Alfie Kohn: "Ce este in neregula cu notele, examenele, temele pentru acasa si competitia la clasa? Raspunsul este: va distrugeti copiii, pentru ca nu intelegeti cat de neproductive sunt aceste practici!"

de Marian Dinu     HotNews.ro
Marţi, 17 mai 2016, 9:38 Actualitate | Esenţial

Alfie Kohn, la Bucuresti
Foto: Totul despre mame
Alfie Kohn este unul dintre cei mai importanti critici ai sistemului de educatie traditional. Analizand studiile de psihologie sociala publicate in ultimii 30 de ani, el aduce constant la cunostinta publicului rezultatele care contrazic eficienta unor practici larg acceptate in cresterea si educarea copiilor. Cele 14 carti ale sale, traduse in 20 de limbi si vandute in jumatate de milion de exemplare, i-au adus recunoasterea internationala, dar si controverse pe masura. In sutele de conferinte tinute in intreaga lume Alfie Kohn a vorbit despre efectele distructive pe care le au asupra copiilor educatia parentala bazata pe recompensa si pedeapsa si sistemul scolar centrat pe note si teste. 

Pe 21 mai Alfie Kohn va sustine, pentru a treia oara in Romania, o conferinta despre parentingul neconditionat si despre efectul daunator al competitiei in scoala. El a raspuns intrebarilor HotNews.ro legate de ce inseamna o scoala buna si cum se pot implica parintii in educatia copiilor lor.





Rep: In fiecare an, in luna februarie, parintii copiilor care implinesc 7 ani intra intr-o goana epuizanta de cautare a celei mai bune scoli in care sa-si inscrie copilul. Iar calitatile acesteia ar trebui sa fie: disciplina, urmarirea riguroasa a curriculumului, pregatire extrascolara, teme pentru acasa, participari la olimpiade si rezultate bune la testarile nationale. Este aceasta definitia unei scoli bune?

Alfie Kohn: Majoritatea acestor lucruri nu se inscrie in ceea ce multi cercetatori seriosi, care au analizat cu atentie fenomenul, au definit a reprezenta o buna educatie. Imi place sa incep conferintele despre educatie si parenting prin a-i ruga pe participanti sa-mi spuna care sunt obiectivele pe termen lung pentru copiii lor - in cazul parintilor, si pentru elevii lor - in cazul profesorilor. Cum v-ati dori sa devina copiii dumneavoastra cand vor deveni adulti? Multi spun ca isi doresc ca ei sa continue sa invete pe toata durata vietii lor, sa nu se rezume la a acumula o gramada de informatii, ci sa aiba o pasiune in a se juca cu cuvintele, numerele si ideile. Isi doresc ca ei sa fie fericiti, sa devina adulti cu simt etic, sa-si foloseasca gandirea critica, dar sa fie si creativi, sa-si conduca viata independent, dar sa ii ajute si pe ceilalti. 

Daca pornim in sens invers dinspre aceste obiective pe termen lung, cu care sunt sigur ca si parintii din Romania sunt de acord, atunci trebuie sa regandim ce face o educatie buna. Si o educatie buna, cu siguranta, nu este aceea care ii pune pe copii sa se intreaca in competitii pentru medalii si alte distinctii inspaimantatoare, competitii care ii transforma pe toti ceilalti in niste obstacole in calea propriului succes. O educatie buna nu este una care se bazeaza pe note obtinute la teste ce presupun ingramadirea unor informatii in memoria de scurta durata. O scoala buna este aceea in care elevul are un cuvant important de spus in ceea ce priveste curriculumul si pedagogia, adica ce sunt invatati si cum sunt invatati. O scoala buna este cea care nu se rezuma la memorarea informatiilor si exersarea abilitatilor, ci urmarestea intelegerea resorturilor interioare ale ideilor. O scoala cu adevarat buna este cea in care copilul simte ca face parte dintr-o comunitate careia ii pasa si nu se simte izolat sau, mai rau, asmutit impotriva altora in cadrul unor concursuri.

Rep: Nu sunteti de acord cu utilizarea recompenselor si a pedepselor ca unelte in a-i motiva pe copii sa invete, sustinand ca invatarea trebuind sa fie un proces automotivant. Dar ce ati raspunde parintelui exasperat care v-ar intreba cum ar putea sa fie automotivanta invatarea numelor muntilor din Romania, a imparatilor care au condus Imperiul Roman, a tuturor regulilor gramaticale ale limbii romane sau exersarea a zeci de exercitii de matematica? Cum poate sa-si motiveze parintele copilul sa faca toate aceste lucruri fara recompensa sau pedeapsa?

 
O scoala cu adevarat buna este cea in care copilul simte ca face parte dintr-o comunitate careia ii pasa.
 
 
Alfie Kohn: Raspunsul este: nu pot sa o faca si nici nu ar trebui sa o faca! Pentru ca atunci cand iti pui intrebarea: "Cum ii poti determina pe copii sa faca ceva care nu merita a fi facut?", acesta este semnul ca trebuie sa faci un pas in spate si sa nu mai cauti cel mai bun mijloc de a-l controla pe elev, ci sa te intrebi de ce elevii sunt nevoiti sa invete aceste inutilitati? Ceea ce pare la inceput a fi o intrebare despre cum ii pot motiva parintii pe copii se transforma intr-o intrebare la adresa lucrurilor gresite din educatia traditionala. 

Cele mai bune scoli din lume nu au ca obiectiv determinarea elevilor sa memoreze astfel de informatii pe care le pot afla de-ndata cu un calculator sau chiar cu un telefon. Aceste scoli dezvolta un tip cu totul diferit de educatie, care este cu adevarat autentinca si angrenanta, unde elevii sunt incurajati in a initia si coordona o multime de proiecte care ii ajuta sa gandeasca cu adevarat asupra problemelor care chiar conteaza. Ceea ce parintii trebuie sa faca este sa nu-si deterioreze relatia lor cu copiii prin exercitarea unui supercontrol destinat punerii in practica a unei educatii gresite. Ceea ce parintii trebuie sa faca este sa se asocieze cu alti parinti si sa lucreze impreuna cu acei profesori care la randul lor sunt exasperati de un curriculum vechi, traditional, orientat spre memorarea informatiilor, si sa se gandeasca cum pot aduce Romania in secolul XXI in privinta obiectivelor pe care le are o educatie scolara cu adevarat buna.

Spre exemplu, parintii carora le pasa de educatia copiilor lor, nu trebuie sa-i oblige sa faca teme fara sens, ci sa-si puna intrebarea "De ce este nevoie ca ei sa faca teme, in primul rand?". Si asta pentru ca cercetarile arata ca obligandu-i pe copii sa lucreze intr-un fel de schimbul doi - dupa ce au stat deja jumatate de zi la scoala - nu obtinem nici un fel de beneficiu in imbunatatirea abilitatilor sau in a stimula o atitudine favorabila a copiilor catre invatatura, dimpotriva, temele facandu-i si mai putin interesati de aceasta. 

"Copiilor nu le place matematica pentru ca este predata intr-un mod lamentabil"

Rep
: Discutand despre lucrurile care ii intereseaza pe copiii lor, sunt parinti care va vor spune ca desi stiu ca ei nu sunt interesati, sa zicem de matematica, fizica, chimie sau biologie, se vad nevoiti sa-i impinga totusi pe un anumit drum profesional care le va asigura posibilitatea unei profesii bine platite in Romania sau in strainatate. Parintele i-ar putea spune copilului: "Poate ca nu-ti place acum, dar o sa-mi multumesti mai tarziu!". Vedeti ceva gresit in asta? Nu ar trebui parintele sa se ingrijeasca de viitorul copilului sau?

Alfie Kohn: Majoritatea tinerilor din ziua de azi nu se gandesc sa le multumeasca parintilor pentru ca i-au obligat sa faca lucruri fata de care nu aveau nici un interes. Primul lucru pe care ar trebui sa il faca parintii este sa se intoarca la intrebarea pe care am mentionat-o anterior, si anume, care sunt scopurile noastre pe termen lung in privinta copiilor nostri? Desigur ca ne dorim cu totii ca ei sa fie capabili sa-si castige existenta, dar asta nu este egal cu sacrificarea fericirii, moralitatii, gandirii critice, interesului pentru invatare cu singurul scop de a castiga mai multi bani. Cunoastem cu totii o multime de oameni instariti care se simt totusi mizerabil si multi dintre ei nu sunt niste persoane tocmai etice. Vice versa, multi dintre oamenii pe care ii respect si care sunt foarte multumiti cu viata lor, nu castiga o gramada de bani. Deci, chiar si atunci cand vorbim despre liceu, nu ar trebui sa vedem scoala doar ca pe o treapta spre un obiectiv si cu atat mai putin cand obiectivul este reprezentat doar de bani. Cand discutam despre copiii din gimnaziu, este cu atat mai important sa nu privim scoala doar ca pe un mijloc ce-i va transforma pe copii in ceva anume cand vor deveni adulti.

Ceea ce ne dorim cu adevarat este sa-i ajutam pe copii sa se indragosteasca de procesul de gandire, ne dorim ca ei sa fie creativi si sa invete sa puna intrebari profunde si cu sens. Ceea ce ne aduce la prima parte a intrebarii, legata de copiii carora nu le place matematica. Din experienta mea, cauza faptului ca multor copii nu le plac anumite materii, de pilda matematica, nu este o anumita trasatura a copilului, ci faptul ca matematica este predata intr-un mod lamentabil. Daca matematica este predata ca un sir de numere, algoritmi si tehnici care trebuie memorate, prin copierea unor ecuatii de pe tabla, invatarea teoriei din manual si rezolvarea, apoi, a zeci de exercitii aplicand mecanic o anumita strategie invatata, nu vad cum ar putea fi cineva interesat de o astfel de matematica. Invatare valoroasa a matematicii este foarte diferita si ea izvoraste din problemele din viata reala a copiilor si se face prin stimularea lor in a gasi strategii de rezolvare si raspunsuri la acestea, astfel incat sa inteleaga semnificatia si importanta conceptelor matematice si sa gandeasca apoi ca niste matematicieni. Astfel, copiii ajung sa invete matematica fara sa fie mituiti cu recompense sau amenintati si, cu siguranta, fara sa vada matematica doar ca pe un mijloc de a castiga mai multi bani in viitor.



Rep: Exista o nemultumire constanta a profesorilor din Romania la adresa parintilor, acestia din urma fiind acuzati ca nu se implica in procesul educational al copiilor lor. Iar atunci cand o fac, de obicei asta inseamna a sta pana la 9 seara alaturi de copil, ajutandu-l sa-si faca temele. In ce alte moduri ar mai putea parintii sa se implice in educatia copiilor? 

Alfie Kohn: Nu spun ca nu este suficient ca parintii sa-i ajute pe copii sa-si faca temele, spun ca a-i ajuta pe copii sa-si faca temele este un lucru total gresit. In primul rand, nici o cercetare nu arata existenta unor beneficii in a-i pune pe copii sa faca teme, tot ceea ce obtinem este o diminuare a interesului acestora pentru invatare. In al doilea rand, daca tema consta in umplerea catorva pagini cu exercitii sau in repetarea unor tehnici pentru memorarea lor, asta este chiar mai rau decat a nu avea teme deloc. Primul lucru pe care ar trebui sa-l faca parintii este, cum am spus mai devreme, sa se organizeze cu ceilalti parinti, sa conteste respectuos, dar ferm, practica traditionala de a da pagini de exercitii drept teme, sa incerce sa faca scolile mai bune pentru copiii lor. 

Un alt mod in care parintii se pot implica este sa discute cu copilul lor despre idei, sa-l intrebe ce anume invata in scoala si nu cat de bine considera profesorul ca invata. Sa discute despre o carte pe care copilul o citeste, sa-l intrebe de ce-i place sau ii displace acel autor. Sa-l intrebe daca ar vrea sa mai caute si alte carti pe aceeasi tema. Sa-l intrebe daca ar avea o strategie diferita in care o anumita problema de la scoala ar fi putut fi rezolvata. Sa-l intrebe pe copil care este parerea sa despre un anumit moment din istoria Romaniei sau sa-l intrebe de ce crede el ca dinozaurii au disparut. 

Aceste intrebari ii ajuta pe copii sa gandeasca, genereaza idei in mintea lor si transforma procesul de invatare in ceva care chiar pare a merita efortul. Puneti asta in contrast cu a-i “biciui” pe copii pentru a face lucruri inutile si prostesti care, in realitate, le submineaza dezvoltarea intelectuala si aduce tensiune in relatia parintelui cu copilul. Parintele ar trebui sa-i spuna profesorului: "Da, sunt implicat in dezvoltarea intelectuala a copilului meu, dar asta nu inseamna ca ma voi transforma intr-un gardian ce supravegheaza indeplinirea cererilor, regulilor si standardelor scolii care nu sunt benefice pentru acesta".

"Nota este ca o oglinda dintr-un parc de distractie care-ti distorsioneaza imaginea"

Rep: Daca un parinte vrea sa stie cum se descurca copilul sau la scoala, la ce ar trebui sa se uite? Care ar trebui sa fie intrebarile pe care sa le puna profesorului? Sa intrebe despre note? Despre cum se descurca la teste?

Alfie Kohn: Nu, sa nu intrebe despre note si teste! In nici un caz. Ele ne transmit cele mai putine informatii despre dezvoltarea copilui nostru. Cand copilul intra furtunos pe usa si povesteste plin de entuziasm cum a invatat sa faca ceva anume in acea zi la scoala, acesta este un semn excelent. Daca elevii raman si continua sa dezbata un anumit subiect de la scoala si dupa ce orele s-au terminat, acesta este un alt semn bun. Daca un copil nu doar ca stie sa citeasca, dar alege de unul singur sa citeasca in timpul sau liber, acesta este un semn bun. Daca el incepe sa puna intrebari tot mai complicate despre idei si pare autentic implicat in a descoperi cum functioneaza lucrurile, un alt semn bun. Acestea sunt indiciile care ne arata ce fel de educatie primeste copilul la scoala si sunt dovezi privind progresul intelectual pe care il face copilul. 

Daca te concentrezi, in schimb, pe note, de exemplu "copilul meu a luat un opt de data asta, in loc de un patru", asta este ingrijorator, pentru ca cercetarile cu privire la note arata aparitia a trei efecte clare atunci cand elevul se concentreaza pe obtinerea notelor bune. Primul efect este ca elevul devine tot mai putin interesat de procesul invatarii. Din cunostinta mea, toate studiile care au privit acest fenomen au descoperit o deteriorare a interesului pentru invatare atunci cand el este interesat de note. Al doilea efect este ca elevii tind sa aleaga cea mai usoara sarcina atunci cand li se da posibilitatea de a alege si nu pentru ca sunt lenesi sau nemotivati, ci pentru ca sunt rationali. Copilul va spune: "ei bine, daca scopul este sa obtin o nota mare, o sa aleg cea mai scurta carte sau cel mai simplu proiect sau un subiect la care deja ma pricep si nu mai trebuie sa invat foarte mult", deoarece scopul obtinerii unei note mari este opus scopului asumarii unor riscuri intelectuale. Si al treilea efect al punerii accentului pe nota este acela ca elevul tinde sa gandeasca intr-o maniera superficiala. Devine mai putin probabil ca el sa puna intrebari precum: "de unde stim ca asta este adevarat?" sau "dar asta nu contrazice ce am invatat saptamana trecuta?". In schimb, e mai probabil ca el sa puna alte intrebari precum: "trebuie sa invatam asta?" sau "o sa ne dati la examen din ea?" si in acel moment l-am pierdut din procesul de invatare. 

 
Nota nu este o informatie, nu este un feedback. Este o judecata care spune "mie imi place cum te-ai descurcat la o anumita sarcina".
 
 
Daca eu sunt parinte si imi trimit copilul la o scoala traditionala care foloseste inca notele, misiunea mea ca parinte este de a face notele cand mai invizibile cu putinta, de a ignora aceste cifre pe care, in mod stupid, scolile continua sa le atribuie copiilor si sa-mi incurajez copilul sa se gandeasca la idei in loc de note. Daca as fi un profesor care preda intr-o scoala traditionala, nu as atribui niciodata un numar unei lucrari sau unui proiect indivitual pe care elevul il realizeaza, astfel incat sa-i ajut pe copii sa uite de nota si sa se concentreze pe idei, pana in momentul final cand as fi obligat sa pun o nota.

Rep: Totusi, unii ar putea spune ca notele nu sunt importante doar pentru parinte sau profesor, ci si pentru copil. Ele sunt ca o oglinda care ii arata copilului la ce se pricepe si la ce nu si ii ofera un feedback care il ajuta sa-si monitorizeze evolutia. Sunteti de acord cu asta?

Alfie Kohn: Nicidecum! Nota este ca o oglinda, dar una dintr-un parc de distractie, care-ti distorsioneaza imaginea, te face sa pari mai gras, mai inalt sau mai urat decat esti in realitate. Nu ofera o indicatie reala privind capacitatile elevului. In primul rand, majoritatea elevilor care se angajeaza intr-o sarcina stiu deja care sunt lucrurile la care nu se prea pricep si care sunt cele pe care le realizeaza cu usurinta, fara sa aiba nevoie de vreun feedback in aceasta privinta. Ei stiu cand au probleme cu cititul, cand au dificultati sa rezolve un exercitiu sau un proiect de stiinta, nu au nevoie de o nota care sa le spuna asta. Trebuie sa intelegem ca nota nu este o informatie, nu este un feedback. Este o judecata care spune "mie imi place cum te-ai descurcat la o anumita sarcina".

In al doilea rand, exista alte forme autentice de evaluare prin care elevul poate arata ce anume a inteles dintr-o idee, primind in schimb indicii de la profesor sau chiar de la colegii sai despre care anume sunt punctele unde isi poate imbunatati cunostintele. Niciodata nu este necesar sa reduci copilul la o cifra, neoferindu-i nici o informatie utila in cadrul acestui proces distructiv de evaluare. In multe clase copiii isi aduna intr-un portofoliu proiectele la care au lucrat, asa cum fac artistii sau arhitectii, iar parintii si profesorii pot vedea astfel rezultatul activitatii lor. 

Daca eu invat limba franceza, atunci o buna practica scolara ar fi sa mi se ceara la scoala sa aleg eu un text care imi place foarte mult sau pe care l-am scris poate chiar eu si sa traduc acel text in franceza. Sau sa facem un exercitiu in care ne prefacem ca deschidem un restaurant cu specific frantuzesc si trebuie sa cream un meniu in franceza. In felul acesta nu doar ca invatam intr-un mod autentic in loc sa memoram mecanic conjugari ale verbelor, iar profesorul obtine informatii legate de cat de bine invata elevul, fara a fi nevoit sa dea vreodata un test sau o nota, si poate transmite apoi aceasta informatie printr-o conversatie sau un raport elevului si parintilor acestuia. Profesorii buni nu au niciodata nevoie de un test pentru a afla cat de bine invata copilul si nu au niciodata nevoie de o nota pentru a-i transmite parintelui aceasta informatie.

"Traim intr-o cultura care a transformat competitia si importanta invingerii celorlati intr-o religie de stat"

Rep: Nu sunteti un suporter al competitiei in scoala, desi in societatea moderna a castiga o competitie pare a fi cea mai inalta realizare pe care o poate obtine cineva. Ii aclamam pe sportivii invingatori, ii transformam in staruri nationale pe castigatorii concursurilor de talente televizate, transmitem stiri la ore de maxima audienta despre castigatorii Premiilor Nobel. De ce nu i-am obisnui pe copii de mici, cu aceasta valoare pe care, ca adulti, o atribuim castigarii unei competitii? 

Alfie Kohn: Cand voi veni pe 21 mai, la Bucuresti, voi tine doua conferinte, una despre parenting in general, iar cea de a doua se va axa in mod special pe aceasta intrebare. Voi prezenta pe larg rezultatul a multor cercetari, pe care le-am analizat in ultimii 30 de ani, care arata cum competitia ii impiedica pe adulti sa-si atinga potentialul maxim la locul de munca, cum impiedica in scoala obtinerea unei invatari eficiente, cum nu este necesara pentru a asigura distractia copiilor in timpul de joaca, avand in plus efecte psihologige extrem de daunatoare asupra lor. Noi traim intr-o cultura care a transformat competitia si importanta invingerii celorlati intr-o religie de stat. Iar rezultatele arata ca oamenii au psihologic de suferit din aceasta cauza atunci cand simt ca nu sunt suficient de buni pentru ca exista mereu alti oameni pe care trebuie sa-i intreaca. 

Competitia este daunatoare si in sfera relatiilor interpersonale pentru ca aduce cu sine invidie fata de castigatori, dispret fata de pierzatori, agresivitate, ostilitate, rivalitate, submineaza ajutorarea reciproca, increderea si comunicarea onesta. Dar cel mai surprinzator lucru este faptul ca cercetarile demonstreaza cum competitia si excelenta sunt doua lucruri opuse. Studii dupa studii arata ca daca eu ma gandesc cum sa-i inving pe altii, la serviciu, la scoala, la joaca, acasa, nu pot obtine cel mai bun rezultat de care sunt in stare si asta pentru ca in acel moment sarcina este vazuta doar ca ceva peste care trebuie sa treci ca sa obtii trofeul, recunoasterea. In plus, nu ma pot folosi de abilitatile si cunostintele oamenilor din jurul meu. Adevarata excelenta vine din cooperare, cand incercam sa invatam sau sa producem ceva impreuna. Dar cand toti ceilalti trebuie sa piarda daca vreau ca eu sa castig, pentru ca asta inseamna competitia, cu siguranta eu nu am sa-i ajut pe ei, ei nu ma vor ajuta pe mine si, in final, cu totii vom avea de pierdut in aceasta cursa spre victorie.

"Daca se simt singuri, daca sunt nefericiti, izolati si instrainati de scoala, copiii nu pot invata eficient nici daca ar avea cel mai bun curriculum si cea mai buna pedagogie posibila"

Rep: In 2012, Romania a participat la testele PISA. Rezultatele i-au luat prin surprindere pe multi, copiii nostri situandu-se sub medie la toate cele trei categorii: abilitati de limbaj, matematica, stiinta. Cu mult mai ingrijoratoare a fost insa evaluarea gradului de satisfactie a elevilor romani in relatia lor cu scoala. 73% dintre acestia au declarat ca se simt singuri la scoala, iar Romania s-a situat foarte aproape de ultimul loc in ceea ce priveste nivelul de fericire si de motivare in timpul petrecut la scoala. Incotro ar trebui sa ne indreptam de aici, noi, parintii si profesorii?

Alfie Kohn: Sa incepem prin a nu acorda mare atentie primului set de rezultate obtinut la testele PISA. Vorbim despre teste standardizate care masoara ce este mai putin important in privinta invatarii efective, iar rezultate de la testele standardizate sunt legate in buna masura de statutul socio-economic. Tarile mai bogate, regiunile si cartierele mai bogate obtin rezultatele mai bune la astfel de teste. Un scor scazut nu inseamna in mod automat ceva rau, asa cum un scor bun nu inseamna in mod automat ceva bun. In plus, cel mai rau lucru pe care il putem face cand ne uitam la aceste rezultate este sa le privim in termeni de competitie, comparandu-ne cu alte tari. Vrem ca totii copii din Europa si din intreaga lume sa beneficieze de o educatie buna. Nu vrem sa ne uitam la celelalte tari si sa strigam "Suntem pe primul loc!" ca si cum ar fi un meci de fotbal. Educatia nu este un concurs. Deci, din mai multe motive, nu as acorda atentie rezultatelor de la teste.

Insa a doua parte a evaluarii PISA, partea in care copiii sunt intrebati despre experienta lor legata de scoala, ar putea sa ne ofere informatii importante si semnificative. Iar rezultatele citate sunt cu adevarat descurajatoare. De fapt, aceste raspunsuri venite de la copii care se simt insingurati si nefericiti de legatura lor cu scoala ar putea fi cel mai bun raspuns la intrebarile anterioare: ce este in neregula cu notele, examenele, temele pentru acasa, competitia la clasa? Raspunsul este: va distrugeti copiii, pentru ca nu intelegeti cat de neproductive sunt aceste practici.

Schimbarea poate veni din a-i intreba mai des pe copii despre experienta lor scolara, din a-i implica in procesul de transformare a educatiei din Romania, pe baza experientelor traite de cei care sunt educati in acest sistem. Daca se simt singuri, daca sunt nefericiti, izolati si instrainati de scoala nu pot invata eficient, nici daca ar avea cel mai bun curriculum si cea mai buna pedagogie posibila, pe care aparent nici nu le au. Nu ar trebui sa creati un sistem romanesc de educatie mai bun pentru copii, ar trebui sa creati un sistem romanesc de educatie cu copiii. Pentru ca oamenii e mai probabil sa infloreasca, sa fie fericiti si sa reuseasca atunci cand au ceva de zis despre ceea ce fac in fiecare zi.


Alfie Kohn, autorul bestsellerurilor Parenting neconditionat, Pedepsit prin recompense si Mitul temei pentru acasa revine pentru a treia oara la Bucuresti, pe 21 mai 2016, pentru o noua serie de conferinte. Evenimentul va avea loc pe 21 mai 2016, la MNAR, sala Auditorium, incepand cu ora 10.00.

Conferintele din 21 mai cuprind doua module: Conferita I se va desfasura intre 10:00 - 13:00 si va aborda subiectul Parentingului neconditionat, iar conferinta a doua, care va avea loc intre 14:30 - 17:30, in aceeasi zi, va fi un adevarat argument impotriva competitiei. La eveniment cei prezenti vor afla de ce adultul este cheia in relatia copil-parinte si de ce faptele, vorbele si atitudinea sa garanteaza dezvoltarea pozitiva a copilului.

Partenerii principali ai evenimentului sunt MNAR si Asociatia pentru Comunicare Nonviolenta, prin presedinte Monica Reu, trainer comunicare non violenta. Inscrierile sunt deja disponibile pe siteul Totul despre mame.


Citeste mai multe despre   











[P] JYSK Romania plateste 15 lei / zi pentru tichetele de masa ale angajatilor sai

JYSK Romania, parte a grupului scandinav JYSK Nordic, unul dintre cei mai mari retaileri de mobilier si decoratiuni interioare din Europa, a majorat, incepand cu data de 1 decembrie 2016, valoarea tichetelor de masa acordate angajatilor sai. Astfel, valoarea nominala a unui tichet de masa a ajuns la 15 lei, suma maxima prevazuta de lege.
31954 vizualizari
  • -7 (59 voturi)    
    imi plac astia (Marţi, 17 mai 2016, 10:00)

    xanti [utilizator]

    Care ne dau noua lectii in timp ce la ei in tara invatamantul e un dezastru.
    In USA este perfect ,se impusca elevii intre ei ,au arme albe, droguri,e ideal.
    In Romania e liniste in scoli ,probabil ii enerveaza la maxim pe domnii vestici.
    • +4 (6 voturi)    
      corect (Marţi, 17 mai 2016, 21:37)

      john70 [utilizator] i-a raspuns lui xanti

      Problema educatiei in Romania este ca nu se incurajeaza creativitatea, inventivitatea, imaginatia.
      Parerea mea este ca o greseala sa fie incurajati TOTI copiii sa mearga la facultate. Nu toti au capacitatea intelectuala si nici nu e nevoie de atatia oameni cu diplome universitare care se demonetizeaza. E nevoie de foarte multzi meseriasi, multi tineri ar putea sa invetze meserii si sa castige bani frumosi in prestarea de servicii.
      • +2 (2 voturi)    
        si cum ii vei convinge sa nu mearga la facultate? (Miercuri, 18 mai 2016, 0:05)

        James Bond [utilizator] i-a raspuns lui john70

        Nu poti determina pe cineva sa nu dea examen de intrare la facultate, pe motiv ca nu e nevoie de atatia cu facultate. Sistemul de invatamant romanesc este defazat in functie de gradul de dificultate al materiilor:
        - liceul este destul de greoi
        - facultatea este destul de usoara

        In statele occidentale, raportul este inversat;
        - liceul este destul de usor, fiecare il poate absolvi si are cunostinte general pe care le poate pune in practica in viata
        - facultatea este extrem de grea

        In modelul doi de mai sus, fiecare poate da la facultate, dar nu fiecare o poate termina.
        In plus, economia romaneasca nu garanteaza un venit decent pentru "meseriasi". Clasa de mijloc este redusa, iar gradul de dispersie intre bogati si saraci este colosal: putini bogati, putini din clasa medie si foarte multi saraci.
    • -2 (2 voturi)    
      Really? Chiar crezi ce spui? (Miercuri, 18 mai 2016, 8:01)

      Locke Lamora [utilizator] i-a raspuns lui xanti

      Parca USA au cel mai avansat invatamant superior din lume.
  • +1 (55 voturi)    
    ha ha (Marţi, 17 mai 2016, 10:03)

    vodatepes [utilizator]

    De aia voi in occident dezvoltati un cult al competitiei in toate domenile.Noi astia scalvi din est nu trebuie sa intram in competitive cu voi ca va luam locurile de munca si piinea de la gura. Pai cand il poti invata pe un copil ca in lume exista competitive in orice domeniu? Cand are 30 de ani?
    • +2 (26 voturi)    
      .... (Marţi, 17 mai 2016, 10:38)

      tirolez [utilizator] i-a raspuns lui vodatepes

      Trebuia sa traiasca si domnul asta din ceva. Si cum sa atraga atentia mai bine decat spunand ceva controversat. Sistemul romanesc de invatamant e bolnavior, dar el habar nu are despre ce e vorba in Romania, spune aceleasi lucruri ca peste tot unde merge. Si macar daca am putea schimba ceva. Dar parintii abia asteapta sa o perie pe invatatoare. Daca eu zic(si am zis!) ca memorarea poeziilor e inutila s-au gasit imediat cateva mamici care sa-mi tina discurs despre cat de important e sa inveti poezii. Si presupun ca peste tot sunt exemple din astea, nu zice unul ceva ca sar imediat altii sa-i demonstreze ca e invers.
  • +5 (37 voturi)    
    mai draga Alfie, (Marţi, 17 mai 2016, 10:44)

    mnicku [utilizator]

    cunostintele pe care un om le acumuleaza pina la 20-25 de ani nu le va mai putea acumula in nici o alta perioada din viata. - dovedit stintific
    Daca tratam scoala ca si pe o distractie rezultatul va fi tot o distractie.- dovedit stintific

    samd
    • -1 (3 voturi)    
      cunostinta (Miercuri, 18 mai 2016, 0:04)

      GogabiiGabi1 [anonim] i-a raspuns lui mnicku

      Alfie nu interzice sa acumulezi cunostinte doar sa nu pui asta pe primul loc.
      In scolile din romania e mai greu ca profesorii nici macar nu au rabdarea necesara sa explice lectia.
  • +4 (28 voturi)    
    Stanga malefica (Marţi, 17 mai 2016, 10:50)

    Daniels22026 [utilizator]

    Nici un sistem nu poate evolua fara competitie, iar competitia inseamna intotdeauna competitia ideilor incorporate in sisteme.

    Civilizatia noastra nu face exceptie. Competitia ideilor implica obligatoriu competitia oamenilor si organizatilor. Numai asa putem evolua. Iar daca oprim evolutia, suntem ca si disparuti. Cu totii.

    Sarcina fundamentala a scolii e tocmai insuflarea dragostei pentru competitia corecta. De aceea, spusele acestui domn sunt de sorginte profund mafiota, profund comunista, sunt definitia stangii. Verificati atent toate regimurile totalitare, extremiste, comuniste, etc, Acestea toate propovaduiesc cu parsivitate desfiintarea competitiei, la fel ca acest domn. Si nu numai. Daca miscarile de dreapta pot fi in toata gama valorica, de la sublim pana la malefic, asta e foarte adevarat. Dar miscarile de stanga sunt intotdeauna malefice, precis din acest motiv, pentru ca propovaduiesc desfiintarea competitiei, cea mai sanatoasa dimensiune culturala.

    Una e dragostea de oameni, intr-ajutorarea, respectul, toleranta, si cu totul alta e ceea ce debiteaza acest domn aiurit, sau miscarile de stanga. Competitia corecta e la baza sanatatii culturale. Iar desfiintarea competitiei, impreuna cu acordarea de privilegii, stau la baza dezastrului. Intotdeauna a fost si va fi asa. Intotdeauna cei rai desfiinteaza competitia.
    • -1 (7 voturi)    
      hei (Marţi, 17 mai 2016, 21:29)

      john70 [utilizator] i-a raspuns lui Daniels22026

      Eliminarea notelor si a competitiilor este o noua manevra comunista de tip occidental. In USA, aceasta este implementata ca sa permita negrilor sa termine si ei liceul si apoi sa fie bagati la colegiu pe principiul ca orice bou trebuie sa fie student (se aplica si in Romania pana a venit chestia cu bacalaureatul). Te intrebi de ce se implementeaza politici care sa-i ridice cu orice pret si nemeritat pe negrii. Pentru ca rasa alba trebui distrusa, un reset al istoriei asa cum s-a petrecut la caderea Imperiului Roman.
      Pentru cei care nu stiu, populatia neagra are un IQ mai mic cu 10 puncte decat albii, care si ei il au mai mic decat asiaticii.
    • +2 (6 voturi)    
      competitie sau munca in echipa (Miercuri, 18 mai 2016, 0:15)

      GogabiiGabi1 [anonim] i-a raspuns lui Daniels22026

      Intrebati orice psiholog si va spune ca competia nu ajuta copii, ar trebui lucrat in echipa cu intelegere si nu contra celorlalti sa vedem care e mai bun.
      • 0 (0 voturi)    
        Desigur (Miercuri, 18 mai 2016, 11:03)

        Daniels22026 [utilizator] i-a raspuns lui GogabiiGabi1

        Bineinteles ca trebuie promovat si lucrul in echipa, si toleranta trebuie promovata, si empatia copiilor si generozitatea trebuie promovata, etc.

        Dar asta nu exclude competitia scolara, cu note, cu olimipiade, cu performanta individuala, eforturi sportive, promovarea curajului si a demnitatii omenesti, a spiritului civic si altele.

        Voi parca ati innebunit. V-ati intoxicat cu virusul comunismului, va trebuie neaparat involutie spre gregaritatea tribala, spre grupurile mafiote organizate, lipsa descernamantului si a luciditatii individuale. Mai bine va dati foc decat sa ajungem iarasi in comunism.
  • -3 (23 voturi)    
    garibaldi,vodatepes (Marţi, 17 mai 2016, 10:53)

    ausfahrt [utilizator]

    Voi chiar existati ? In 2016 ?!?!
  • +4 (26 voturi)    
    Occidentul... (Marţi, 17 mai 2016, 10:55)

    demaGOGU [utilizator]

    ...isi permite luxul de a nu a avea un sistem educativ competitiv pentru ca are resursele sa achizitioneze creiere la kilogram din lumile a ii-a (y compris Ro) si a iii-a (u name it)

    bref, un gargaragiu.
    • 0 (2 voturi)    
      adica noroc de noi (Miercuri, 18 mai 2016, 9:07)

      eu sunt [utilizator] i-a raspuns lui demaGOGU

      ca aia sunt prosti de bubuie... : ))) mor de ras
  • -1 (25 voturi)    
    De-aia ii primeste SUA cu bratele deschise (Marţi, 17 mai 2016, 11:06)

    Susufler0 [utilizator]

    pe cei veniti din tarile cu invatamantul asta demodat si infiorator si merge inainte cu ajutorul lor !

    PS. Nu-i nicio problema ca americanul de rand crede ca Europa e capitala Parisului. In fond, daca intr-adevar il intereseaza sa stie ce si cum baga la lucru telefonul. Abia ce ne-a spus-o domnul conferentiar.

    PPS. Pe mine m-ar interesa sa stiu daca se fac si studii care atesta faptul ca invatamantul scolar concurential este apt sa educe , sa instruiasca pe tinerii secolului 21 .
  • 0 (20 voturi)    
    Nu cred ca-s OK recomandarile de mai sus. (Marţi, 17 mai 2016, 11:44)

    GeorgeBadea1 [anonim]

    Nu cred ca-s OK recomandarile de mai sus. Cand vad cat sunt de stupizi oamenii de rand din tarile cu politici de educatie ca cea sugerata, ma prinde mandria si increderea de a fi roman. Ma intreb daca n-ar muri de foame fara romani si chinezi.

    Un roman cand se muta intr-o scoala din strainatate este guru, ii bate la fund pe colegii lui (daca nu are cumva colegi chinezi).

    Nimanui nu-i place sa invete ceva dificil. Daca nu esti prost, abia dupa ce ai aprofundat acel ceva, acel ceva incepe sa-ti placa. Este valabil in orice domeniu.

    Un exemplu banal:
    "ziua 1: tati, imi plac mult hamsterii, vreau si eu unu !
    ziua 2: Ana, acesata este hamsterul tau, cu tot ce-i trebuie, tu nu trebuie decat sa-i faci curat saptamanal si sa-l hranesti zilnic
    ziua 3: tati, imi place hamsterul dar nu ma lasa sa pin mana pe el
    ziua 4: tati, nu mai vreau hamster, nu pot sa ma joc cu el
    ziua 5: tati, arunca hamsterul, miroase urat si nu-mi place
    Si aici este problema :
    ziua 6 : Taiti, arunca hamsterul, vreau caine
    ziua 7: Ana, trebuie sa ai grija de hamster, te mai ajut si eu, il ingrijim si el va mirosi OK si o sa fie prietenul nostru dar trebuie mai intai sa incercam sa facem asta cat putem noi de bine ca el sa fie fericit ...
    • +1 (13 voturi)    
      Am si eu o intrebare. (Marţi, 17 mai 2016, 12:13)

      abisala [utilizator] i-a raspuns lui GeorgeBadea1

      Ai spus :"Cand vad cat sunt de stupizi oamenii de rand din tarile cu politici de educatie ca cea sugerata, ma prinde mandria si increderea de a fi roman."

      Intrebarea este - care sunt tarile care aplica ce spune Alfie Kohn? Iti dau un hint - SUA nu aplica asta in invatamantul si in societatea lor, la ei competitia este in orice, au teste standardizate cu miile.

      Dupa ce iti vei raspunde la intrebarea de mai sus, vei vedea de ce ti se par OK recomandarile de mai sus (asta daca nu te contrazici singur).
  • -7 (23 voturi)    
    Sila de US (Marţi, 17 mai 2016, 11:54)

    Pac-pac [utilizator]

    ////

    Acum, SUA nu este in masura sa dea lectii despre performanta in sistemul de invatamant de masa pentru simplul motiv ca sunt PRAF. Common core-ul lor este un mega-esec!!!

    Problemele de mai jos le rezolvam in clasa a 8-a sau a 9-a, la ei de abia daca stiu sa faca (partial) aia care termina liceul!!!
    http://mashable.com/2016/03/14/high-school-math-problems/#kfZhQylLeiqf

    Si inca ceva pentru desteptii care arunca cu minusuri pe aici: ce locuri ocupa elevii din SUA la olimpiadele internationale de matematica, fizica, informatica, chimie?

    Nu ma luati cu sistemul lor universitar ca despre ala nu am timp sa scriu si sa explic tuturor habarnistilor. In esenta e cladit tot pe transpiratia unor profesori (doar cu doctorat, nu cu rang in cadrul contractului de munca) din Est.
    • +8 (14 voturi)    
      Parca in SUA se aplica asta! (Marţi, 17 mai 2016, 12:31)

      abisala [utilizator] i-a raspuns lui Pac-pac

      Nu stiu de ce aveti impresia ca daca omul e american, el descrie sistemul de invatamant de masa in SUA...
    • -1 (5 voturi)    
      ... (Marţi, 17 mai 2016, 12:43)

      sekhmett [utilizator] i-a raspuns lui Pac-pac

      Ca sa inteleg, contra-argumentul tau la un concept care critica standardele si testele este ce rezultate bune au obtinut romanii la niste teste? Poate vrei sa ne spui cu ce sunt relevante, care sunt rezultatele si valoarea pe care au adus-o pentru umanitate (ca despre asta e vorba pana la urma) aceste teste si cei care le-au trecut. Si de ce doar matematica, chimie, fizica, informatica? Oamenii care conduc lumea nu sunt si nu vor fi pur matematicieni, chimisti, fizicieni, informaticieni. Mai este nevoie si de alte aptitudini pentru a ajunge sa ai rezultate si un cuvant de spus, la asta se refera si domnul din articoll.
      Si de ce este nevoie sa aiba dreptate 100% ca sa poti sa extragi ceva util si cu sens din ce spune?
      • +2 (6 voturi)    
        Poezia matematicii (Marţi, 17 mai 2016, 13:16)

        Daniels22026 [utilizator] i-a raspuns lui sekhmett

        E nevoie si de stiintele sociale. Dar concluziile valoroase ale acestora, sunt intotdeauna usor de asimilat. Nu e nevoie sa cercetezi intensiv istoria civilizatiei, pentru a intelege si aprecia rapid concluziile celor pasionati de istoria civilizatiei. Si in domeniul economic la fel. Si in domeniul juridic si in toate stiintele sociale. In cativa ani te lovesti in presa gratuita de toate intuitiile si concluziile pozitive, si inveti sa disceni valoarea de non-valoare. Pentru cine vrea, e simplu, si nu presupune un efort deosebit. Doar bun simt si un minim de calitati intelectuale.

        Aventura adevarata insa n-o poti atinge decat prin pasiunea tehnica si matematica, cu viziune catre limitele cercetarii stiintifice adevarate. Doar acolo iti palpita inima, cand intelegi miracolul inteligentei si al microuniversului, cand simti ca te apropii de maretia universului si tainele sale minunate, cand atingi cu varful degetelor poezia matematicii si intelegi ceva profund despre structurarea infinitului, structurarea miraculoasa dintre spatiui, timp, materie si matematicii.
    • +1 (1 vot)    
      din cate vad eu (Marţi, 17 mai 2016, 19:04)

      gigel123 [utilizator] i-a raspuns lui Pac-pac

      ...la ultima Olimpiada Internationala de Matematica SUA a iesit pe locul 1. Si cam are obiceiul sa tot iasa inaintea Romaniei.

      https://www.imo-official.org/year_country_r.aspx?year=2015
      • -2 (2 voturi)    
        Din cate vad eu.... (Marţi, 17 mai 2016, 20:21)

        Skipper1 [utilizator] i-a raspuns lui gigel123

        Da, SUA a castigat Olimpiada la matematica in 2015, PENTRU PRIMA OARA IN 21 DE ANI.

        Ia sa vedem cine e in echipa castigatoare.

        Antrenor principal: Po-Shen Loh
        Antrenori asistenti: John Berman, Alex Zhai

        Echipa: Shyam Narayanan, David Stoner, Michael Kural, Ryan Alweiss, Yang Liu and Allen Liu.

        Un singur antrenor asistent si doar 2 elevi cu nume american/european.

        Oricum asta nu e un argument in discutia de fata, din mai multe motive. 1. SUA e o tara de imigranți. 2. Nu poti caracteriza un sistem de invatamant pe baza unei elite din cateva persoane.

        Faptul ca SUA castiga niste medalii la Jocurile Olimpice, sau ca au echipe bune de fotbal american, basket etc. nu schimba cu nimic faptul ca 36% din americani sunt obezi.
  • +8 (14 voturi)    
    O parere (Marţi, 17 mai 2016, 12:27)

    sekhmett [utilizator]

    Dupa ce am citit articolul si comentariile de pe aici, imi dau seama ca domnul de mai sus nu prea are sanse in a schimba mentalitati pentru ca audienta lui sunt fix oamenii care au fost educati in metoda criticata de el. Acestia se vor lovi, in primul rand, de afirmatia ca educatia prin metode invechite este gresita, prin urmare, omul format prin acest sistem de educatie este gresit, idee care este inacceptabila din ratiuni de autoaparare emotionala si psihica.
    Parerea mea este ca fix faptul ca oamenii care au comentat nu par a fi capabili sa extraga niste idei care au sens fara sa jigneasca persoana care a emis ideile si fara sa vina cu niste argumente valide inseamna ca educatia primita de catre acestia a cam dat gres.
    Vad ca faptul ca americanii si Europa de vest cauta si angajeaza forta de munca din Europa de est este un motiv de lauda si un mod de a ridica increderea in sine, fara insa a se preciza si ce fel de munca presteaza cei care pleaca in strainatate. Nu este, oare, una de executie? Fie ca vorbim de IT, medici, constructii, strans de capsuni etc., toate acestea se reduc la a executa niste sarcini stabilite de altii. Altii care stiu sa gandeasca critic, strategic, creativ, inovativ, out-of-the box, carora nu le e frica sa emita 1000 idei proaste doar pentru a gasi una buna, care stiu sa se foloseasca de inteligenta colectiva in loc sa se dea mari cat de buni sunt ei si cat de prosti sunt altii.
    • -4 (12 voturi)    
      Zici tu? (Marţi, 17 mai 2016, 12:41)

      Pac-pac [utilizator] i-a raspuns lui sekhmett

      Dupa comentariile citite sper ca domnul de mai sus se va indrepta catre alte tari cu mesajul lui.
      Companiile straine au apreciat calitatea fortei de munca (ba chiar au promovat-o in pozitii de conducere) formata pana-n 2000.
      Dupa aia, Dumnezeu cu mila in toate domeniile.
      De ce s-a ajuns la Microsoft ca limba romana sa fie a doua limba? Gratie romanilor educati pana-n 2000, desigur.
      Nu mi-o luati in nume de rau, modelul de performanta in ziua de azi trebuie cautat la Est, nu la Vest.
      Chinezii transpira, rusii transpira, coreenii transpira. Lasati vrajala asta pentru prostimea din US ca d-aia le-au luat chinezii joburile.
      • +5 (5 voturi)    
        ... (Marţi, 17 mai 2016, 13:14)

        sekhmett [utilizator] i-a raspuns lui Pac-pac

        Performanta catre ce?
        Si inca un lucru, nu inteleg de ce s-a ajuns la americani/Vest versus Est/rusi/chinezi. Nicaieri in articol nu este pomenit ceva de vreo tara. Omul este american dar asta nu inseamna ca nu are voie sa emita pareri independente de invatamantul din tara in care traieste, unde, apropos, competitia este in elementul ei.
    • +1 (9 voturi)    
      Neinformate (Marţi, 17 mai 2016, 17:00)

      aqualung [utilizator] i-a raspuns lui sekhmett

      Multe din comentariile acestea sunt neinformate. Tot felul de oameni care cel mai devreme ieri au auzit de „parenting necondiționat”, nici nu au citit măcar un capitol din cartea lui Kohn, și acum deodată își dau cu părerea despre el.

      Aproape toți urlă despre școli, când Kohn vorbește despre _parenting_ în primul rând. Sigur, școlile sunt exemplul tipic de educație condiționată, dar ideile lui sunt destinate în primul rând _părinților_.

      Or, noi suntem unii dintre cei mai proști părinți din lume. Atât de proști încât ieșim în stradă să-i apărăm pe părinții care bat copii.
  • -5 (11 voturi)    
    educatie (Marţi, 17 mai 2016, 12:45)

    nimrod [utilizator]

    Baiatu' e complet in afara. Lamentabil chiar... De tot rasul. Noroc de canalele religioase care ne invata cu dintr-astia.
  • +1 (3 voturi)    
    Nu cumva se cam amesteca lucrurile? (Marţi, 17 mai 2016, 12:56)

    BEDE [utilizator]

    Ca invatamentul romanesc ese la pamant este clar. Marea jale provine din faptul ca peste 90% din ce sunt obligati copiii sa memoreze la scoala nu vor folosi in lumea reala si vor uita. Si daca aceasta este calitatea invatamantului, parca este cam aiuristic sa recompensezi pentru rezultate bune la ceva care tot nu va folosi mai tarziu la nimic. Singura utilitate a scolii asa cum este in prezent in Romania este ca il deprinde pe copil sa munceasca. Din pacate insa, nu il deprinde sa gandeasca...
    Cat despre recompense si pedepse, ele sunt necesare. Daca nu se aplica un sistem de recompense si pedepse, atunci toata societatea se duce de rapa pentru ca mai nimeni nu are o "constiinta inaintata" - asa cum era termenul folosit in "epoca de aur" - incat sa urmareasca sa faca ceea ce este bine pentru societate chiar daca aceasta cere ca sa depuna niste eforturi si nu este comod. Chiar ar fi nevoie sa existe un "om de tip nou" pentru ca sa faca ceea ce este bine nu de teama de pedeapsa... De fapt acesta este motivul pentru care a esuat comunismul: nu este deloc adaptat la ceea ce este omul in prezent si nu admite faptul ca progresul societatii rezulta din concurenta.
  • -4 (8 voturi)    
    pedagog de scoala noua (Marţi, 17 mai 2016, 13:44)

    Lakota [utilizator]

    Atentie versus "motivare":

    https://www.brainpickings.org/2015/08/19/simone-weil-attention-gravity-and-grace/

    extras din legea educatiei:
    2)Misiunea asumată de lege este de formare, prin educaţie, a infrastructurii mentale a societăţii româneşti, în acord cu noile cerinţe, derivate din statutul României de ţară membră a Uniunii Europene şi din funcţionarea în contextul globalizării, şi de generare sustenabilă a unei resurse umane naţionale înalt competitive, capabilă să funcţioneze eficient în societatea actuală şi viitoare.”

    http://www.cotidianul.ro/scoala-independentei-nationale-277475/
    http://www.cotidianul.ro/tactica-sistemului-de-invatamant-parjolit-275779/

    Practic ce ne "invata" pe noi acest Alifie Koch este cum sa devenim niste resurse umane voioase si binedispuse, si evident dispuse sa faca ce li se cere, ca niste rotite supuse si cuminti in sistemul pietei libere.
    Cam la asta se reduce libertate si comunitate careia ii pasa: la mecanismele pietei libere.

    E totusi periculos de convingator discursul unor astfel de experti si formatori de opinie. Au mai fost si altii pe la noi, nu e primul.

    Toti ne invata rusinea fata de sistemul traditional "vechi", ca personalitatile noastre istorice(sau culturale) sint mituri periculoase si ca ne trebuie oameni modesti nu genii( a se citi mediocri, supusi si bineinteles fericiti-adica satisfacuti material si superficial)

    Altfel sint multe de imbunatatit la metodele si sistemul de educatie, la relatia dintre minister si profesori, dintre profesori si elevi/parinti, de ce nu chiar si in construirea unui mediu mai motivant, fara a fi nevoie sa radem pina la temelie, ce e deja construit si a dat lumii oameni ca: Victor Babes, Liviu Rebreanu, Mircea Vulcanescu, Mircea Eliade. Numai din astia traumatizati de pedespse si competitie. Saracii nici nu stiau scrie bine romaneste, foloseau expresii ca "intru atit intru cit", nu ca cei educati comunitar/globalist, care sint generosi cu cratimele sau "avem decit rezultate bune".
  • +5 (7 voturi)    
    Colaborare sau competitie in scoli? (Marţi, 17 mai 2016, 13:51)

    TotoreanFlorin [anonim]

    In lumea actuala in continua schimbare si parintii dar si copii simt ca ceva nu este in regula. Sa fim cinstiti cu noi insine asta e cel mai greu. Invatamantul nostru a generat si genereaza oameni educati si valorosi, dar cat la suta? Si invatamantul trebuie evolueze dupa tehnologiea care ne inconjoara. Nu vad nimic rau in a starni in cel mic interesul, curiozitatea, spiritul de echipa. Totusi sa nu uitam ca si competitia este importanta si face parte din Capitalism si din viata noastra (asa ne-a creat natura si face parte din selectia naturala) dar exacerbarea ei va duce, daca deja nu o facem, la distrugerea planetei. Si pe deasupra suntem oameni, avem gandire... mai mult am evoluat prin colaborare decat prin competitie. Asta ne deosebeste de animale. Colaborarea....
    • +3 (3 voturi)    
      problema este ca... (Marţi, 17 mai 2016, 18:29)

      g01an [utilizator] i-a raspuns lui TotoreanFlorin

      competitia este importanta. ce nu au inteles ceilalti, desi a fost explicat marginal in discutie, este ca se ajunge la competitie dupa ce se aprofundeaza un subiect, nu inainte pentru ca poate avea efectul contrar, de a-l descuraja pe copil sa invete. procesul de invatare trebuie sa fie deschis la ce metode il motiveaza pe copil sa invete, desi tipul pare convins ca anumite metode functioneaza si le si enumereaza.
      competitia vine natural pentru cei care ajung la un nivel de cunostinte insusit in mod riguros.

      pe de alta parte, cine crede ca un medic, un inginer, un cercetator in fizica are nevoie de competitie pentru a-si face meseria, habar n-are cum functioneaza acesti indivizi. nevoia de a vindeca, nevoia de a face un device sa functioneze intr-un anume fel, nevoia de a descoperi si invata lucruri noi, sunt chestiuni care vin natural pentru acesti indivizi si reprezinta in sine propria motivatie pentru a continua. iar societatea, asa cum se dezvolta economia acum, are nevoie de mult mai multi indivizi cu asemenea credentiale. scoala trebuie sa aiba misiunea de a spori numarul celor care isi doresc sa urmeze astfel de profesii si daca asta implica schimbarea modului de educatie, trebuie luata in considerare serios.
  • 0 (2 voturi)    
    De unde vine (Marţi, 17 mai 2016, 14:42)

    Setalcott [utilizator]

    "While the traits listed [being rigorous and punctual, speaking grammatical English] may simply be regarded as positive traits for success in the modern world, Dr Heather Hackman described them as traits chosen and emphasised to favour whites to the detriment of non-white groups, who are forced to assimilate ‘white’ traits such as good discipline and goal orientation or else be left behind. Hackman’s solution, then, is to train teachers to move away from all these aspects of ‘white privilege’ in education. She routinely touted the benefits of collective assessments (measuring student learning at the class level instead of determining whether each student knows the material), as well as eliminating all school grades entirely."

    http://dailycaller.com/2016/04/16/professional-educator-grades-showing-up-on-time-are-a-form-of-white-supremacy/

    http://davidthompson.typepad.com/davidthompson/2015/06/elsewhere-168.html?cid=6a00d83451675669e201b7c7a32f88970b#comment-6a00d83451675669e201b7c7a32f88970b
  • +8 (10 voturi)    
    O gluma amara (Marţi, 17 mai 2016, 14:44)

    IonutSC [utilizator]

    - Tati, imi vor folosi vreodata in viata lucrurile acestea pe care trebuie sa le invat la scoala ?

    - Da copile, cand vei avea si tu copii si va trebui sa ii ajuti cu temele.
  • +3 (3 voturi)    
    e cam depasit saracul (Marţi, 17 mai 2016, 18:25)

    verdi [utilizator]

    pai abramburica mai avea putin si pana la facultate nu s-ar fi oprit nimeni
    doar din placere
    la fel si cu "doctoriile"
    mai scrii o carte din placere mai pui de un doctorat
    in rest te ocupi mai departe de partidul si politica ta
    totul e numai din placere
    asteptam implementarea in State a sistemului
  • -4 (6 voturi)    
    Ce va agitati (Marţi, 17 mai 2016, 21:04)

    MConstantin [utilizator]

    atat sa analizati spusele lui Alfie Kohn?

    Urmeaza sa tina o conferinta in Romania (pe bani) si incearca sa se promoveze.

    Articolul de fata e marketing.

    In capitalism, unde trebuie ca un patron/ resurse umane, etc sa te selecteze dintr-o multime de candidati, e inevitabila competitia (daca nu a invins nepotismul intretimp).

    Din pacate, in capitalism o alta forma de invatamant, in mare parte rupt de practica, nu poate exista.
    In capitalism inveti teoria in domeniu, practica in domeni o inveti doar daca ai noroc. Ceea ce este un mare neajuns al capitalismului, limitand mult capaciatatea umana. Multe creiere sfarsind in meserii sub-capacitatea creierului uman (vanzator, paznic, etc....) din pacate. Oamenii respectivi sigur pot mai mult decit a fi vanzatori, paznici, etc. din pacate capitalismul nu ii poate folosi la capacitate.
    Si criza e ca un procent crescand de creiere sfarsesc asa.
    Sper ca sistemul capitalist sa nu sfarseasca in idiocracy.
  • +1 (5 voturi)    
    raspunsuri gresite (Marţi, 17 mai 2016, 22:11)

    stefan2008 [utilizator]

    La intrebarea "care sunt obiectivele pe termen lung pentru copiii lor - in cazul parintilor, si pentru elevii lor - in cazul profesorilor", raspunsul este mult mai simplu decat balivernele despre idei, creativitate & bullshit.

    Obiectivul pe termen lung al parintilor pentru copiii lor este foarte simplu: sa aiba un serviciu buuun - sa fie sigur si bine bine platit, da' ghini di tat! (preferabil la stat, in banci, sau ceva firme de unde sa nu iasa decat cu doua casoaie mari di tat!). Ca sa-i ajute pe ei, pe parinti, la batranete, evident.

    Obiectivul pe termen lung al profesorilor este fix acelasi in privinta elevilor. As adauga numai sa nu uite sa vina in fiecare an cu sacosa plina pe la profesorul care l-a facut om, si bineinteles sa-si trimita copiii tot la el in clasa! Pai...
  • 0 (0 voturi)    
    Legat de temele pentru acasa (Miercuri, 18 mai 2016, 1:20)

    Raluca9 [utilizator]

    In privinta temelor pentru acasa, exagereaza si deformeaza lucrurile. Un articol echilibrat pe tema asta, in care este mentionata si opinia lui: http://www.ascd.org/publications/educational-leadership/mar07/vol64/num06/The-Case-For-and-Against-Homework.aspx
  • +1 (1 vot)    
    A mai vorbit unul... (Miercuri, 18 mai 2016, 10:47)

    stos [utilizator]

    Romania, care este un stat evoluat, a deschis porțile tuturor vorbitorilor despre nimic.
    S-au înmulțit oamenii care sunt plictisiți de propia exis-
    tență și cred că sunt mesianici, căutînd să-i convingă pe alții despre propiile convingeri.
    Partea proastă e că sub nevoia curiozității, mulți oa- meni participă la aceste comunicări lăsîndu-și creierele pradă unei semilobotomii, cînd ar putea să lase telefonul și să analizeze 5 minute un asemenea anunț.


Abonare la comentarii cu RSS

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Miercuri