Comisia Europeana a propus miercuri noi reguli europene comune in materie de azil, pentru a pune capat disparitatilor din Uniune care determina solicitantii de azil sa privilegieze anumite destinatii si sa evite altele, scrie AFP.

Din 2007 pana in 2017 au plecat din tara 3,4 milioane de romaniFoto: Agerpres

Executivul european vrea sa impuna statelor membre obligativitatea utilizarii conceptelor juridice de tara de origine si de tara terta sigura, care permit accelerarea respingerii dosarelor solicitantilor de azil care au traversat tari calificate ca fiind sigure.

Conceptul de tari terte sigure se afla in centrul acordului controversat incheiat cu Ankara, Comisia estimand ca este legal sa retrimita spre Turcia solicitantii de azil care au tranzitat aceasta tara, in masura in care aceasta tara le poate acorda protectia pe care o cauta.

Reformele propuse vor permite ca "persoanele care au intr-adevar nevoie de protectie internationala sa o primeasca fara intarziere" iar celelalte sa "poata deveni rapid obiectul unei masuri de retrimitere", a declarat vicepresedintele Comsiei, Frans Timmermans.

Bruxellesul propune si "reguli mai ferme pentru a sanctiona miscarile secundare" dintr-o tara europeana in alta, autorizand statele membre sa impuna un domiciliu fortat solicitantilor de azil.

Drepturile acestora urmeaza sa fie mai uniformizate, cu "un acces mai precoce la piata muncii, la cel mult sase luni dupa depunerea cererii de azil", si "norme armonizate care sa permita o gazduire demna in intreaga UE".

Decizia pentru o procedura de azil trebuie luata "in mod normal intr-un interval de sase luni maxim" si chiar "intre o luna si doua" in anumite cazuri, cand o cerere este "evident nefondata", spre exemplu.

Aceste propuneri vizeaza completarea unei prime salve de masuri prezentate in mai, si care propun intarirea reglementarilor de la Dublin, care determina regulile de repartitie a solicitantilor de azil in UE.

Pentru a imparti mai bine povara cand o tara se afla in fata unei presiuni extreme, asa cum a fost cazul Greciei anul trecut, Comisia propune instaurarea unei repartizari automate a solicitantilor de azil in cazuri exceptionale.

Acest mecanism urmeaza sa fie insotit de "o contributie de solidaritate" pentru tarile care ii refuza: 250.000 de euro pentru fiecare persoana catre statul care accepta respectivul migrant.

Aceste propuneri, aflate in continuare pe masa negocierilor, se lovesc insa de opozitia feroce a mai multor state membre, printre care Polonia, Ungaria si Slovacia, tara care va asigura de la 1 iulie presedintia rotativa a UE.