"Executarea unui mandat european de arestare trebuie amanata daca exista un risc real de tratament inuman sau degradant din cauza conditiilor de detentie ale persoanei in cauza in statul membru emitent al mandatului", se arata intr-un comunicat al Curtii de Justitie a Uniunii Europene. Potrivit CJUE, daca existenta acestui risc nu poate fi inlaturata intr-un termen rezonabil, autoritatea insarcinata cu executarea mandatului trebuie sa decida daca este necesar sa puna capat procedurii de predare. Asta inseamna ca suspectii romani au sanse sa scape de trimiterea in Romania, dar asta nu inseamna ca nu vor fi arestati si tinuti in custodie in tarile in care sunt prinsi.

• UPDATE 1 Ministerul Justitiei: Din datele solicitate instantelor si centralizate in luna ianuarie 2016, a rezultat ca in anul 2015, instanţele judecătoreşti au emis un număr de 1.260 de mandate europene de arestare

• UPDATE 2 Agentul Romaniei la Curtea de Justitie a Uniunii Europene, Razvan Horatiu Radu, a declarat, pentru HotNews, ca hotararea instantei de la Luxemburg nu va complica procedura mandatului european de arestare existenta in prezent.
  

"Mandatul european de arestare va continua sa ramana un instrument eficient de cooperare in materie penala intre statele membre ale UE, iar hotararea de azi a Curtii nu vine sa complice aceasta cooperare, ci, dimpotriva, sa o insoteasca si de garantarea drepturilor fundamentale" - a spus subsecretarul de stat din Ministerul Afacerilor Externe.

El a mentionat ca partea romana a depus observatii, iar horararea Curtii "este in linia observatiilor depuse de Romania".

"Pana acum, din jurisprudenta CJUE reiesea clar ca nu poate fi refuzata predarea unei persoane solicitate in baza unui mandat european de arestare in alte cazuri decat cele expres prevazute de decizia cadru. Hotararea de astazi pastreaza un echilibru intre principiul recunoasterii si increderii reciproce ce guverneaza mandatul european de arestare si respectarea drepturilor fundamentale, in special a dreptului de a nu fi supus tratamentelor inumane", a mai explicat agentul Romaniei la CJUE.

Potrivit specialistilor in drept penal consultati de HotNews.ro, fiecare tara UE va aplica decizia in functie de preverile legale referitoare la executarea mandatului european de arestare. Comunicatul CJUE mentioneaza ca "aceasta decizie este obligatorie, in egala masura, pentru celelalte instante nationale care sunt sesizate cu o problema similara".

Cel mai probabil, un efect al acestei decizii va fi cresterea presiunii asupra Romaniei in ce priveste remedierea situatiei din inchisori din cauza ca va creste numarul romanilor tinuti in arest in tarile UE in care sunt prinsi. Suprapopularea si conditile proaste din inchisorile romanesti au generat zeci de procese la CEDO, pe care statul roman le-a pierdut.

Potrivit unor date statistice, la nivelul intregii Uniuni Europene, numarul mandatelor de arestare a crescut constant din 2005 incoace. Astfel, la nivelul UE au fost emise 6900 de mandate in 2005, iar numarul lor se dubleaza aproape dupa integrarea Romaniei si Bulgariei in 2007, cand se inregistreaza 14.200 in 2008 iar in 2013 se inregistreaza la nivelul UE 13000 de mandate europene de arestare.

• Redam mai jos integral comunicatul Curtii de Justitie a Uniunii Europene

"In cauza C-404/15, un judecator de instructie maghiar a emis doua mandate europene de arestare impotriva domnului Pal Aranyosi, resortisant maghiar, pentru efectuarea urmaririi penale ca urmare a doua infractiuni de furt calificat prin efractie pe care domnul Aranyosi le-ar fi comis in Ungaria.

In cauza C-659/15 PPU, o instanta romana a emis un mandat european de arestare impotriva domnului Robert Caldararu in scopul executarii in Romania a unei pedepse de un an si opt luni inchisoare pentru infractiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fara permis de conducere.

Intrucat cei doi au fost descoperiti in Germania, este de competenta autoritatilor germane sa examineze mandatele.

Sesizata cu chestiunea daca aceste doua mandate ar trebui executate, Hanseatisches Oberlandesgericht in Bremen (Tribunalul Regional Superior din Bremen, Germania) a constatat ca conditiile de detentie la care ar putea fi supusi domnii Aranyosi si Caldararu in inchisorile maghiare si respectiv romanesti ar incalca drepturile fundamentale, indeosebi dispozitia din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene care interzice tratamentele inumane sau degradante. Astfel, in hotararile sale din 10 iunie 2014 si din 10 martie 2015, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a considerat ca Romania si Ungaria au incalcat drepturile fundamentale din cauza suprapopularii carcerale care caracterizeaza penitenciarele lor.

Instanta germana solicita Curtii de Justitie sa stabileasca daca, in asemenea imprejurari, executarea mandatelor europene de arestare poate sau trebuie sa fie refuzata sau subordonata obtinerii de la statul membru emitent de informatii care sa permita verificarea conformitatii conditiilor de detentie cu drepturile fundamentale.

Intrucat domnul Caldararu se afla in prezent in detentie in Germania, cauza sa a fost supusa procedurii preliminare de urgenta prevazute de Regulamentul de procedura al Curtii. Intrucat domnul Aranyosi nu este incarcerat in prezent, cauza sa nu a fost supusa acestei proceduri. Cu toate acestea, intrucat cele doua cauze au acelasi obiect, Curtea a decis sa le conexeze in vederea pronuntarii hotararii.

Prin hotararea pronuntata astazi, Curtea aminteste ca interdictia absoluta a pedepselor si tratamentelor inumane sau degradante face parte dintre drepturile fundamentale protejate de dreptul Uniunii. Astfel, atunci cand autoritatea responsabila de executarea unui mandat dispune de elemente care atesta un risc real de tratament inuman sau degradant al persoanelor detinute in statul membru emitent, ea trebuie sa aprecieze acest risc inainte de a decide predarea persoanei in cauza.

Atunci cand un asemenea risc decurge din conditiile generale de detentie in statul membru in cauza, constatarea acestui risc nu poate conduce, in sine, la refuzul executarii mandatului. Astfel, este necesar sa se demonstreze ca exista motive serioase si temeinice de a crede ca persoana in cauza se va expune efectiv unui asemenea risc din cauza conditiilor de detentie avute in vedere in privinta sa.

Pentru a putea aprecia existenta acestui risc in privinta persoanei in cauza, autoritatea responsabila de executarea mandatului trebuie sa solicite autoritatii emitente sa furnizeze de urgenta toate informatiile necesare cu privire la conditiile de detentie.

Daca, in lumina informatiilor furnizate sau a oricarei alte informatii de care dispune, autoritatea responsabila de executarea mandatului constata ca exista, in privinta persoanei care face obiectul mandatului, un risc real de tratament inuman sau degradant, executarea mandatului trebuie amanata pana la obtinerea de informatii complementare care permit inlaturarea existentei unui asemenea risc. Daca existenta acestui risc nu poate fi inlaturata intr-un termen rezonabil, aceasta autoritate trebuie sa decida daca este necesar sa se puna capat procedurii de predare.

MENTIUNE: Trimiterea preliminara permite instantelor din statele membre ca, in cadrul unui litigiu cu care sunt sesizate, sa adreseze Curtii intrebari cu privire la interpretarea dreptului Uniunii sau la validitatea unui act al Uniunii. Curtea nu solutioneaza litigiul national. Instanta nationala are obligatia de a solutiona cauza conform deciziei Curtii. Aceasta decizie este obligatorie, in egala masura, pentru celelalte instante nationale care sunt sesizate cu o problema similara."