Interventia de urgenta in urma incendiului de la clubul Colectiv din Bucuresti din seara de 30 octombrie 2015 a fost in mare parte o actiune necoordonata, cu elemente de improvizatie a autoritatilor, se arata intr-un raport al Corpul de Control al Prim-ministrului (CCPM). In urma unor verificari, acesta a constatat ca mai multe institutii au manifestat deficiente in modul de actiune. Institutiile au comunicat haotic intre ele, Planul Rosu a fost declansat tarziu, au fost transmise date contradictorii referitoare la numarul de pacienti si infectii nosocomiale, iar mecanismul de protectie civila al Uniunii Europene nu a fost activat. Institutiile cu probleme sunt Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta Bucuresti -Ilfov, Departamentul pentru Situatii de Urgenta, Directia de Sanatate Publica a municipiului Bucuresti si spitalele in care au fost internate victimele.

HotNews.roFoto: Hotnews

UPDATE Raportul (document atasat) arata ca Raed Arafat a decis sa nu fie amplasat un post medical avansat (spital mobil), acordarea primului ajutor fiind facuta direct pe caldaram. Unul dintre motive ar fi fost ca ridicarea unui cort dureaza 18 minute. In plus, a fost refuzat ajutorul unor ambulante private.

"In data de 31.10.20`5, ora 00:00, dr. Raed Arafat a hotarat faptul ca nu este necesar a se instala postul medical avansat PMA 2 existent la locul interventiei, avand in vedere modul de organizare al activitatii de triaj si transport al victimelor la spital", se arata in raportul Corpului de Control. Autoritatile au precizat intr-un raport de evaluare a interventiei ca evolutia situatiei operative la fata locului nu a impus ridicarea unui "spital mobil", chiar daca acesta se afla la fata locului. In plus era invocat faptul ca ridicarea unui astfel de spital mobil dureaza 18 minute. Astfel, acordarea primului ajutor si stabilizarea victmelor s-a facut adesea in conditii improprii, direct pe cadaram sau pe paletii de lemn pe care fusesera transportate victimele.

In Planul Rosu de Interventie la nivelul municipiului Bucuresti si judetul Ilfov se mentioneaza ca inspectorul-sef al ISU poate solicita ajutorul ambulantelor private. "In seara de 30 octombrie 2015 acest lucru nu s-a intamplat. In schimb, au existat ambulante private care si-au oferit voluntar asistenta" se precizeaza in raport. Insa le-a fost refuzat ajutorul. Un echipaj al BGS si unul al Sanador au fost intoarse din drum de politie.

  • Vezi atasat raportul integral

Corpul de Control considera ca se impune reformarea radicala si imbunatatirea sistemului de asistenta de urgenta in caz de accidente colective, calamitati si dezastre in faza prespitaliceasca, precum si a asistentei de urgenta in cadrul spitalelor.

Elemente din raport

Cu toate ca cel putin unul dintre apelurile primite continea elemente care aratau existenta unei situatii foarte grave, Planul Rosu de Interventie nu a fost declansat imediat ci doar dupa parcurgerea unor etape, prevazute in legislatia in vigoare, care pot fi descrise ca fiind birocratice, in conditiile in care aceeasi legislatie permite si mecanisme mai rapide de interventie pentru alte situatii de urgenta (dezastre aviatice sau feroviare etc), se arata in raport. Astfel, Planul Rosu de Interventie a fost declansat, la ora 22:50, la 18 (optsprezece) minute de la primele apeluri la numarul unic de urgenta si la 7 (sapte) minute de la momentul informatiilor primite de la echipajele aflate la locul interventiei.

Desi rezulta ca Planul Rosu de Interventie a fost declansat de catre Prefectul Municipiului Bucuresti, exista elemente de incertitudine cu privire la comunicarea declansarii catre toate entitatile implicate in interventie. De exemplu: Directia Generala de Politie a Municipiului Bucuresti a comunicat oficial CCPM ca nu i-a fost transmisa informarea cu privire la declansarea Planului Rosu de Interventie la nivelul municipiului Bucuresti si judetului Ilfov. Mai mult decat atat, inscrisurile transmise de Serviciul de Ambulanta Bucuresti-Ilfov, Jandarmeria Municipiului Bucuresti si Politia Locala a Municipiului Bucuresti nu fac referire la momentul la care a fost instituit Planul Rosu de Interventie. Seful Departamentului pentru Situatii de Urgenta (DSU) a coordonat, la fata locului, doar activitatea de prim ajutor calificat si asistenta medicala de la locul evenimentului, nu toate activitatile de interventie.

Lipsa aparenta a unei coordonari reale a operatiunii de interventie, a fost evidentiata si de faptul ca unele echipaje s-au panicat si au inceput sa comunice haotic informatii catre dispecerat. Baza materiala a Serviciului de Ambulanta Bucuresti-Ilfov si numarul personalului au fost si sunt insuficiente chiar si raportat la interventia in situatii obisnuite, element in masura sa afecteze grav capacitatea de interventie a acestei structuri. La aceasta se adauga nivelul scazut al salariilor personalului medical din cadrul SABIF, ceea ce determina plecarea acestuia catre alte state. Astfel, la data de 30.10.2015, Serviciul de Ambulanta Bucuresti-Ilfov dispunea de 182 de ambulante, din care 152 se aflau in stare de functionare. Din numarul de ambulante functionale, la data de 30.10.2015, 76% erau foarte vechi si in situatie de casare. Conform legislatiei si raportat la numarul populatiei, declarate statistic la nivelul municipiului Bucuresti si al judetului Ilfov, la data de 30.10.2015, Serviciul de Ambulanta Bucuresti-Ilfov ar fi trebuit sa functioneze cu un numar de 1.740 angajati, dar acesta functiona doar cu un numar de 868 de persoane, avand astfel un deficit de 50,11%.

Raportul Directiei de Sanatate Publica a municipiului Bucuresti contine date contradictorii atat in ceea ce priveste numarul pacientilor din fiecare spital, cat si in ceea ce priveste numarul infectiilor nosocomiale, ridicand suspiciuni in privinta controalelor in baza carora a fost intocmit. Din datele aflate la dispozitia nu rezulta ca la data de 30.10.2015 ar fi existat Planul Alb cadru la nivelul Ministerului Sanatatii. iar la nivelul fiecarei unitati spitalicesti de urgenta, din Bucuresti in care au fost internate victimele de la clubul Colectiv, planul alb fie nu exista deloc, fie procedura nu a fost respectata. Unitatea de ingrijire a arsilor gravi din cadrul Clinicii de Chirurgie Plastica si Microchirurgie Reconstructiva din cadrul Spitalului Clinic de Urgenta Bucuresti (Floreasca) era, la data de 30.10.2015, complet dotata si functionala, atat la nivelul saloanelor, salii de pansamente, sterilizarii proprii, cat si a blocului operator. In noaptea de 30/31 octombrie 2015 au fost efectuate 78 operatii in blocul operator din Unitatea de ingrijire a arsilor gravi, dintre care 67 pentru pacientii victime ale incendiului de la clubul Colectiv si 11 operatii pentru pacientii internati in urma altor evenimente. Unitatea nu a fost si nu este folosita, desi este cea mai moderna si poate asigura cea mai buna ingrijire pentru pacientii cu arsuri grave.

Mecanismul de protectie civila al Uniunii Europene nu a fost activat de catre Statul roman, desi acesta era aplicabil. Pe viitor, CCPM propune ca acest mecanism sa fie activat, acolo unde situatia o impune, chiar daca in paralel sunt intreprinse si alte demersuri.

La data efectuarii controlului au fost constatate mai multe neconcordante legislative la nivelul actelor normative care reglementeaza acordarea asistentei de urgenta in caz de accidente colective, calamitati si dezastre in faza prespitaliceasca. Ca nota unitara in ceea ce priveste datele primite de la diversele entitati implicate, s-a remarcat lipsa de coerenta si datele contradictorii cu privire la numarul de echipaje existent la fata locului, numarul total de victime, numarul de pacienti internati in fiecare spital, numarul de pacienti depistati cu infectii nosocomiale, numarul de pacienti transferati in afara tarii si locatia acestora, raportarile fiind confuze chiar si-n privinta numarului total de decese.

Modul de actiune al institutiilor implicate in interventia din seara de 30.10.2015 este apreciat ca fiind unul sub medie, raportul constatand ca exista institutii care si-au facut datoria in mod corespunzator si altele care au manifestat deficiente. Corpul de Control al premierului considera ca s-au manifestat corespunzator urmatoarele institutii: Institutia Prefectului, Serviciul de Telecomunicatii Speciale, Directia Generala de Politie a Municipiului Bucuresti, Directia Generala de Jandarmi a Municipiului Bucuresti, Serviciului de Ambulanta Bucuresti-Ilfov, Serviciul Mobil de Urgenta, Reanimare si Descarcerare.

Institutiile care au manifestat deficiente

  • Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta "Dealul Spirii" Bucuresti - Ilfov In principal, aceasta institutie nu a respectat procedurile in ceea ce priveste posibila declansare mai devreme a Planului Rosu de Interventie, nu a alertat echipajele din cadrul serviciilor de sprijin, a existat o succesiune la comanda operatiunilor a unui numar mare de persoane intr-un interval foarte mic de timp, iar pe durata controlului, nu a reusit sa furnizeze numarul exact si felul utilajelor care au participat la actiunea din data de 30.10.2015;
  • Departamentul pentru Situatii de Urgenta In principal aceasta institutie nu a respectat prevederile imperative ale Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 1/2014 privind unele masuri in domeniul managementului situatiilor de urgenta, precum si pentru modificarea si completarea O.U.G. nr. 21/2004 privind Sistemul National de Management al Situatiilor de Urgenta, in ceea ce priveste coordonarea in ansamblu a situatiilor de urgenta, nu doar a activitatii de prim ajutor calificat si asistenta medicala de la locul evenimentului; 
  • Spitalele unde au fost internate victimele. Concluzia se refera, in ansamblu, la spitalele in care au avut internate victime ale incendiului de la clubul Colectiv. Astfel, au fost evidentiate probleme din cauza inexistentei planurilor albe de asistenta in situatii de urgenta, la care se adauga nefunctionarea la capacitate a Clinicii de Chirurgie Plastica si Microchirurgie Reconstructiva din cadrul Spitalului Clinic de Urgenta Bucuresti (Floreasca) si a raportarilor contradictorii atat in privinta numarului de victime internate cat si in privinta infectiilor nosocomiale;
  • Directia de Sanatate Publica a municipiului Bucuresti. Concluzia are la baza raportul acestei institutii, care contine date neconcludente si contradictorii, atat in ceea ce priveste numarul pacientilor din fiecare spital cat si in ceea ce priveste numarul infectiilor nosocomiale, ridicand suspiciuni in privinta controalelor in baza carora a fost intocmit. De asemenea, inexistenta planurilor albe la nivelul spitalelor poate fi imputata si acestei institutii din cauza neimplicarii in elaborarea acestor planuri.