Un raport realizat de Asociaţia “Forumul Judecătorilor din România” demonstreaza inutilitatea prezentei in legislatie a categoriei personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor. Autorii raportului scriu ca "existenţa unei categorii paralele coboară în derizoriu însăşi demnitatea şi statutul funcţiei de judecător şi procuror" si cer "eliminărea din legislație" a acestei categorii.

Cele mai importante informatii din raportul care poate fi consultat aici:

  • Reglementarea actuală a lărgit aproape nelimitat sfera „personalului asimilat”, art. 87 alin. 1 din Legea nr. 303/2004 dispunând următoarele: „Pe durata îndeplinirii funcţiei, personalul de specialitate juridică din Ministerul Justiţiei, Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Naţional de Criminologie, Institutul Naţional de Expertize Criminalistice şi din Institutul Naţional al Magistraturii este asimilat judecătorilor şi procurorilor în ceea ce priveşte drepturile şi îndatoririle, inclusiv susţinerea examenului de admitere, evaluarea activităţii profesionale, susţinerea examenului de capacitate şi de promovare, dispoziţiile prezentei legi aplicându-se în mod corespunzător”.
  • În fapt, prin atribuţiile de serviciu îndeplinite în activitatea fiecărei persoane ce ocupă o funcţie de personal asimilat nu sunt efectuate activităţi specifice magistraturii, adică dintre cele realizate de judecători sau procurori şi nici nu sunt în strânsă legătură cu activitatea acestora, încât să justifice un statut asimilat celui de magistrat.
  • In cadrul Ministerului Public, Inspectiei Judiciare, CSM, Ministerului Justitiei, INM, Autoritatii Nationale pentru Cetatenie si Directiei Nationale de Probatiune sunt 290 de posturi pentru personal asimilat. La aceste date se poate adăuga personalul de specialitate juridică asimilat magistraților-asistenți, care își desfășoară activitatea la următoarele compartimente din cadrul Curții Constituționale
  • Utilizând datele statistice, „personalul asimilat” existent ar putea lesne forma un nou Parchet de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (sau o nouă Înaltă Curte de Casație și Justiție, salarizarea fiind similară), două noi curți de apel, un nou tribunal și două sau mai multe judecătorii medii. Efortul bugetar pentru susținerea acestei categorii este, prin urmare, însemnat.
  • Promovând prin scurgerea timpului, fără concurență și cu o medie minimă pe care orice absolvent de drept o obține la licență, într-un interval de 5-6 ani tot „personalul asimilat” va dobândi grad profesional de P.I.C.C.J.
  • Existenţa unei categorii paralele coboară în derizoriu însăşi demnitatea şi statutul funcţiei de judecător şi procuror. Art. 1 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorului şi procurorilor dispune că ”[m]agistratura este activitatea judiciară desfăşurată de judecători în scopul înfăptuirii justiţiei şi de procurori în scopul apărării intereselor generale ale societăţii, a ordinii de drept, precum şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor”.
  • „Personalul asimilat” judecătorilor și procurorilor, salarizat similar acestora din urmă și beneficiind de pensii speciale identice, nu îndeplineşte activităţi judiciare în sensul celor prevăzute de Constituţia României, fiind în parte subordonat administrativ puterii executive, fără a putea fi vorba de independenţa judecătorilor sau stabilitatea procurorilor. Prezența acestui personal în cadrul serviciilor de achiziţii publice şi protocol, a birourilor relaţii cu publicul, la grefa secţiilor CSM, la direcţiile economice şi administrative, la serviciile de resurse umane ori în cadrul birourilor IT etc., așa cum s-a indicat mai sus, face de prisos orice comparație cu aspecte legate de locul şi rolul justiţiei în statul de drept.
  • Existenţa acestei categorii produce grave confuzii cu privire statutul judecătorului şi procurorului, inducând publicului impresia existenţei unor magistrați „de cancelarie”, subordonaţi administrativ, lucru inacceptabil într-un stat de drept. „Personalul asimilat” exercită, cel mult, atribuţii specifice consilierilor juridici, fără ca în activitatea lor să existe asemănări cu cea a magistraţilor.
  • Mai mult, „personalul asimilat” se bucură de drepturi mai extinse decât judecătorii și procurorii înșiși, spre exemplu, beneficiind de număr nelimitat de locuri pentru promovare în grad, realizată printr-un simplu examen, diferit de concursurile de promovare susținute de judecători și procurori, cu o concurență acerbă de până la 20 de candidaţi pentru un singur loc, considerate umilitoare chiar de Ministrul Justiției.
  • Se observă, astfel, că reglementările aplicabile personalului asimilat nu impun nici competiţia pentru promovarea în funcţii de execuţie.
  • Nu există vreo justificare constituțională pentru existenţa categoriei personalului asimilat magistraţilor, statutul acestora din urmă impunându-se a fi unic şi specific numai celor ce sunt judecători sau procurori. Indiferent de motivele avute în vedere de legiuitor la adoptarea legilor justiţiei, în prezent o asemenea reglementare este în dezavantajul sistemului judiciar, în ansamblu, cei care doresc a beneficia de statutul şi de drepturile magistraţilor trebuind să aibă şi responsabilităţile acestora în societate, prin accederea efectivă în corpul judecătorilor sau în cel al procurorilor.
  • Existenţa unei categorii paralele coboară în derizoriu însăşi demnitatea şi statutul funcţiei de judecător şi procuror. „Personalul asimilat” judecătorilor și procurorilor, salarizat similar acestora din urmă și beneficiind de pensii speciale identice, nu îndeplineşte activităţi judiciare în sensul celor prevăzute de Constituţia României, fiind în parte subordonat administrativ puterii executive (prezent în cadrul serviciilor de achiziţii publice şi protocol, a birourilor relaţii cu publicul, la grefa secţiilor CSM, la direcţiile economice şi administrative, la serviciile de resurse umane ori în cadrul birourilor IT), fără a putea fi vorba de atribuţii similare celor care necesită independența judecătorilor sau stabilitatea procurorilor.
  • Existenţa acestei categorii produce grave confuzii cu privire statutul judecătorului şi procurorului, inducând publicului impresia existenţei unor magistrați „de cancelarie”, subordonaţi administrativ, lucru inacceptabil într-un stat de drept. ”Personalul asimilat” exercită, cel mult, atribuţii specifice consilierilor juridici, fără ca în activitatea lor să existe asemănări cu cea a magistraţilor. Mai mult, ”personalul asimilat” se bucură de drepturi mai extinse decât judecătorii și procurorii înșiși, spre exemplu, beneficiind de număr nelimitat de locuri pentru promovare în grad, realizată printr-un simplu examen, diferit de concursurile de promovare susținute de judecători și procurori, cu concurență acerbă, ori fără a exista, în privința personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, nici măcar o procedură de sancţionare disciplinară, până la 14 octombrie 2015.
  • „Personalul asimilat” existent ar putea lesne forma un nou Parchet de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (sau o nouă Înaltă Curte de Casație și Justiție, salarizarea fiind similară), două noi curți de apel, un nou tribunal și două sau mai multe judecătorii medii. Efortul bugetar pentru susținerea acestei categorii este, prin urmare, însemnat, și va greva ani de zile bugetul statului cu plata unor pensii speciale, similare celor achitate magistraților. Într-un stat extrem de sărac, contribuabilul român va plăti o pensie specială egală cu a unui magistrat de scaun (cu zeci de ani de activitate de înfăptuire a justiţiei) fiecărei persoane din cadrul categoriei „personalului asimilat”, fie că își desfășoară activitatea la serviciile de achiziţii publice şi protocol, birourile relaţii cu publicul, direcţiile economice şi administrative ori serviciile resurse umane, deşi pentru funcţii cu atribuţii identice în cadrul altor ministere nu există astfel de beneficii.
  • Prin urmare, se desprinde necesitatea eliminării din legislație a categoriei personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, fiind de resortul Ministrului Justiției și al Consiliului Superior al Magistraturii inițierea unor demersuri în acest sens și găsirea unor soluții pentru transformarea acestei categorii profesionale.

Raport realizat de Asociaţia “Forumul Judecătorilor din România”. La documentarea şi redactarea prezentului material au contribuit membrii Asociaţiei „Forumul Judecătorilor din România”: jud. Gabriel Mustață – Judecătoria Constanţa, jud. Dragoș Călin – Curtea de Apel Bucureşti, jud. Ionuț Militaru – Curtea de Apel Bucureşti, jud. Claudiu Drăgușin – Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti