Presedintele Klaus Iohannis a facut declaratii dure la adresa Rusiei intr-un discurs sustinut marti la Palatul Cotroceni, in deschiderea unei conferinte internationale dedicate Marii Negre. Iohannis a spus ca recentele declaratii din Rusia privind scutul antiracheta sunt "incorecte pe fond", adaugand ca ele nu pot sa ne intimideze".
Iohannis a mai spus ca "avem de-a face cu o Federatia Rusa mai activa, mai agresiva cu vecinii sai, care incalca normele de drept international", adugand ca "prin actiunile sale de militarizare a spatiului Marii Negre, inclusiv in Crimeea ilegal ocupata, Rusia a afectat grav echilibrul de securitate la Marea Neagra".
"Astazi ne confruntam cu un spectru mai larg de provocari, cu un complex de amenintari pe care nu le puteam anticipa cu cativa ani in urma", a spus seful statului, aratand ca "deşi nu suntem afectaţi în mod direct, nu putem fi impasibili la faptul că, prin anexarea Crimeii de către Rusia, Ucrainei, stat vecin României şi ţară cu vocaţie democratică şi pro-occidentală, îi este blocat accesul atât la incintele de stocare de gaze naturale, cât şi la resursele de hidrocarburi submarine din Marea Neagră".
Iohannis a reiterat priorităţile strategice de politică externă şi de securitate ale Romaniei: consolidarea Parteneriatului Strategic cu SUA şi a profilului său în NATO şi în Uniunea Europeană.
Reamintim ca presedintele rus Vladimir Putin a declarat vineri seara, la Atena, ca Romania si Polonia s-ar putea afla in raza de actiune a rachetelor rusesti, deoarece gazduiesc elemente ale scutului antiracheta american, pe care Moscova il considera o amenintare. Citeste mai multe aici.
Alocutiunea completa sustinuta de presedintele Klaus Iohannis cu prilejul deschiderii Programului „Securitate în Regiunea Mării Negre. Provocări comune, viitor sustenabil”:
„Domnule Director al Programului Eurasia Security,
Domnule Vicepreşedinte al Parlamentului European,
Domnule Director al Serviciului Român de Informaţii,
Domnilor ambasadori,
Domnule secretar de stat,
Onoraţi participanţi,
Doamnelor şi domnilor,
Mă bucur să ne revedem în acest format, cu ocazia ceremoniei de deschidere a Programului Internaţional „Securitate în regiunea Mării Negre. Provocări comune, viitor sustenabil”. Îmi revine plăcerea de a vă ura şi în acest an „Bun venit” la Palatul Cotroceni!
Cred că acest program academic, organizat în baza colaborării instituționale dintre Administraţia Prezidenţială şi Serviciul Român de Informaţii, prin Academia Naţională de Informaţii „Mihai Viteazul”, în parteneriat cu Universitatea Harvard şi Universitatea Naţională de Informaţii din Statele Unite ale Americii, are potenţialul de a stabili canale autentice de dialog între experţi, practicieni, lumea academică şi factorii de decizie.
Devine astfel posibilă conturarea unei viziuni comune şi a unui set de soluţii cu caracter interdisciplinar cu privire la actuala situaţie de securitate din regiunea Mării Negre.
Doresc să felicit organizatorii acestui eveniment și apreciez în mod deosebit faptul că „Security in the Black Sea Region”, ediţia din acest an, reuneşte un grup remarcabil de lectori, specialişti români şi americani. Pe de altă parte, programul continuă să materializeze şi să consolideze excelenta noastră cooperare transatlantică.
Regiunea Mării Negre are o semnificaţie specială pentru securitatea internaţională, fiind, pe de o parte, frontieră pentru NATO şi Uniunea Europeană şi, pe de altă parte, un punct de congruenţă comercială, culturală şi de securitate între Europa, Asia Centrală şi Orientul Mijlociu.
Se poate spune, de asemenea, că reprezintă punctul de conexiune între Vecinătatea Estică şi cea Sudică a NATO şi Uniunii Europene, cu toate ameninţările, riscurile şi provocările care vin din aceste regiuni.
Acest spațiu are, prin urmare, o dinamică aparte, generată inclusiv de interesele diferite ale statelor riverane în domeniile politico-militar, economic şi energetic. Prezenţa unor conflicte îngheţate sau chiar active, deficitele democratice, nivelul crescut al criminalităţii transfrontaliere și tipurile de presiuni diferite fac din această zonă una problematică, cu riscuri, dar și crucială pentru securitatea continentului nostru și chiar a spațiului euro-atlantic în ansamblu.
Doamnelor şi domnilor,
Din păcate, de la ultima întâlnire în acest format, situaţia de securitate din regiunea extinsă a Mării Negre nu a evoluat într-un sens pozitiv. Astăzi ne confruntăm cu un spectru mai larg de provocări, cu un complex de ameninţări pe care nu le puteam anticipa cu câţiva ani în urmă și care fac mediul de securitate imprevizibil.
În Est, avem de-a face cu Federaţia Rusă mai activă, mai agresivă cu vecinii săi, care încalcă normele de drept internaţional şi care, prin acţiunile sale de militarizare a spaţiului Mării Negre, inclusiv în Crimeea ilegal ocupată, a afectat grav echilibrul de securitate la Marea Neagră.
Concomitent, în Sud, asistăm la un mediu de securitate instabil, caracterizat de violenţă, terorism internaţional care afectează continentul european şi migraţie ilegală. Aceste fenomene sunt favorizate şi de dificultatea găsirii unor soluţii durabile pentru criza din Siria sau Yemen și pentru stabilizarea situaţiei din Libia şi Irak.
Simultan, ne confruntăm cu ameninţări la adresa securităţii energetice şi cu atacuri cibernetice. La toate aceste provocări trebuie să răspundem cu fermitate şi promptitudine.
În viziunea noastră, cele două dimensiuni ale securităţii europene, cea Estică şi cea Sudică, trebuie tratate sistemic, prin identificarea unor opţiuni, atât pentru creşterea securităţii și a rezilienței statelor europene, cât şi pentru proiectarea securităţii, democraţiei şi prosperităţii în vecinătatea noastră. Cred, aşadar, că trebuie să oferim soluţii integrate, care să aibă în vedere elemente de securitate şi umanitare şi care să abordeze, în primul rând, cauzele focarelor de insecuritate, nu numai consecinţele acestora.
România acţionează responsabil şi contribuie substanţial prin iniţiativele pe care le-a promovat şi le promovează la realizarea acestui obiectiv.
Reuniunea de astăzi este cu atât mai importantă cu cât se desfășoară exact în perioada de pregătire a apropiatului Summit NATO de la Varșovia.
După cum știți, România va pleda inclusiv în cadrul acestuia pentru o atenție sporită acordată Mării Negre, pe care o considerăm crucială pentru securitatea regională și euroatlantică.
Recentele declaraţii din partea Federaţiei Ruse legate de sistemul de apărare împotriva rachetelor balistice sunt incorecte pe fond, pentru că sistemul nu are absolut nicio legătură cu Rusia. Ele nu pot să ne intimideze. Dimpotrivă, aceste ameninţări fără bază reală reconfirmă faptul că abordarea noastră, de întărire a securităţii NATO ca reacţie legitimă la atitudinea Rusiei în regiunea Mării Negre, este cea corectă.
Doamnelor și domnilor,
Problema securităţii energetice, în regiunea noastră, a căpătat o dinamică şi o semnificaţie nouă odată cu anexarea ilegală a Crimeii de către Federaţia Rusă.
Deşi nu suntem afectaţi în mod direct, nu putem fi impasibili la faptul că, prin anexarea Crimeii de către Rusia, Ucrainei, stat vecin României şi ţară cu vocaţie democratică şi pro-occidentală, îi este blocat accesul atât la incintele de stocare de gaze naturale, cât şi la resursele de hidrocarburi submarine din Marea Neagră.
În acest mediu de securitate regional complex și instabil, România urmăreşte în mod consecvent punerea în aplicare a priorităţilor sale strategice de politică externă şi de securitate: consolidarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii şi a profilului său în NATO şi în Uniunea Europeană.
Aceste priorităţi răspund pe deplin și aşteptărilor cetăţenilor noştri.
Sunt convins că ideile generate în cadrul acestui program academic pot contribui la o mai profundă înţelegere a specificului problematicii regiunii Mării Negre și implicit la găsirea instrumentelor şi platformelor de cooperare pentru ca acest spaţiu strategic să devină mai predictibil din punctul de vedere al situaţiei de securitate.
În încheiere, îi îndemn pe toţi participanții la acest program să valorifice oportunităţile autentice pe care acesta le deschide pentru dialog, gândire strategică şi viziune comună.
26
8
