9 mai 2016 - nouă ani de când România este stat membru UE.

Ziua portilor deschise la StrasbourgFoto: Parlamentul European

Biroul de Informare al Parlamentului European în România organizează o dezbatere pentru a marca Ziua Europei și pentru a realiza o retrospectivă a evoluției României în cei nouă ani de apartenență la Uniunea Europeană, în data de 13 mai 2016, între orele 14:30 - 17:30.

Această dezbatere aduce în discuţie situaţia actuală a Uniunii Europene, precum şi rolul şi contribuția României în calitatea sa de stat membru.

La eveniment sunt invitaţi membri ai Parlamentului European din România şi reprezentanți ai autorităților naționale implicate în relaţia cu Uniunea Europeană.

Despre evoluţia României de la aderarea la Uniunea Europeană până în prezent, din perspectiva Parlamentului European vor fi intervenții ale Membrilor în Parlamentul European din România:

• Theodor STOLOJAN, Membru al Parlamentului European, Grupul Partidului Popular European (PPE);
• Claudia ŢAPARDEL, Membru al Parlamentului European, Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European (S&D);
• Renate WEBER, Membru al Parlamentului European, Grupul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa (ALDE);
• Iuliu WINKLER, Membru al Parlamentului European, Grupul Partidului Popular European (PPE)
• Victor NEGRESCU, Membru al Parlamentului European, Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European (S&D)

Următorul panel se va axa pe o temă la fel de importantă: "România - 9 ani de la aderarea la Uniunea Europeană". În cadrul acestui panel vor avea intervenții:

• Leonard ORBAN, Consilier Prezidenţial - Departamentul Afaceri Europene, fost negociator adjunct şi, ulterior, negociator şef cu Uniunea Europeană
• Lazăr COMĂNESCU, Ministru, Ministerul Afacerilor Externe
• Cristian GHINEA, Ministru, Ministerul Fondurilor Europene
• Anca BOAGIU, Preşedinte Comisia pentru afaceri europene, Senatul României, fost Ministru al Integrării europene (2005 - 2007)
  

Dezbaterea va fi transmisă LIVE (video&text) pe EurActivși YOUthParlamentor.

Live text:

Leonard ORBAN, Consilier Prezidenţial - Departamentul Afaceri Europene, fost negociator adjunct şi, ulterior, negociator şef cu Uniunea Europeană:

• aderarea la UE e categoric un lucru benefic
• cifre economice: PIB-ul a crescut de la 125 mld. la euro la peste 165 mld. de euro în 2015, investițiile străine au crescut semnificativ.
•  e o prostie imensă ce spun unii politicienii români, și anume că România ar fi un contribuitor net la bugetul UE.
• peste tot sunt progresele, chiar dacă sunt dezechilibrate, în zonele cu legislație europeană se văd progrese mai importante.
• nu mai vorbesc de beneficiile aduse de libera circulație: România are cei mai mulți cetățeni care lucrează în alte state membre.
• sunt și elemente mai puțin pozitive. Trebuie să vorbim deschis despre ce e bun și ce nu la această construcție. Pe de altă parte, nu există o alternativă la această construcție, o reîntoarcere la o Europă cu frontiere nu e o soluție din niciun punct de vedere.
• ponderea UE în comerțul mondial scade. Dacă ne întoarcem la state naționale, îți închipuie cineva că un stat singur va conta mai mult decât UE? Evident, nu.
• trebuie să facem tot ce-i posibil pentru consolidarea acestei Uniuni.
• ne aflăm în fața unor provocări esențiale: Brexit, criza migrației, ele pun sub semnul întrebării viitorul UE pe termen mediu și lung. 
• care ar fi principalele riscuri: tendințele politice centrifugale, tentația de a spune că e mai bine în afara UE, dorința unui opt-out în unele domenii.
•  BREXIT: un Leave Vote va slăbi UE pe elemente de politică externă, securitate, economice.
•  va deschide o Cutie a Pandorei pentru alte state care vor fi tentate să organizeze referendumuri similare.
•  referendumul din Olanda privind Acordul de Asociere UE-Ucraina: 32% care au respins acordul, un număr limitat de persoane ajung să ridice niște probleme extrem de importante la nivelul UE, în condițiile în care AA fusese deja semnat.
• acest referendum e relevant pentru ce poate însemna o asemenea formulă de democrație, trebuie să analizăm riscurile unor astfel de consultări.
• nu e exclus ca alte subiecte să fie subiectul unor referendumuri, precum TTIP, dacă Olanda nu modifică legislația.
• se accentuează clivajul est-vest: nu e vorba doar de migrație, e vorba și de recenta propunere a CE cu privire la Directiva pentru detașarea lucrătorilor (12 parlamente naționale s-au opus, pe motiv că nu respectă principiul subsidiarității).
• Poziția României: e în interesul nostru ca UE să se consolideze, să poată depăși momentele de criză. Chiar dacă uneori votăm contra unor propuneri (exemplu, cotele obligatorii de refugiați), le respectăm, dacă ele sunt aprobate.
• avem obiective clare: integrarea în Spațiul Schengen și aderarea la zona euro.

Theodor STOLOJAN, Membru al Parlamentului European, Grupul Partidului Popular European (PPE):

• ceea ce mă preocupă pe mine este dezvoltarea economică a României.
• odată cu intrarea României avem un singur obiectiv strategic: România să ajungă la un standard de viață european, asta înseamnă infrastructură, sisteme de educație și de administrație. Asta înseamnă o Românie ca afară.
• daca vrei să progresezi trebuie să faci investiții în capitalul uman și să asiguri progresul continuu al tehnologiilor. Dacia este un produs de succes al României.
• beneficiem de fonduri ale UE, dar am reușit să pierdem 7 miliarde de euro în exercițiul 2007-2013.
• o serie de teme importante care se dezbat la nivelul UE se reflectă foarte puțin în România. Este vina noastră pentru că nu reușim să captăm atenția României.
  
• acest Panama Papers nu a făcut decât să pună scânteia pe benzină, a arătat cât de putred este sistemul financial.
• ce legătură are asta cu România? Dezinfectantele din România sunt strict legate de Panama Papers.
• patru obiective de realizat: eliminarea secretului din tot ce înseamnă conturi în offshore, cunoașterea beneficiarilor finali ai acestor companii offshore, companiile transnaționale trebuie să înceapă să raporteze profiturile realizate în orice țară, trebuie să înțelegem că dacă există țări care nu aderă la principiile de transparență, toate tranzacțiile din aceste țări să fie penalizate.

Victor NEGRESCU, membru al Parlamentului European, Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European (S&D):

• sunt persoane care critică legiferarea europeană, dar ce bine ar fi fost să existe o legislație europeană în cazul controlării dezinfectanților.
• peste jumătate dintre români consideră că democrația europeană funcționează bine, o rată mai mare de încredere spre deosebire de cea în democrația românească.
• la nivel european e foarte important să participăm, să ne exprimăm.
• un studiu arată că PE e instituție cu cea mai mare încredere în rândul tinerilor: 69%.
• sunt și multe provocări: anumiți oameni blamează UE pentru managementul defectuos al autorităților române, România e de multe ori o țară a extremelor. Nu e vina lor, ci a noastră.
•  trebuie să ne pregătim pentru președinția rotativă a UE din 2019.
• UE s-a născut ca o soluție la criză, la război. A fost un obiectiv atins, 50 de ani de pace. Dacă lucrăm împreună, cu siguranță o să ne atingem și celelalte obiective.

Renate WEBER, Membru al Parlamentului European, Grupul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa (ALDE):

• eu cred că locul României este în UE, căutăm soluții prin care să schimbăm lucrurile.
• a fost dat publicității un sondaj de opinie trist: rezultatele lui spun că 40% consideră că este firesc să se realizeze un referendum privind ieșirea țării lor din UE.
• trecem printr-o perioadă de criză care pare să nu se mai sfârșească. Oamenii nu se mai gândesc la următoarea întrebarea: Cum i-ar fi țării mai bine dacă ar ieși din UE?
• statele, de unele singure, nu pot să facă față.
• UE își subminează propriul interes.
• nu avem o politică de azil comună, dacă ar fi fost adoptată anul trecut, acum am fi avut instrumentele la îndemână în criza refugiaților.
• mă surprinde faptul că oameni care consideră unele din valorile fundamentale pe care a fost construită UE se detașează de ele
• UE a însemnat democrație, stat de drept, protecția drepturilor fundamentale, libertatea de mișcare, nu doar a serviciilor, dar și a persoanelor, nediscriminarea între cetățenii din diferitele state membre. A te distanța de aceaste valori înseamnă să nu realizezi că ele se vor întoarce împotriva ta.
• a câștigat România ceva în privința aderării la UE? Cel mai important câștig este schimbarea mentalității. Ar fi putut să profite mai mult în ceea ce privește apartenența.
• UE a înțeles adâncirea ei în sensul de birocratizare excesivă. Trebuie să se intre dur în această birocrație nenecesară.
• soluția nu este să părăsești UE, ci să te bați ca să schimbi aceste lucruri.
• ce trebuie să facă România ca să nu mai fie la coada statisticilor UE? Dacă România și-ar respecta cetățenii, lucrurile se pot schimba. Ar trebui stopat furtul - corupția, evaziunea fiscală, toate sunt furturi.
• trebuie să facem investiții în resursele umane, să investim în cercetare, în educație. Soluția nu este atât de dificil de găsit.
• am auzit că acceptăm prea multe ordine și împărtășesc această opinie. S-au acceptat tot felul de compromisuri care ar fi putut fi evitate.
• îmi place să îmi pun viitorul în mâinile tinerilor, dar îi rog să aibă grijă de el.

Claudia ŢAPARDEL, Membru al Parlamentului European, Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European (S&D):

• dacă tot e un moment aniversar, aproape 10 ani de UE, trebuie remarcat că sunt mulți români care lucrează în instituțiile europene și aduc plus valoare.
• UE se confruntă cu probleme grave și mari provocări.
• La ce mai e bună UE și cât va mai rezista, se întreabă mulți, iar Londra a trecut chiar la fapte, prin organizarea referendumului din iunie. Nu putem ignora nici suspendarea Schengen, criza migrației.
•  trebuie să ne luptăm toți cu aceste amenințări.
• Beneficiile României ca stat membru: 2 milioane de români care au plecat în alte state UE, ei au transmis în țară 2-3 miliarde de euro, am atras investitori străini, mai ales în domeniul IT, PIB-ul a crescut, la fel exportul, produsele românești având o piață de o jumătate de miliard de locuitori, poate ar trebui să le promovăm mai mult.
• privim doar jumătatea goală a paharului: România nu se poate compara cu un stat membru fondator sau unul care e de 30-40 de ani în UE.
• europarlamentarii trebuie să promoveze interesele propriilor state, trebuie să ne perfecționăm pentru a negocia mai bine.
• avem un defect: vrem ca lucrurile să se realizeze mâine. Eu am învățat că lucrurile se întâmplă pe termen lung, e nevoie de continuitate în cazul strategiilor.
• la noi, fiecare guvern care vine schimbă strategiile.
• cred că România e unul dintre centrele emergente în domeniul turismului, e ”o piatră ascunsă” a turismului european, avem un patrimoniu cultural imens.
• UE se mișcă încet, dar în 50 de ani nu a fost niciun conflict armat la nivel european, am creat o oază de prosperitate, de care și România a beneficiat.
• cred că Schengen trebuie să rămână, să intre și România și Bulgaria, pentru că UE e o forță unificatoare.

Iuliu WINKLER, Membru al Parlamentului European, Grupul Partidului Popular European (PPE):

• ce a avut România de căștigat și ce a avut de pierdut? România a avut totul de câștigat și nimic de pierdut.
• în 1989 a piedut un sistem, iar în 2007 a intrat într-un alt sistem. În perioada dintre am trecut printr-o tranziție.
• Europa este în criză. Nu este prima criză a UE, dar este cea mai adâncă.
• UE a depășit toate crizele cu care s-a confruntat și totdeauna a ieșit întărită. Cred și sunt optimist că UE va ieși o altfel de Ue, dar întărită și care să prezinte un viitor sigur.
• bilanțul de nouă ani al României: Vorbim prea puțin despre lucrurile bune. Aș insista pe povestea cu roaming-ul.
• am pierdut fonduri europene pentru că nu am fost în stare să utilizăm acești bani. Avem o problemă de coeziune, nu ne apropiem de media economiei europene.
• dezvoltarea țării este determinată de dezvoltarea țării, nu doar de dezvoltarea Bucureștiului.
  
• ce este de făcut: un proiect de țară pentru că nu avem unul. Cât mai mulți din societate să știm de el și să ni-l asumăm, cum a fost cel al aderării la UE. Trebuie să includă și minoritățile, inclusiv cele sexuale, și cât mai mulți cetățeni ai României. Trebuie să se bazeze pe respingerea a ceea ce este cel mai mare pericol pentru UE: populismul, care se bazează pe idei preconcepute.
• Gândiți liber și veți fi câștigători.
  

Lazăr COMĂNESCU, ministrul Afacerilor Externe:

• unele lucruri ar fi putut să fie mult mai bine făcute: o mai bună gestionare a afacerilor europene, spre exemplu.
• s-au pierdut mulți bani, dar  au și intrat bani mai mulți în România, în comparație cu contribuția noastră la bugetul UE.
• pe viitor ar trebui să identificăm mai bine responsabilii, când nu se absorb fonduri UE.
• trebuie să ne stabilim mai pragmatic obiectivele în cadrul UE.
• să nu devenim ostaticii unei abordări strict cantitative, suntem a 7-a țară din punct de vedere demografic, dar nu ca PIB, export etc.
• la nivelul Parlamentului ar trebui să avem o singură comisie pentru afaceri europene, pentru că s-ar putea asigura o mai bună coordonare, proporționare a resurselor și eforturilor.
• a venit timpul să folosim potențialul statutului de membru UE pentru a participa mai eficient la fluxurile internaționale prin revigorarea relațiilor economice cu alte state din afara Uniunii, să ne uităm în jur cum fac alte state membre.
• e nevoie de o eficientizare a funcționării instituțiilor europene, inclusiv corelarea interinstituțională.
• UE ca actor global: ar trebui să fie consolidată ea însăsi, dacă vrem să fie un actor global.

Cristian GHINEA, Ministru, Ministerul Fondurilor Europene:

• este o neînțelegere că am avea un morman de bani la Minister
• sunt oameni care vin din Ucraina și spun că au venit în Occident. Nu sunt de acord că nu am făcut nimic din banii europeni
• îmi place să vorbesc mai mult despre impact decât despre absorbție
• am simțit un moment de emoție când în satul din Dâmbovița, unde am crescut eu, am văzut un tractor care colecta gunoi. Acum construim gropile pentru gunoi.
• Râul Dâmbovița este un loc pierdut acum. Eu visez la un Râu Dâmbovița amenajat, unde te poți plimba cu barca, cu un spațiu verde. Acest proiect există, asteptăm ca Primăria să îl accepte.
• Trei spitale regionale sunt programate pentru a fi construite, la Iași, la Cluj și la Craiova.
• avem un program național de screening pentru cancer cervical, urmează să îi dau drumul.
  
• avem o problemă cu tinerii care nu iau BAC-ul. Sunt puține șanse să găsească un job. Avem un program pentru ei cu instituții active care să îi îndrume.
• în ceea ce privește orfelinatele, se lucrează la un plan în care vom închide ultimele orfelinate vechi din România. Ce a spus Premierul este adevărat, le vom închide, iar copiii vor fi mutați într-un spațiu familial, unde nu vor fi mai mulți de 12.
• fondurile europene nu sunt despre proceduri, sunt despre dezvoltarea României.

Sesiune Q&A:

Un tânar a întrebat europarlamentarii de ce au acceptat invitația de a veni la dezbatere.

Theodor Stolojan: Am vrut să înțeleg generația nouă, să văd ce așteptări are această generație și prin ce se deosebește ea de generația mea. Generația tânără dorește respect, responsabilitate, recunoaștere, ceea ce doream și noi. Dar este o deosebire, generația actuală nu are răbdarea să primească, cum am avut noi. Dacă vă puneți în locul generației actuale, ea spune "am niște calități pe care vreau să le valorific, eu nu am timp să aștept". Niciun tânăr nu va aștepta, se va duce unde își va putea fructifica cel mai bine valențele. De aceea pleacă tinerii.

Iuliu Winkler: Am vrut să am ocazia să vă împărtășesc ideile mele și să vi le ascult pe ale voastre.

O tânără întreabă cum se poate realiza un dialog concret între tineri și eurodeputați:

Iuliu Winkler: Am multe programe, lucrez mult cu tineri, de obicei în Transilvania, pentru că locuiesc în Hunedoara. Avem programe de stagiat, pe baza unor concursuri, eu lucrez cu asociații de tineret și acordăm premii, inclusiv excursii la Bruxelles.

Tinerii au mai dorit să știe de ce subiectele europene sunt prea puțin dezbătute în România și ce se poate face pentru ca țara noastră să participe la Eurovision.