Instalatia antiracheta din Romania, integrata zilele trecute in sistemul antibalistic al NATO, are mai degraba un rol simbolic, intrucat nu ar putea contracara un atac masiv al Rusiei, afirma specialistul George Friedman, fondatorul Institutului de analize Stratfor si al publicatiei Geopolitical Futures, potrivit Mediafax.
Elementele antiracheta din Romania au devenit operationale in decembrie 2015, dar au fost integrate zilele trecute in sistemul antibalistic al Aliantei Nord-Atlantice.
"Apararea antiracheta in Europa a devenit mai degraba un simbol politic decat o arma propriu-zisa. Eu as spune ca, daca simbolurile politice conteaza, atunci instalatia (din Romania - n.red.) isi indeplineste functia, deoarece este greu sa fie preconizat scopul militar al sistemului", afirma George Friedman, fondatorul Institutului de analize Stratfor si al publicatiei Geopolitical Futures.
"Sistemul este conceput pentru a bloca una sau un numar redus de rachete care ar viza o suprafata mare. Ar fi ineficient impotriva Rusiei, daca aceasta tara ar lansa un atac nuclear asupra Europei, deoarece sistemul ar fi depasit rapid printr-un numar relativ mic de rachete, si ar fi total irelevant daca rusii ar lansa un atac masiv, un lucru pe care sigur l-ar putea face", scrie Friedman intr-un editorial publicat in revista Geopolitical Futures.
"Iar daca alta putere nucleara ar decide sa lanseze un atac, probabil ar dispune de mai putine rachete, astfel ca sistemul ar putea fi eficient. Insa este neclar de ce o tara cu un arsenal balistic relativ mic ar lansa un atac si de ce ar viza Europa", subliniaza Friedman in articolul intitulat "Apararea antibalistica si realitatea", expertul ajungand la concluzia ca "instalatia antiracheta din Romania protejeaza Europa de Est de o amenintare foarte improbabila".
Agentia rusa Sputnik a preluat editorialul publicat de George Friedman sub titlul: "Bani cheltuiti bine? Sistemul antiracheta din Romania are doar rol ￂsimbolicￂ".
Statele Unite si NATO au explicat de mai multe ori ca elementele antiracheta instalate in Europa nu sunt indreptate impotriva Rusiei, avand rolul de a contracara amenintari provenind din tari care nu se conformeaza reglementarilor internationale, precum Iranul si Coreea de Nord.
Recent, Moscova a reiterat ca este "extrem de preocupata" de instalarea sistemelor antibalistice NATO in Romania si Polonia, afirmand ca sunt interzise prin Tratatul privind Fortele nucleare intermediare (INF) si avertizand ca Rusia va lua masuri pentru a se apara.
"Suntem extrem de preocupati in legatura cu sistemele antiracheta americane instalate in Romania si in viitor in Polonia, care sunt interzise prin Tratatul fortelor nucleare intermediare. In mod evident, instalarea acestor sisteme antibalistice in Europa are rolul contracararii Rusiei. Moscova intentioneaza sa ia toate masurile necesare pentru garantarea securitatii", a transmis recent Ministerul rus de Externe.
Rusia a afirmat de mai multe ori ca elementele antiracheta care urmeaza sa fie instalate la Deveselu reprezinta incalcari ale Tratatului fortelor nucleare intermediare (INF), cerand Romaniei si SUA sa constientizeze "responsabilitatea" montarii acestor sisteme si sa renunte la plan "cat nu este prea tarziu". In martie 2015, Serghei Riabkov, adjunctul ministrului rus de Externe, afirma ca sistemele MK-41 (Aegis) sunt utilizate pentru rachete cu raza medie si lunga de actiune - sisteme interzise prin Tratatul fortelor nucleare intermediare. Washingtonul a exprimat propriile nemultumiri privind presupuse incalcari ale Tratatului de catre Rusia.
Acordul Fortelor Nucleare Intermediare, semnat de SUA si URSS in 1987 si intrat in vigoare pe 1 iunie 1988, obliga ambele parti sa distruga toate rachetele balistice si de croaziera cu raze de actiune cuprinse intre 500 si 5.500 de kilometri. Ca reactie la acuzatiile Moscovei, Presedintia Statelor Unite a comunicat in mai multe randuri ca sistemul american de aparare antiracheta care va fi amplasat in Romania nu incalca Tratatul fortelor nucleare intermediare (INF).
Planul NATO de instalare a unor elemente antibalistice in Romania si Polonia reprezinta o sursa de tensiuni cu Moscova. Rusia considera ca sistemele militare sunt indreptate impotriva sa, desi Alianta Nord-Atlantica a dat asigurari ca sunt vizate capacitatile balistice ale unor tari precum Iranul si Coreea de Nord.
Baza antiracheta de la Deveselu (judetul Olt) a devenit functionala pe 18 decembrie 2015, iar recent a fost integrata in sistemul antibalistic al NATO.
Dupa inaugurarea sistemului din Romania, Ministerul rus de Externe a transmis: "Am exprimat in mod repetat pozitia si evaluarile privind planul sistemului antiracheta al SUA si am notat ca proiectul intra in contradictie cu masurile de consolidare a securitatii si stabilitatii internationale. Cu toate acestea, Statele Unite si aliatii continua sa lucreze la acest program destabilizator si periculos, iar argumentele pe care le aduc devin tot mai putin credibile. Pe 18 decembrie 2015 au fost finalizate lucrarile de constructie la Deveselu, in Romania. Dupa fixarea si testarea echipamentelor, baza va intra in faza de pregatire operationala in prima jumatate a anului 2016. Instalatii de lansare MK 41 (Aegis) sunt utilizate pentru acest sistem antiracheta. (...) Acest lucru ne permite sa consideram prezenta lor o incalcare a prevederilor Tratatului INF de catre Statele Unite".
Pe fondul acuzatiilor formulate de Rusia, Presedintia Statelor Unite a dat asigurari ca sistemul american de aparare antiracheta care va fi amplasat in Romania nu incalca Tratatul fortelor nucleare intermediare (INF). Insa presedintele rus, Vladimir Putin, nu s-a lasat convins de argumentele NATO.
Putin a avertizat ca Rusia va consolida capacitatile nucleare strategice ca reactie la sistemele antiracheta instalate de Statele Unite in Europa de Est, precizand ca armata rusa a dezvoltat armament care poate distruge orice instalatie antibalistica. "Rusia va lua masuri de retorsiune in sensul consolidarii capacitatilor fortelor nucleare. De asemenea, vom dezvolta propriile sisteme antiracheta. Am spus de la inceput ca vom dezvolta sisteme de atac pentru distrugerea oricaror instalatii antibalistice", declara Vladimir Putin pe 10 noiembrie 2015. Potrivit liderului rus, pretextele conform carora sistemele antiracheta din Europa de Est ar viza amenintarile balistice din partea Iranului si Coreei de Nord ascund adevaratele intentii ale Statelor Unite, de a dobandi superioritate militara. "Adevaratul scop este neutralizarea potentialului nuclear al altor state, inclusiv al Rusiei si al aliatilor ei", a subliniat Vladimir Putin.
Liderul de la Kremlin considera ca extinderea sistemului antiracheta al Statelor Unite in Europa de Est reprezinta o amenintare la adresa capacitatilor nucleare ruse, exprimand preocupare ca infrastructura ofensiva a NATO se apropie de frontierele ruse si evocand un scenariu "foarte periculos".
37
14
