romania a obtinut la summit-ul NATO de la Varsovia din 9 iulie aceasta brigada, dar mai are de negociat cu tarile care sa-si trimita trupe. Pina acum, doar Bulgaria si Polonia au confirmat contributii certe. Din nou se ridica intrebarea, ca si in cazul flotei NATO la Marea Neagra: cat va mai putea conta Romania pe sprijinul Turciei de acum incolo? Ambasadorul Turciei la Bucuresti, Osman Koray Ertas, a raspuns destul de evaziv la aceasta problema punctuala: "Turcia a trimis deja ofiteri pentru NATO Force Integration Units din Romania; in ceea ce priveste noua brigada NATO - acum analizam optiunile." Ambasadorul spune in general ca nu va fi afectata cooperarea in cadrul NATO, ca vor ramane "un aliat puternic". Dar situatia s-ar putea schimba dramatic in viitor, daca regimul Erdogan decide ca Turcia sa iasa din NATO si sa schimbe aliatii. Totusi, pana si ziaristii turci anti-Erdogan cred ca astfel de mutari sunt acum putin probabile. Ali H.Aslan, fost corespondent ZAMAN la Washington, a declarat, intr-un interviu pentru HotNews.ro: "Ankara nu-si poate permite sa piarda scutul NATO in fata Rusiei si Iranului, care sunt rivali istorici. Deci, indiferent de asprimea retoricii guvernului turc, pragmaticul si realistul Erdogan va evita sa mearga prea departe, gandindu-se la implicatiile de securitate si economice ale unei despartiri de clubul transatlantic."
4. Inchiderea scolilor lui Fethullah Gulen. Dupa tentativa de lovitura de stat esuata, clericul refugiat in Statele Unite a devenit inamicul numarul unu al regimului Ergodan, care il vaneaza atat personal, cat si afacerile. Este de asteptat ca presiunile exercitate de guvernul turc in ce priveste inchiderea acestor scoli sa se intensifice in perioada urmatoare. Potrivit ziarului Adevarul, ambasadorul Turciei a reluat acuzatiile imediat dupa tentativa de puci: "Acest imam (n.r. Gulen) are o retea de 11 scoli in Romania. Cand vorbeste cu presa straina transmite mesaje de toleranta si de prietenie, dar in limba turca isi indeamna sustinatorii sa fie clandestini, sa se ascunda si sa astepte momentul potrivit, iar atunci cand acesta vine sa ajunga la carma institutiilor". In replica, reprezentantii " Lumina Institutii de Invatamant" au negat vreo legatura cu predicatorul Gulen si sustin ca functioneaza conform legilor in vigoare.
Iulia Nueleanu, PR la "Lumina Institutii de Invatamant", a declarat, intr-un interviu pentru romanialibera.ro, ca acuzatiile aduse sunt nefondate. "Domnul ambasador a vorbit despre legaturi cu organizatii teroriste. Noi functionam de peste 20 de ani conform legilor romanesti, suntem acreditati de Ministerul Educatiei si activitatea din scolilor noastre se face conform curiculumului national. Nu putem fi o organizatie terorista cum incearca dumnealui sa sustina. Nu exista asa ceva. Functionam conform legilor romanesti, informatiile sunt transparente pe site. Activitatea noastra nu are nicio legatura cu Fethullah Gulen. Nu exista nicio legatura institutionala cu dansul si el nu se afla in Consiliul nostru de administratie. Nu este sponsor si nu ne ajuta logistic."
Ramane de vazut cum se va comporta statul roman in raport cu aceste institutii de invatamant de acum incolo si in ce masura guvernul lui Erdogan va gasi parghii la Bucuresti pentru a sicana activitatea scolilor suspectate ca fac parte din reteaua lui Fethullah Gulen.
5. Moscheea de la Bucuresti. Un singur subiect pare acum inchis: constructia unei mari moschei la Bucuresti. Proiectul, promovat de Erdogan inca de pe vremea cand era premier, a gasit deschidere la guvernul Ponta, care a si aprobat un teren pentru constructie. Insa proiectul a generat controverse puternice in societate, astfel ca pare sa fi fost abandonat. Pe de alta parte, un politician german a explicat intr-un interviu pentru HotNews.ro cum orice tendinta de radicalizare din Turcia se resimte rapid si in Germania, unde traieste o numeroasa comunitate de turci (peste 3, 5 milioane). Erol Ozkaraca, politician german de etnie turca (SPD), afirma intr-un interviu pentru HotNews.ro ca imamii din Germania, sunt trimisi de guvernul turc, rugaciunile de vineri sunt scrise de autoritatea pentru religie din Ankara. "Astfel, AKP (partidul lui Erdogan - n.red.) se poate adresa direct credinciosilor din Germania si sa faca propaganda", sustine politicianul german. Se poate face o analogie intre situatia din Germania si o viitoare mare moschee construita la Bucuresti: cine si-ar dori acolo imami trimisi de un guvern care se indeparteaza de valorile occidentale si revine la modelul islamist traditional?
6. In fine, relatia mai ampla a Turciei cu UE, de care si Romania este interesata. Valurile de migranti se opresc azi in Turcia, din acest motiv liderii europeni sunt destul de retinuti in a critica derapajele grave, cum ar fi amenintarea cu reintroducerea pedepsei cu moartea, epurarile masive din justitie, armata si educatie sub pretextul eliminarii pucistilor etc. Suspendarea aplicarii Conventiei Drepturilor Omului netezeste calea modificarii Constitutiei si introducerii pedepsei cu moartea, ceea ce ar inchide orice discutie despre aderarea Turciei la UE. In acest context, al suspendarii drepturilor omului in Turcia, va fi interesant de vazut in ce masura instantele din Romania vor mai extrada la fel de repede eventuali refugiati pe teritoriul tarii noastre sau care vor solicita azil politic din cauza persecutiilor regimului Ergogan. In fine, ramane de vazut in ce masura Turcia va ramane destinatie de vacanta pentru turistii romani, dupa inmultirea problemelor: atentate urmate de o lovitura de stat. De notat ca avertismentele MAE de calatorie s-au inmultit, fiind recomandata evitarea calatoriilor in Turcia daca nu sunt necesare, dar inca nu sunt raportate probleme in statiuni.
Citeste si:
13
13
