Sesizarile privind dezincriminarea conflictului de interese si statutul alesilor locali vor fi dezbatute miercuri de Curtea Constitutionala

de Alina Neagu     HotNews.ro
Marţi, 5 iulie 2016, 17:37 Actualitate | Esenţial

Curtea Constitutionala
Foto: Curtea Constitutionala
Curtea Constitutionala va lua in discutie, miercuri, sesizarea a 99 de parlamentari privind proiectul de lege care duce la dezincriminarea conflictului de interese in cazul senatorilor si deputatilor ce si-au angajat rudele la birourile parlamentare pana in anul 2013. Tot miercuri, judecatorii CCR urmeaza sa dezbata si sesizarea presedintelui Klaus Iohannis privind neconstitutionalitatea legii referitoare la statutul alesilor locali.

  • Dezincriminarea conflictului de interese, contestata la CCR de 99 de parlamentari

Parlamentul a adoptat recent o propunere legislativa prin care senatorii si deputatii care si-au angajat rudele la birourile parlamentare pana in anul 2013 sa nu poata fi urmariti de Agentia Nationala de Integritate. Propunerea legislativa precizeaza ca dispozitiile din Statutul deputatilor si senatorilor potrivit carora parlamentarii nu-si pot angaja rudele la birourile parlamentare nu se vor aplica retroactiv si nu vor produce efecte juridice pentru faptele savarsite inainte de intrarea in vigoare a acestor dispozitii, adica inainte de 21 august 2013.

Pe 23 iunie, 99 de parlamentari i-au au trimis presedintelui interimar al Camerei Deputatilor, Florin Iordache, sesizarea cu privire la neconstitutionalitatea Legii pentru interpretarea art. 38 alin. (11) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputatilor si senatorilor. Potrivit expunerii de motive a initiatorilor, aceasta lege are rolul de a lamuri "confuziile privind data intrarii in vigoare a dispozitiilor art. 38 alin. (11) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputatilor si senatorilor, respectiv data de la care produc efecte juridice".

Initiatorii sesizarii considera neconstitutionale prevederile actului normativ, deoarece adoptarea acestei legi de interpretare ar putea conduce la un conflict juridic de natura constitutionala intre Parlament si Inalta Curte de Casatie si Justitie, care 'asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre celelalte instante judecatoresti, potrivit competentei sale', conform art. 18 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, republicata, privind organizarea judiciara.

Deputatii au aratat ca proiectuk de lege are efecte retroactive, incalcand principiul neretroactivitatii legii consacrat de prevederile art. 15 alin. (2) din Constitutia Romaniei.

De asemenea, in expunerea de motive se arata ca proiectul "asigura o clauza de impunitate retroactiva fiind o 'subtila dezincriminare retroactiva, o veritabila amnistie' pentru parlamentarii care au angajat rude inainte de data la care a intrat in vigoare aceasta interdictie (...) acestia nemaiputand fi trasi la raspundere juridica penala si civila".

"Trebuie mentionat ca infractiunea de 'conflict de interese' prevazuta de art. 301 Cod Penal nu este aplicabila unor fapte in care exista o vinovatie, o incalcare a legii, ci se adreseaza acelor 'zone gri' in care se incrimineaza posibilitatea ca functionarul public sa actioneze fiindu-i afectata impartialitatea de un interes personal", mai arata deputatii.

  • Statului alesilor locali, contestat de Klaus Iohannis

Pe 22 iunie, presedintele Klaus Iohannis a trimis la CCR o sesizare de neconstitutionalitate asupra modificarilor aduse Legii 393/2004 privind Statutul alesilor locali. Potrivit Administratiei Prezidentiale, motivele sesizarii vizeaza incalcarea prevederilor art. 1 alin. (3) si alin. (5), ale art. 11 alin. (1) si alin. (2), ale art. 16 si ale art. 147 alin. (4) din Constitutie.

Klaus Iohannis considera ca interventia legislativa asupra art. 9 lit. f) si art. 15 lit. e) conduce la interpretarea ca se permite continuarea exercitarii mandatului de consilier local sau judetean, primar si presedinte de CJ de catre o persoana condamnata penal printr-o hotarare judecatoreasca definitiva la o pedeapsa privativa de libertate cu suspendarea executarii pedepsei.

"Consideram ca fie completarea realizata nu poate fi interpretata decat in sensul jurisprudentei constante a Curtii Constitutionale ce nu face distinctie in functie de modalitatile de individualizare judiciara a pedepsei, ci mentioneaza doar faptul ca pedeapsa privativa de libertate trebuie executata (in formele prevazute de legislatia penala in vigoare), fie intentia legiuitorului a primit o redactare defectuoasa, ipoteza in care aceasta nu respecta nici cerintele de claritate si previzibilitate a legii, asa cum rezulta acestea din art. 1 alin. (5) din Constitutie si au fost dezvoltate in jurisprudenta Curtii Constitutionale, si nici exigentele principiului egalitatii, asa cum rezulta acesta din art. 16 din Constitutie", preciza la acea vreme Presedintia, intr-un comunicat.

Potrivit sefului statului, pierderea mandatului de catre alesul local care este condamnat prin 'hotarare judecatoreasca definitiva la o pedeapsa privativa de libertate cu executare' presupune ca instanta a stabilit in mod definitiv vinovatia acestuia.

"Odata aplicata pedeapsa, ea urmeaza a fi executata in conditiile prevazute de Codul penal si individualizate in fiecare caz in parte de instanta de judecata. Prin urmare, toate pedepsele privative de libertate aplicate de instante sunt 'cu executare', chiar daca executarea poate fi realizata, in concret, in penitenciar sau prin una din modalitatile prevazute in Capitolul V privind individualizarea executarii pedepsei din Codul penal", precizeaza Iohannis.

Seful statului considera ca noua optiune a legiuitorului este conjuncturala, nu ia in considerare un interes social real si vine in contradictie cu valorile sociale ocrotite prin lege.

In sesizare, presedintele arata ca, potrivit Legii 393/2004, in exercitarea mandatului, alesii locali se afla in serviciul colectivitatii locale si sunt responsabili in fata acesteia, iar o conditie a exercitarii mandatului o reprezinta depunerea juramantului potrivit caruia acestia se obliga la respectarea Constitutiei si a legilor.

Iohannis afirma ca este de neconceput ca statul, in calitate de subiect pasiv general al infractiunii si titular al dreptului de tragere la raspundere penala, dupa ramanerea definitiva a hotararii, sa permita exercitarea autoritatii publice de catre persoana condamnata.

Potrivit sesizarii, interpretarea sistematica a prevederilor art. 1 alin. (3) si art. 16 din Constitutie pun in evidenta principiul integritatii in exercitarea functiilor si demnitatilor publice, de la care, prin continutul sau normativ, legea dedusa controlului se indeparteaza, nefiind justificata de o nevoie sociala reala si venind in contradictie cu regimul juridic aplicabil altor categorii socio-profesionale.

Combaterea coruptiei reprezinta, in opinia lui Klaus Iohannis, o cerinta reala a societatii romanesti si o componenta de baza a dialogului Romaniei cu partenerii sai europeni.

"Din aceasta perspectiva, instituirea unui regim derogatoriu prin articolul unic pct. 3 al legii supuse controlului de constitutionalitate, in ceea ce priveste infractiunile de coruptie prevazute la art. 289-290 din Legea 286/2009 privind Codul penal, cu excluderea celorlalte infractiuni de coruptie, contravine art. 1 alin. (3) si alin. (5) coroborat cu art. 11 alin. (1) si alin. (2). (...) Or, eficienta cadrului de integritate, precum si asumarea angajamentelor la nivel international de catre statul roman in lupta impotriva coruptiei ar putea fi afectate daca s-ar mentine reglementarea din legea dedusa controlului. Angajamentele internationale asumate de Romania nu pot fi contrazise prin legislatia nationala, intrucat statul roman este obligat sa respecte cu buna-credinta obligatiile asumate la nivel international", se mai precizeaza in sesizare.

Klaus Iohannis concluzioneaza ca diminuarea prin lege a standardelor de integritate si de lupta impotriva coruptiei, in sensul ca incetarea mandatului de ales local intervine doar in cazul condamnarii definitive pentru infractiunile de dare si luare de mita, iar nu si in cazul altor fapte de coruptie prevazute in Codul penal si in alte legi speciale, este de natura sa afecteze un element constitutiv al statului de drept, precum si angajamentele internationale asumate de Romania.


Citeste mai multe despre   









471 vizualizari

Abonare la comentarii cu RSS

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version