Guvernul a modificat si completat, miercuri, prin ordonanta de urgenta, Codul penal si Codul de procedura penala. Unul dintre motivele care statu la baza noii ordonante de urgenta este faptul ca de la intrarea in vigoare a noului Cod de procedura penala si pana in prezent au fost adoptate un numar de 15 decizii ale Curtii Constitutionale care au produs un impact important asupra acestui act normativ. De asemenea este necesara transpunerea urgenta a unor acte normative ale UE din domeniul dreptului penal, dar si dreptului procesual-penal.
Potrivit Gubernului, un motiv ar mai fi necesitatea stringenta a unor interventii legislative pentru asigurarea bunei desfasurari a procesului penal, semnalate de institutiile din cadrul sistemului judiciar.
GUvernul arata ca au fost necesare interventii legislative necesare ca urmare a pronuntarii de catre Curtea Constitutionala a unor decizii de admitere a exceptiilor de neconstitutionalitate cu privire la Codul de procedura penala. Prin cea mai recenta decizie a CCR, s-a constatat ca renuntarea la urmarirea penala de catre procuror, fara ca aceasta sa fie supusa controlului si incuviintarii instantei de judecata, echivaleaza cu exercitarea de catre acesta a unor atributii ce apartin sferei competentelor instantelor judecatoresti. Astfel, Curtea constata ca renuntarea de catre procuror la urmarirea penala, in conditiile reglementate la art. 318 alin. (1) din Codul de procedura penala, contravine legii fundamentale, mai arata Guvernul.
Executivul a decis sa intervina legislativ pentru a reglementa o procedura prin care judecatorul de camera preliminara hotaraste, prin incheiere motivata, in camera de consiliu, cu citarea partilor, suspectului, persoanei vatamate si altor persoane interesate, precum si cu participarea procurorului, asupra legalitatii si temeiniciei solutiei de renuntare la urmarirea penala data de procuror.
Modificarile operate au in vedere si alte interventii necesare pentru punerea de acord a Codului de procedura penala cu 15 decizii ale Curtii Constitutionale pronuntate in ultima perioada si care reclamau interventie legislativa in materii precum:
- participarea procurorului sau a unor parti in procesul penal la unele etape procedurale;
- procedura solutionarii plangerii impotriva solutiilor procurorului;
- procedura acordului de recunoastere a vinovatiei;
- necesitatea reglementarii unor cai de atac care sa permita si contestarea luarii masurii asiguratorii de catre judecatorul de camera preliminara ori de catre instanta de judecata;
- clarificarea unor competente.
Codul de procedura penala a fost modificat pentru a lamuri interpretarea unor texte si realizeaza corelarile necesare pentru aplicarea acestora. S-au adus modificari procedurii acordului de recunoastere a vinovatiei, astfel incat si minorii sa poata incheia acorduri de recunoastere a vinovatiei, cu incuviintarea reprezentantului lor legal.
De asemenea, s-a completat cadrul normativ al asistentei juridice obligatorii prevazut de codul de procedura penala, confirmandu-se jurisprudenta instantelor. In plus, s-a reglementat obligativitatea acesteia si in procedura in camera preliminara in cauzele in care legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa detentiunii pe viata sau pedeapsa inchisorii mai mare de 5 ani, mai precizeaza Guvernul.
Pentru a preveni o succesiune de acte normative distincte, ordonanta de urgenta concentreaza intr-un singur demers interventia legislativa asupra Codului de procedura penala, in special, si realizeaza toate corelarile implicate de diversele motive care justifica interventia. Nefinalizarea dezbaterii in procedura parlamentara asupra proiectelor de lege initiate de Guvern in urma publicarii deciziilor de neconstitutionalitate ale Curtii Constitutionale conduce la solutii neunitare in practica.
Din totalul modificarilor operate, aproximativ 30 au vizat transpunerea celor 5 directive, mai mult de 50 de puncte au vizat punerea textelor codurilor in acord cu deciziile Curtii Constitutionale . De asemenea, au fost facute modificari pentru impunerea unei practice unitare avandu-se in vedere jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, restul modificarilor reprezentand reglementari solicitate de practicieni ori texte de corelare, a caror includere in proiect urmareste o clarificare cat mai rapida a cadrului normativ procesual-penal.
Textele contribuie nemijlocit la stabilitate legislativa, aduc un plus de valoare celor doua coduri, sporesc protectia unor categorii de persoane vulnerabile (minori, victimele infractiunilor), respectiv consolideaza caracterul echitabil al procesului penal prin sporirea garantiilor procesuale.
4
5
