Presedintele Germaniei, Joachim Gauck, viziteaza oficial, timp de trei zile, Romania. Mai precis se intalneste cu omologul sau, Klaus Iohannis, cu premierul Dacian Ciolos si cu alti oficiali romani. Are vreo relevanta deosebita pentru Romania aceasta vizita a actualului presedinte de stat german, care mai are cateva luni in functie si care a declarat public ca renunta la cel de-al doilea mandat? Mai degraba nu. Vizita sa e un semnal diplomatic, o curtoazie, caci marja de actiune a presedintelui Germaniei e foarte restransa, rolul sau in stat fiind, in conditii normale, doar simbolic si reprezentativ.

Joachim Gauck (n. 1940 la Rostock) este din martie 2012 presedinte federal al Germaniei, ales cu mare majoritate, inca din primul scrutin, de Adunarea Federala, dupa ce, la nici un an de mandat, predecesorul sau, Christian Wulff, demisionase in urma unor acuzatii de coruptie.

De profesie pastor luteran si fost activist pentru drepturi cetatenesti in fosta RDG, intre anii 1990 si 2000 Gauck a detinut functia de Comisar federal pentru arhivele Stasi. Legat de modul in care se lucreaza cu dosarele trecutului, Gauck a facut doua vizite in Romania, in 1992 si 1997.

In 6 iunie 2016, Gauck a declarat oficial ca nu va lua parte la alegerile pentru al doilea mandat de presedinte, care se desfasoara la finele acestui an. Inregistrarea declaratiei sale poate fi vazuta si auzita pe Spiegel.de.

In Germania, presedintele nu este ales direct de catre popor, ci de Adunarea Federala (un Parlament largit). Presedintele statului are un rol mai degraba reprezentativ, influenta sa politica fiind ca si inexistenta.

Germanii ar dori mai multa democratie directa, si anume sa-si poata alege prin vot presedintele. Intr-un sondaj de opinie efectuat de YouGov la initiativa agentiei de presa Deutsche Presse Agentur, aproape 70% dintre respondenti s-au pronuntat pentru alegeri prezidentiale directe, prin vot de la cetatean.

Majoritari au fost insa si aceia care nu doresc ca presedintele sa dispuna de mai multe putere. Germanilor le este indiferent, conform acestui sondaj, daca presedintele e barbat sau femeie. Insa doar 58% cred ca este nevoie de un presedinte de stat, 30% raspunzand negativ, iar restul fiind neinteresati de aspect.

La inceputul lunii iunie, Joachim Gauck a declarat oficial ca renunta la un al doilea mandat, invocand "energiile necesare" practicarii acestei demnitati si care n-ar mai fi disponibile in deplinatatea lor la un om in varsta de 77-82 de ani, cat ar avea el intre 2017 si 2022. Cert este ca el se retrage cu demnitate si fara scandalurile ce au umbrit mandatul predecesorului sau, Christian Wulff.

Gauck se mai retrage si cu o pensie frumusica, dupa cinci ani de mandat. Fostii presedinti ai Germaniei primesc anual o solda de onoare de 199.000 de euro, pe viata. In plus, ei pot cere birou, masina de serviciu si forte de paza adecvate, care pot ajunge sa coste pana la 350.000 de euro, anual. Tot pe viata. Pensionarii prezidentiali din Germania ii costa ceva pe contribuabili, de aceea disputele legate de aceasta tema aprind de fiecare data dezbaterile, mai ales aripa stanga a politicii germane.

Candidatul favorit la alegerile prezidentiale din acest an din Germania este Norbert Lammert (67 ani), actualul presedinte al Bundestag-ului german. El e sustinut de CDU si conducerea CSU. Alte nume de candidati "de dreapta" sunt Wolfgang Schauble (73 ani), actualul ministru de finante, si Ursula von der Leyen (57 ani), care este insa in carti si ca potential viitor cancelar.

Stanga marseaza pe social-democratul Frank-Walter Steinmeier (60 ani), actual ministru de externe, care insa nu are sustinerea necesara din partea cancelarului Angela Merkel.

Dar sa revenim la actualul presedinte german si relevanta vizitei sale actuale pentru dezvoltarea Romaniei. La alegerea lui Klaus Iohannis ca presedinte de stat, in noiembrie 2014, biroul de presa al Administratriei prezidentiale de la Berlin a emis urmatorul comunicat: "Presedintele Germaniei, Joachim Gauck, l-a felicitat luni pe Klaus Iohannis pentru alegerea sa ca presedinte al Romaniei".

"Preluati aceasta demnitate intr-un moment de mari provocari pentru Europa si tara dumneavoastra", scria presedintele german. "Va asiguram ca Germania va sustine Romania ca partener si pe viitor, in transpunerea importantelor reforme in fata carora sta tara dumneavoastra. Sunt increzator ca, printr-o colaborare bazata pe incredere, vom adanci si dezvolta mai departe, bunele relatii de prietenie intre tarile noastre, si in context european si international."

Observam ca mesajul e scurt, concis, standardizat. Insa mai observam ceva. Prin vizita de acum in Romania, presedintele Germaniei e dus si la Sibiu. Pare a se fi instaurat o regula in traseul oficialitatilor care vin in tara si care, cam neuzual, sunt plimbate intre "doua capitale". Evocam doar recenta vizita a unui premier de land german, care s-a desfasurat tot asa.

Bucuresti-Sibiu e "naveta" oaspetilor oficiali, pe tiparul navetei pe care o practica presedintele Iohannis.