Decizia Curtii Constitutionale a Romaniei referitoare la neconstitutionalitatea dispozitiilor privind efectuarea supravegherii tehnice de "alte organe specializate ale statului" a fost publicata, luni seara, in Monitorul Oficial.

Decizia CCR din 16 februarie, prin care a admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca sintagma 'ori de alte organe specializate ale statului' din cuprinsul dispozitiilor art.142 alin. (1) din Codul de procedura penala este neconstitutionala, a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 190, informeaza Agerpres.

Plenul Curtii Constitutionale a admis la acea data, cu majoritate de voturi, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor care prevad ca supravegherea tehnica dispusa de procuror poate fi efectuata nu doar de 'organul de cercetare penala sau de lucratori specializati din cadrul politiei', ci si de 'alte organe specializate ale statului'.

Curtea a constatat ca textul criticat contravine prevederilor constitutionale cuprinse in art.1 alin. (3), conform carora Romania este stat de drept, in care drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor sunt garantate.

Curtea a constatat, totodata, ca sintagma supusa controlului nu respecta conditiile de calitate ale unei norme legale sub aspectul claritatii, preciziei si predictibilitatii, intrucat 'nu permite subiectilor de drept sa determine care sunt organele specializate ale statului abilitate sa realizeze masurile dispuse prin mandatul de supraveghere tehnica, masuri cu un grad ridicat de intruziune in viata privata a persoanelor'.

Alineatul din Codul de procedura penala supus controlului de constitutionalitate prevede ca 'procurorul pune in executare supravegherea tehnica ori poate dispune ca aceasta sa fie efectuata de organul de cercetare penala sau de lucratori specializati din cadrul politiei ori de alte organe specializate ale statului'.

In motivare, judecatorii au aratat ca nicio reglementare din legislatia nationala in vigoare, cu exceptia dispozitiilor art.142 alin.(1) din Codul de procedura penala, nu contine vreo norma care sa consacre expres competenta unui alt organ al statului, in afara organelor de urmarire penala, de a efectua interceptari, respectiv de a pune in executare un mandat de supraveghere tehnica.

'Or, pornind de la datele concrete din speta dedusa controlului de constitutionalitate, Curtea apreciaza ca reglementarea in acest domeniu nu poate fi realizata decat printr-un act normativ cu putere de lege, iar nu printr-o legislatie infralegala, respectiv acte normative cu caracter administrativ, adoptate de alte organe decat autoritatea legiuitoare, caracterizate printr-un grad sporit de instabilitate sau inaccesibilitate', se precizeaza in motivarea deciziei Curtii.

Avand in vedere caracterul intruziv al masurilor de supraveghere tehnica, CCR a constatat ca este obligatoriu ca acestea sa se efectueze intr-un cadru normativ clar, precis si previzibil, atat pentru persoana supusa masurii respective, cat si pentru organele de urmarire penala si pentru instantele de judecata.

'In caz contrar, s-ar ajunge la posibilitatea incalcarii intr-un mod aleatoriu/abuziv a unora dintre drepturile fundamentale esentiale intr-un stat de drept: viata intima, familiala si privata si secretul corespondentei. (...) Asadar, standardul constitutional de protectie a vietii intime, familiale si private si a secretului corespondentei impune ca limitarea acestora sa se realizeze intr-un cadru normativ care sa stabileasca expres, intr-un mod clar, precis si previzibil care sunt organele abilitate sa efectueze operatiunile care constituie ingerinte in sfera protejata a drepturilor', se mai arata in motivare.

In opinia CCR, optiunea legiuitorului ca mandatul de supraveghere tehnica sa fie pus in executare de procuror si de organele de cercetare penala, care sunt organe judiciare, precum si de catre lucratorii specializati din cadrul politiei, in conditiile in care acestia pot detine avizul de ofiteri de politie judiciara, este justificata. Optiunea nu se justifica insa in privinta includerii sintagmei 'alte organe specializate ale statului', neprecizate nici in cuprinsul Codului de procedura penala si nici in cuprinsul altor legi speciale.

'Pentru toate aceste argumente, Curtea constata ca dispozitiile criticate incalca prevederile constitutionale cuprinse in art.1 alin.(3) referitoare la statul de drept in componenta sa privind garantarea drepturilor cetatenilor si in art.1 alin.(5) care consacra principiul legalitatii', se mentioneaza in motivare.

Curtea a precizat ca decizia privind supravegherea tehnica se va aplica dosarelor aflate pe rolul instantelor de judecata, nu cauzelor definitiv solutionate pana la data publicarii sale.

'Cu privire la efectele prezentei decizii, Curtea reaminteste caracterul erga omnes si pentru viitor al deciziilor sale (...). Aceasta inseamna ca, pe toata perioada de activitate a unui act normativ, acesta se bucura de prezumtia de constitutionalitate, astfel incat decizia nu se va aplica in privinta cauzelor definitiv solutionate pana la data publicarii sale, aplicandu-se, insa, in mod corespunzator, in cauzele aflate pe rolul instantelor de judecata. In ceea ce priveste hotararile definitive, aceasta decizie poate servi ca temei de revizuire, in baza art. 453 alin. (1) lit. f) din Codul de procedura penala, in aceasta cauza, precum si in cauzele in care au fost ridicate exceptii de neconstitutionalitate similare, inaintea datei publicarii prezentei decizii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I', se mai spune in document.

Decizia CCR este definitiva si general obligatorie.