Regele Mihai I al Romaniei, care si-a anuntat miercuri retragerea din viata publica, a urcat pe tron prima oara dupa moartea bunicului sau Ferdinand si dupa renuntarea la tron a lui Carol al II-lea, casatorindu-se in 1948 cu Regina Ana a Romaniei cu care are si cinci fiice, potrivit agentiei Mediafax.

Regele Mihai I si Principesa MargaretaFoto: AGERPRES

Nascut pe 25 octombrie 1921, a fost suveran al Romaniei intre 20 iulie 1927 si 8 iunie 1930, precum si intre 6 septembrie 1940 - 30 decembrie 1947. Singurul sef de stat in viata din perioada celui de-al doilea Razboi Mondial, a devenit pentru prima data rege dupa moartea bunicului sau, Ferdinand, si in urma renuntarii la tron a lui Carol al II-lea (decembrie 1925). A fost detronat de tatal sau, dupa doar trei ani; a reprimit coroana un deceniu mai tarziu, dupa abdicarea lui Carol al II-lea.

La 10 mai 1941, de Ziua Nationala a Romaniei, prin decret semnat de Ion Antonescu, a primit gradul de maresal, bastonul fiindu-i inmanat de conducatorul statului. Dupa colaborarea Romaniei cu Germania in al Doilea Razboi Mondial si dupa ce fortele sovietice au intrat in Romania, a organizat arestarea lui Antonescu, in 23 august 1944.

Pe 6 martie 1945, presiunile Uniunii Sovietice l-au fortat pe Mihai sa numeasca un guvern pro-sovietic dominat de Partidul Comunist Roman, prim ministru fiind numit Petru Groza. Sub regimul comunist, a functionat ca un simplu sef de stat fara autoritate.

In iulie 1945, Stalin l-a decorat cu Ordinul Victoria pentru curajul personal dovedit in rasturnarea lui Antonescu, pentru stoparea razboiului contra Aliatilor, cat si in semn de recunostinta pentru ordinul de incetare a focului emis de Rege in lovitura de stat, ordin care a grabit avansul Armatei Rosii.

Intre august 1945 si ianuarie 1946, prin ceea ce s-a numit mai tarziu "greva regala", a incercat, fara succes, sa se opuna guvernului comunist al lui Petru Groza, refuzand sa-i semneze decretele. La presiuni sovietice, britanice si americane, a renuntat in cele din urma la opozitia sa fata de guvernul comunist, incetand sa-i mai ceara demisia. In noiembrie 1947, a calatorit la Londra la nunta viitoarei Regine Elisabeta a II-a, ocazie cu care a cunoscut-o pe Printesa Ana de Bourbon-Parma, care urma sa-i devina sotie.

A fost obligat sa abdice in 30 decembrie 1947 si s-a exilat in Versoix (Elvetia), iar revenirea nu i s-a permis pana in 1997.

In martie 1948, denunta abdicarea sa ca fiind smulsa cu forta si ilegala. In iunie 1948 s-a casatorit cu Printesa Ana de Bourbon-Parma, cunoscuta si sub numele de Regina Ana a Romaniei, cu care are cinci fiice.

In 1948, autoritatile romane comuniste i-au retras cetatenia romana; a locuit in Marea Britanie si apoi in Elvetia.

In decembrie 1990, regele a incercat sa revina in tara pentru sarbatorile de iarna, dar a fost intor de politie pe autostrada Bucuresti - Pitesti pe motiv ca intrase in tara fara viza.

In 1992, trei ani dupa Revolutia Romana din 1989 prin care a fost indepartat guvernul comunist, noul guvern roman i-a permis Regelui Mihai sa revina in tara pentru sarbatorile de Paste.

In octombrie 1994, regele ajunge din nou pe aeroportul Otopeni, dar regimul Iliescu nu ii permite intrarea in tara.

In 1997, dupa infrangerea electorala a lui Iliescu de catre presedintele Emil Constantinescu, Romania a acordat inapoi Regelui Mihai cetatenia romana si i-a permis din nou sa viziteze tara.

Dupa indelungi dispute intre Casa Regala si statul roman, familia regala a ajuns la o intelegere cu autoritatile de la Bucuresti, "reconcilierea" de la 20 mai 2001 incluzand si retrocedarea unei parti a averii regale.

La 25 octombrie 2011, pentru prima data de la abdicare, Regele Mihai a fost invitat sa sustina un discurs in fata Camerelor reunite ale Parlamentului. "Doamnelor si domnilor senatori si deputati, sunt mai bine de 60 de ani de cand m-am adresat ultima oara natiunii de la tribuna Parlamentului. Am primit cu bucurie si cu speranta invitatia. Prima noastra datorie este sa ne amintim de toti cei care au murit pentru independenta noastra in toate razboaiele pe care a trebuit sa le ducem si in decembrie 1989. Nu putem avea viitor fara a respecta trecutul. Oamenii calatoresc si incearca sa isi consolideze familia si viata spre binele generatiilor viitoare. Romania a evoluat mult in ultimele doua decenii. Drumul nostru ireversibil catre UE si NATO nu ar fi fost posibil fara actiunea pentru libertate si democratie a legislativului romanesc din 1989", a spus Regele Mihai in fata Parlamentului.

"Am servit natiunea romana de-a lungul unei vieti lungi si pline de evenimente, multe nefericite. Dupa 84 de ani de cand am devenit rege pot spune ca cele mai importante lucruri de dobandit dupa libertate si democratie sunt si demnitatea. Democratia trebuie sa imbogateasca arta carmuirii, nu sa o saraceasca. Romania, ca si toate tarile din Europa, are nevoie de carmuitori respectati si priceputi. Nu trebuie niciodata uitati romanii si pamanturile romanesti care ne-au fost luate, ca urmare a impartirilor Europei in sfere de influenta. Este dreptul lor sa decida daca vor sa traiasca in tara noastra sau daca vor sa ramana separati. Juramantul meu a fost facut si continua sa fie valabil pentru toti romanii. Ei sunt toti parte a natiunii noastre si asa vor ramane totdeauna", a mai spus Regele Mihai.